Rezultate din textul definițiilor
POSTVERBAL, postverbale, s. n. (Lingv.) Substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresiva. ♦ (Adjectival) Formatie postverbala. – Din fr. postverbal.
REGRESIV, -A, regresivi, -e, adj. Care se opune progresului, care tinde spre o stare sau o forma (economica, sociala, politica etc.) inapoiata; care da inapoi, care este in regres. ♦ Miscare regresiva = miscare care se face in directia inversa celei normale. (Lingv.) derivare regresiva = mod de formare a unui cuvant nou prin suprimarea unui afix de la un cuvant (mai) vechi. Formatie regresiva sau derivat regresiv = cuvant format prin derivare regresiva. Asimilare regresiva = fenomen fonetic in care sunetul modificat se afla inaintea sunetului care exercita influenta modificatoare. – Din fr. regresif.
POSTVERBAL ~e n. lingv. Substantiv provenit dintr-un verb prin derivare regresiva. /<fr. postverbal
DERIVARE s.f. 1. Provenire, coborare din... 2. Procedeu de formare a cuvintelor cu afixe. ◊ Derivare progresiva = procedeu de formare a cuvintelor prin adaugarea afixelor; derivare regresiva = procedeu de formare a unui cuvant nou prin suprimarea unui sufix de la un cuvant deja existent in limba. 3. (Mat.) Operatie de calcul diferential prin care se obtine o derivata. [< deriva].
REGRESIV, -A adj. (op. progresiv) Care merge, care da inapoi; opus, contra progresului. ♦ Miscare regresiva = miscare in directia inversa celei normale; derivare regresiva = mod de formare a unui cuvant nou prin suprimarea unui afix de la un cuvant vechi; asimilare regresiva = fenomen in care elementul asimilator se gaseste dupa elementul asimilat. [Cf. fr. regressif].
POSTVERBAL adj., s. n. (cuvant) format (prin derivare regresiva) de la un verb. (< fr. postverbal)
ACIOALA, acioale, s. f. (Rar) Adapost, locuinta, casa. – Aciola (derivat regresiv).
ACUZA, acuze, s. f. (Livr.) Acuzare. – Din acuza (derivat regresiv).
ADECVA, adecvez, vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv) – adecvare s. f.
AERODINAM, aerodinamuri, s. n. Tren automotor cu forma aerodinamica. [Pr.: a-e-] – Din aerodinamic (derivat regresiv).
AFUM s. n. (Rar) Miros caracteristic al afumaturilor. – Din afuma (derivat regresiv).
AFURCA, afurci, s. f. Ansamblu de manevre si de cabluri folosite la afurcarea unei nave. – Din afurca (derivat regresiv).
AGROBIOLOG, -OGA, agrobiologi, -oge, s. m. si f. Specialist in agrobiologie. [Pr.: -bi-o-] – Din agrobiologie (derivat regresiv). Cf. rus. agrobiolog.
AJUN, ajunuri, s. n. 1. Zi sau, p. ext., perioada de timp care precede un eveniment. ◊ Loc. adv. In ajun = a) cu o zi (sau cu o seara) inainte; b) putin timp inainte, foarte aproape (de)... 2. Faptul de a ajuna (1); post (negru). ♦ Zi in care se ajuneaza (1). – Ajuna (derivat regresiv).
ALIN adv. (Rar) Domol, linistit, calm, incet, lin. – Din alina (derivat regresiv).
ALINT, alinturi, s. n. (Poetic) 1. Alintare. 2. (Rar) Miscare gratioasa, leganare usoara. ♦ Rasfat, razgaiala. – Din alinta (derivat regresiv).
AMESTEC, amestecuri, s. n. 1. Reuniune de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecatura (1), combinatie, mixtura. ♦ (Chim.) Produs obtinut prin punerea laolalta a mai multor substante care isi pastreaza proprietatile caracteristice. 2. Amestecatura (2). 3. Interventie intr-o afacere; participare (neceruta sau fortata) la treburile sau relatiile altora; ingerinta. ◊ Expr. A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea un (vreun) rol intr-o afacere, a (nu) avea (vreo) legatura cu cineva sau ceva. – Din amesteca (derivat regresiv).
AUTOSERVI, autoservesc, vb. IV. Refl. A se servi singur (intr-un magazin special amenajat). [Pr.: a-u-] – Din autoservire (derivat regresiv).
AUZ s. n. 1. Simt cu ajutorul caruia se percep sunetele. ◊ Auz muzical = aptitudine de a distinge, memora si reproduce corect sunete muzicale. 2. Faptul de a auzi; auzire. La auzul acestor cuvinte s-a suparat. – Din auzi (derivat regresiv).
AVANT, avanturi, s. n. 1. Vioiciune, energie, forta in miscari. ◊ Loc. vb. A-si lua avant = a se avanta. 2. Insufletire, elan, entuziasm. 3. Dezvoltare rapida, progres remarcabil (intr-un domeniu, intr-o epoca etc.). – Din avanta (derivat regresiv).
