AHT, ahturi, s. n. (Reg.) 1. Oftat, suspin. 2. Durere, suferinta, chin, jale. – Din ngr. ahti „dorinta arzatoare”.

INTERES, interese, s. n. 1. Preocupare de a obtine un succes, un avantaj; ravna depusa intr-o actiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, castig, profit. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importanta sociala, util colectivitatii. ◊ Expr. A-si face interesele = a fi preocupat numai de satisfacerea chestiunilor personale. 3. Dobanda. ◊ (Jur.) Daune interese = despagubire baneasca pentru repararea unui prejudiciu. 4. Orientare activa si durabila, dorinta arzatoare de a cunoaste si de a intelege pe cineva sau ceva. 5. Intelegere si simpatie fata de cineva sau de ceva; grija, solicitudine. 6. Calitatea de a destepta atentia, a starni curiozitatea prin importanta, frumusetea, varietatea lucrului, a problemei, a actiunii etc.; atractie. [Pl. si; (rar) interesuri] – Din it. interesse, rus. interes, germ. Interesse.

NERABDARE s. f. Lipsa de rabdare; impacienta; starea celui nerabdator; neastampar (provocat de asteptare), incordare, infrigurare; dorinta arzatoare, graba de a incepe, de a intreprinde, de a termina ceva. ◊ Loc. adv. Cu nerabdare = in mod nerabdator; cu infrigurare. ♦ Enervare, iritare; nervozitate. – Ne- + rabdare.

SETE s. f. Senzatie fiziologica pe care o au oamenii, animalele sau pasarile cand simt nevoia sa bea apa din pricina deshidratarii tesuturilor organismului. ♦ Fig. Pofta, dorinta arzatoare; dor. ♦ Loc. adv. Cu sete = cu pasiune, cu nesat; p. ext. cu putere, cu violenta, tare. – Lat. sitis.

TANJITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) (despre persoane) Care tanjeste. 2) rar Care vadeste o dorinta arzatoare; framantat de dor. Ochi ~ori. 3) fig. (despre plante) Care este lipsit de vlaga; ofilit; vestejit. /a tanji + suf. ~tor

VENDETA ~e f. 1) Act constand intr-o ura neimpacata si o dorinta arzatoare de razbunare, care are la baza o ofensa sau un omor. 2) fig. Sete de razbunare sangeroasa. /<it. vendetta

PASIUNE s.f. 1. Sentiment foarte puternic, generat de o dorinta arzatoare sau de o inclinare irezistibila; patima. ♦ Obiectul acestui sentiment. 2. Bucata muzicala religioasa, care are ca subiect povestirea patimilor lui Cristos. [Pron. -si-u-. / cf. fr. passion, it. passione, lat. passio].

AMBITIE, ambitii, s. f. dorinta arzatoare de a realiza ceva; dorinta de glorie, de onoruri, de parvenire. ◊ Expr. A pune pe cineva (sau a se pune) la ambitie = a (se) ambitiona. [Var.: (inv.) ambitiune s. f.] – Din fr. ambition, lat. ambitio, -onis.

VIS, visuri, s. n. 1. Faptul de a visa; inlantuire de imagini, de fenomene psihice si de idei care apar in constiinta omului in timpul somnului. ◊ Carte de vise = carte care cuprinde semnificatia profetica a visurilor. ◊ Loc. adj. De vis = propriu visului; fig. extrem de frumos, de necrezut, ireal. ◊ Loc. adv. Ca prin vis = vag, confuz. ♦ Fig. Atmosfera, imagine, frumusete ireala. 2. Reverie, meditatie, visare. 3. Fig. Iluzie desarta; gand, idee, aspiratie irealizabila. ♦ dorinta arzatoare. ◊ Expr. A-si vedea visul cu ochii = a-si (sau a i se) indeplini cea mai arzatoare dorinta, a-si (sau a i se) realiza tot ce si-a propus. [Pl. si: vise] – Lat. visum.

ambitie (ambitii), s. f. – dorinta arzatoare, aspiratie. – Var. ambit, ambitiune, amindoua inv. Fr. ambition, it. ambizione. – Der. ambitiona, vb.; ambitios, adj.

