PIONIER, -A, pionieri, -e, subst. 1. S. m. si f. (Iesit din uz) Membru al organizatiei de masa a elevilor de 7-14 ani, care avea ca scop educarea comunista a elevilor. 2. S. m. si f. Persoana care face parte dintr-un grup (de colonisti sau de emigranti) care pune bazele unei vieti civilizate intr-un tinut nelocuit. ♦ Fig. Persoana care lucreaza cea dintai intr-un domeniu nou, inca necercetat, care pune bazele unei metode noi, unei activitati noi; deschizator de drumuri intr-un domeniu oarecare de activitate. 3. S. m. Militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregatita special pentru a executa constructiile necesare operatiilor militare, barajele de mine etc. [Pr.: pi-o-ni-er. – Var.: (pop.) pioner, -a subst.] – Din fr. pionnier, germ. Pionier, (1) rus. pioner.

PRECURSOR, -OARE, precursori, -oare, s. m. si f. Persoana care pregateste, prin activitatea sa, terenul pentru o dezvoltare ulterioara mai larga intr-un anumit domeniu; deschizator de drumuri; inaintas, premergator. – Din fr. precurseur.

PIONIER s.m. si f. 1. Militar dintr-o unitate de geniu care lucreaza la terasamente, la minari etc. 2. Persoana care desteleneste si cultiva un tinut v****n, punand bazele unei vieti civilizate in acea regiune. 3. (Fig.) Militant pentru o cauza, pentru o idee noua, exponent al unei conceptii noi; deschizator de drumuri noi in stiinta, in tehnica etc. 4. (In trecut) Membru al organizatiei de masa a tineretului scolar care ingloba elevi intre 9 si 14 ani si ii educa in spiritul conceptiei marxist-leniniste. [Pron. pi-o-ni-er. / fr. pionnier, rus. pioner].

PIONIER¹ I. s. m. f. 1. cel care, facand parte dintr-un grup de colonisti sau de emigranti, desteleneste si cultiva un tinut v****n. 2. (fig.) deschizator de drumuri noi in stiinta, in tehnica etc. 3. (in tarile cu regim comunist, in Romania) membru al organizatiei politice de masa a elevilor intre 7 si 14 ani. II. s. m. militar din trupele de geniu, specializate in constructii de terasamente, fortificatii, minari etc. (< fr. pionnier, germ. Pionier, /I, 3/ rus. pioner)

CEZANNE, [sezan], Paul (1938-1906), pictor francez. Temperament reflexiv si framintat, adept, la inceput, al impresionistilor, de care ulterior s-a desprins. A creat o arta si o estetica originala, intemeiata pe esentializari si sinteze ale formei, pe o severa si solida constructie a volumelor realizate prin culoare („Casa spinzuratului”, „Muntele Sainte-Victoire”, „Jucatorii de carti”, „Marea la Estaque”). Considerat deschizator de drumuri in arta sec. 20.

DESCHIZATOR, -OARE, deschizatori, -oare, subst. 1. S. m. si f. Persoana care deschide usi, ferestre, lazi etc. ◊ deschizator de drumuri = initiator, inovator. 2. S. n. Ustensila folosita pentru desfacerea capsulelor, capacelelor etc. la sticlele inchise ermetic; destupator. – Deschide + suf. -ator.

PIONIER² ~i m. 1) Colonist care se instaleaza primul intr-un tinut necunoscut pentru a-l valorifica. 2) Militar din trupele speciale de constructii (de drumuri, de fortificatii etc.) necesare operatiilor militare. 3) fig. deschizator de drumuri intr-un domeniu de activitate umana. [Sil. pi-o-ni-er] /<fr. pionnier, germ. Pionier, rus. pioner

SAULEA, Emilia (1904-1998, n. Bucuresti), geolog roman. M. de onoare al Acad. (1993), prof. univ. la Bucuresti. deschizator de drum in studiile paleontologice privind faunele fosile microscopice ale Neogenului din Romania. Studii asupra foraminiferelor fosile din Miocen („Contributions a la connaissance de la faune de l’etaje Meotien”). A realizat, in colab., primul atlas litofacial al Neogenului din Romania.

deschizator¹ ~i m. Persoana care deschide. ◊ ~ de drumuri persoana care incepe sa activeze intr-un domeniu neexplorat, deschizand cai noi spre progres. /a deschide + suf. ~ator