A***T, a******i, s. n. Intrerupere accidentala sau provocata a graviditatii inainte ca fatul sa poata trai in afara organismului matern. – Din a****a (derivat regresiv).
AVRAM, avrami, s. m. (Reg.) Varietate de prun. – Din avrama (derivat regresiv).
BALANS, balansuri, s. n. 1. Miscare de leganare a unui obiect; pendulare, balansare. 2. (In sintagmele) Balans al culorilor = reglare a semnalelor video ale unui sistem de televiziune in culori, pentru obtinerea reproducerii fidele a culorilor. Balans stereofonic = reglaj al unui sistem stereofonic pentru a egaliza nivelele sonore ale canalelor. – Din balansa (derivat regresiv).
BALNEOLOG, -A, balneologi, -ge, s. m. si f. Medic specializat in balneologie. [Pr.: -ne-o-] – Din balneologie (derivat regresiv).
BANAN, banani, s. m. Planta tropicala arborescenta cu frunze late si lungi, cu fructe comestibile care cresc in ciorchini mari; bananier (1) (Musa paradisiaca). – Din banana (derivat regresiv).
BAJENI, bajenesc, vb. IV. Refl. si intranz. A-si parasi vremelnic casa, provincia sau patria din cauza invaziilor dusmane, a persecutiilor politice sau a asupririi; a bajenari. [Var.: bejani, bejeni vb. IV] – Din bajenie (derivat regresiv).
BARFA, barfe, s. f. (Fam.) Barfeala. – Din barfi (derivat regresiv).
BIRMAN, -A, birmani, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Birmaniei sau care este originara de acolo. 2. Adj. Care apartine Birmaniei sau birmanilor (1), referitor la Birmania sau la birmani. – Din n. pr. Birmania (derivat regresiv).
BIZANTINOLOG, -A, bizantinologi, -ge, s. m. si f. Specialist in bizantinologie; bizantinist. – Din bizantinologie (derivat regresiv).
BLESTEM, blesteme, s. n. Invocare a urgiei divinitatii impotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusa pe seama furiei divine. [Acc. si: blestem] – Din blestema (derivat regresiv).
BLUZA, pers. 3 bluzeaza, vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni bluzat. – Din bluzat (derivat regresiv).
BOEM1, -A, boemi, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Boemiei sau este originara de acolo. 2. Adj. Care apartine Boemiei sau populatiei ei, privitor la Boemia sau la populatia ei. – Din n. pr. Boemia (derivat regresiv).
BOI1, boiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A vopsi. 2. Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. 3. Tranz. (Reg., fam.) A insela, a pacali. – Din boia (derivat regresiv).
BOICOT, boicoturi, s. n. Interdictie declarata impotriva unui individ, a unui grup social, a unui stat etc. prin care se stabileste refuzul de a cumpara, a vinde sau a intretine orice fel de relatii cu cei supusi acestui procedeu. – Din boicota (derivat regresiv).
BOTEZ, botezuri, s. n. 1. Ritual crestin de primire a cuiva printre credinciosii bisericii, insotit de atribuirea unui prenume; p. ext. petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie. ◊ Expr. (Mil.) Botezul focului = prima participare activa la o lupta. 2. Apa folosita pentru savarsirea botezului (1). 3. Stropire cu agheasma a credinciosilor si a caselor lor de catre preot, cu prilejul unor slujbe sau sarbatori bisericesti. 4. (Mar.) Ceremonial de lansare la apa a unei nave noi. – Din boteza (derivat regresiv).
BROSCUT, broscuti, s. m. (Rar) Pui (mascul) de broasca (1). – Din broscuta (derivat regresiv).
BUTAFOR, butafori, s. m. Decorator specializat in butaforie. – Din butaforie (derivat regresiv).
CAIS, caisi, s. m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe cu nuante roz, care apar inaintea frunzelor, cultivat pentru fructele sale (Armeniaca vulgaris). – Din caisa (derivat regresiv).
CALAMITAT, -A, calamitati, -te, adj. Care a suferit o calamitate. – Din calamitate (derivat regresiv).
CAMERIST, cameristi, s. m. (Iesit din uz) Om de serviciu care ingrijea camerele dintr-o institutie; odaias. – Din camerista (derivat regresiv).
CANDIDA2, candidez, vb. I. Intranz. 1. A fi propus candidat in alegeri; a-si pune candidatura intr-o alegere. 2. A se prezenta la un examen. ♦ (Fam.) A aspira la un post, la un grad, la o pozitie etc. – Din candidat si candidaturi (derivat regresiv). Cf. germ. kandidieren.
CASTAN, castani, s. m. 1. Arbore cu frunze simple, alungite si cu fructe comestibile (Castanea sativa sau vesca). 2. Arbore mare, cu frunze compuse, cu flori albe sau roscate, dispuse in panicule, si cu fructe necomestibile (Aesculus hippocastanum). - Din castana (derivat regresiv).