AMBITIE, ambitii, s. f. dorinta arzatoare de realizare a unui plan, de glorie, de onoruri. ◊ Expr. A pune pe cineva (sau a se pune) la ambitie = a (se) ambitiona. ♦ Aspiratie. [Var.: (inv.) ambitiune s. f.] – Fr. ambition (lat. lit. ambitio, -onis).

Eurydice 1. Sotia lui Orpheus. Odata, in timp ce se afla pe cimp, Aristaeus a vazut-o si, indragostindu-se de ea, a vrut s-o violeze (v. si Aristaeus). Cautind sa se salveze, Eurydice a luat-o la fuga, dar a fost muscata de un sarpe si a murit. Indurerat, Orpheus n-a pregetat sa coboare in Infern ca s-o intilneasca. Acolo, prin cintecele lui minunate a reusit sa-i induplece pe zeii subpaminteni sa i-o inapoieze pe Eurydice. El s-a legat insa cu juramint sa n-o priveasca inainte de a fi pasit dincolo de hotarele lumii subpamintene. Altfel urma s-o piarda pentru totdeauna. Orpheus nu si-a putut tine insa juramintul. El n-a putut rezista dorintei arzatoare de a-si privi sotia inainte de a ajunge pe pamint. In felul acesta Eurydice a ramas pentru totdeauna in lumea mortilor. 2. Mama lui Danae. 3. Sotia lui Creon, regele din Thebae. Auzind de moartea fiului ei, Haemon, s-a sinucis. 4. Fiica lui Amphiaraus si a Eriphylei.

RUGAMINTE ~ti f. Cerere politicoasa (adresata unei persoane) de a face un serviciu sau de a indeplini o dorinta. O ~ arzatoare. [G.-D. rugamintii] /ruga + suf. ~aminte

ardent, -a adj. (lat. ardens, -entis). arzator: soare ardent. Fig. Violent: dorinta ardenta. Activ, plin de ardoare: copil ardent la studiu. Adv. Cu ardoare.

INTENS adj., adv. 1. adj. mare, puternic, stralucitor, tare, viu. (O lumina ~.) 2. adj. v. viu. 3. adj. v. tipator. 4. adj. v. puternic. 5. adj. v. sonor. 6. adv. v. tare. 7. adj. v. patrunzator. 8. adj. aprig, mare, puternic, strasnic, tare, violent, zdravan. (Un vant ~.) 9. adv. v. tare. 10. adj. v. chinuitor. 11. adj. v. acut. 12. adv. v. mult. 13. adj. adanc, mare, profund, puternic, viu. (O impresie, o emotie ~.) 14. adj. puternic, viu, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inflacarat, infocat, pasionat. (O dorinta ~.) 15. adj. febril, incordat, insufletit, viu. (Ritm ~ de munca.)

VIU adj. 1. (inv. si pop.) traitor, vietuitor. (Fiinte ~.) 2. insufletit. (Oameni ~ si oameni morti.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante ~ si plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens, stralucitor, (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic, tare, (frantuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanta ~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adanc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emotie ~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inflacarat, infocat, pasionat. (O dorinta ~.) 12. v. vivace. 13. febril, intens, incordat, insufletit. (Ritm ~ de munca.) 14. animat, insufletit. (O discutie ~.) 15. v. sustinut. 16. v. vesnic. 17. actual, proaspat. (O amintire mereu ~.) 18. v. expresiv.

PARA¹ s. f. Flacara, vapaie; p. ext. caldura dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De para = rosu aprins (ca flacara); arzator, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sari) prin foc si para = a infrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc si para (de manie) = a se supara, a se mania foarte tare. Foc si para = infierbantat, indarjit; suparat, infuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic si chinuitor; inflacarare; chin sufletesc, dorinta chinuitoare. – Din sl. para.