CALIN, calini, s. m. Arbust salbatic cu frunze lobate, opuse, cu flori albe si cu fructe rosii, zemoase, necomestibile, in forma de ciorchini (Viburnum opulus). - Din calina (derivat regresiv).
CAPSUN, capsuni, s. m. Planta erbacee taratoare din familia rozaceelor, cu frunze trifoliate si cu flori mici albe, cultivata pentru fructele ei comestibile. (Fragaria moschata). – Din capsuna (derivat regresiv).
CANT, canturi, s. n. 1. Cantare, cantec; ciripit de pasari. 2. Poezie (insotita uneori de melodie). 3. Parte, diviziune a unui poem epic. – Din canta (derivat regresiv).
CARA s. f. (Pop.; in expr.) A se tine de cara cuiva = a starui pe langa cineva, a depune insistente pentru a determina pe cineva sa faca un lucru. A fi in cara cu cineva = a fi in cearta, in dusmanie cu cineva. – Din carai (derivat regresiv).
CASTIG, castiguri, s. n. Ceea ce castiga cineva. ◊ Expr. A fi in castig = a avea un avantaj (fata de cineva). – Din castiga (derivat regresiv).
CEARTA, certuri, s. f. 1. Schimb de cuvinte aspre intre doua sau mai multe persoane; sfada, galceava. 2. (Rar) Neintelegere, dusmanie, ura. – Din certa (derivat regresiv).
CEHOSLOVAC, -A, cehoslovaci, -ce, s. m. si f., adj. (Iesit din uz) 1. S. m. si f. Locuitor al Cehoslovaciei. 2. Adj. Care apartinea Cehoslovaciei sau locuitorilor ei. privitor la Cehoslovacia sau la locuitorii ei. – Din Cehoslovacia (derivat regresiv). Cf. fr. tchecoslovaque.
CHIBZ, chibzuri, s. n. (Inv.; in expr.) A sta (sau a intra) in (sau la) chibz (sau chibzuri) = a se gandi, a reflecta; a se framanta (cu gandul). – Din chibzui (derivat regresiv).
DAMBLAGI, damblagesc, vb. IV. Intranz. si refl. (Pop.) A paraliza. ♦ Refl. A se afla intr-o situatie sanitara precara. – Din damblagiu (derivat regresiv).
FIZIOTERAPEUT, fizioterapeuti, s. m. Specialist in fizioterapie. [Pr.: -zi-o-te-ra-pe-ut] – Din fizioterapeutica (derivat regresiv).
FRAG1, fragi, s. m. Mica planta erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina scurta, cu frunze dispuse in rozeta, cu flori albe si cu fructe mici, conice, rosii sau albicioase, comestibile (Fragaria vesca). ◊ Compus: frag de-camp = capsun. – Din fraga (derivat regresiv).
GAGIC, gagici, s. m. (Arg.) Amant, iubit. – Din gagica (derivat regresiv).
GALANTAR, galantare, s. n. Vitrina (a unui magazin). – Din galanterie (derivat regresiv).
GAINA1, pers. 3 gaineaza, vb. I. Refl. (Despre pasari) A-si lepada gainatul; a se gainata. [Pr.: ga-i-] – Din gainat (derivat regresiv).
GEODEZ, -A, geodezi, -e, s. m. si f. Specialist in geodezie. [Pr.: ge-o-] – Din geodezie (derivat regresiv).
GOANA, goane, s. f. 1. Deplasare cu pasi mari si repezi; urmarire in fuga. ◊ Loc. vb. A pune (pe cineva) pe goana sau a lua (pe cineva) la goana = a goni; a fugari. ♦ Viteza mare cu care se deplaseaza un vehicul; graba mare cu care se deplaseaza o fiinta. 2. Vanatoare (cu gonaci si caini); haita. 3. (Rar) Prigoana, persecutie. 4. (Pop.) Imperechere a vacii cu taurul. – Din goni (derivat regresiv).
GOLDAN, goldani, s. m. Varietate de prun originar din Grecia (Prunus insititia). – Din goldana (derivat regresiv).
GRABA s. f. Tendinta, intentie, dorinta de a face ceva sau de a ajunge undeva cat mai repede; iuteala, viteza (mare) cu care se face ceva; zor1, grabire. ◊ Loc. adv. In graba sau in graba mare = grabnic, repede. – Din grabi (derivat regresiv).
GRAFOMAN, grafomani, s. m. Maniac al scrisului. ♦ Reclamagiu1. – Din grafomanie (derivat regresiv).
GRAI, graiuri, s. n. 1. Glas, voce. ◊ Loc. adv. Intr-un grai = intr-un glas, toti deodata. ◊ Expr. A prinde (sau a da) grai = a incepe sau a se hotari sa vorbeasca. A-i pieri (sau a-si pierde) graiul = a nu mai putea sa vorbeasca (de emotie, de frica etc.), a amuti; a nu mai avea ce sa spuna. 2. Facultatea de a vorbi. ◊ Loc. adv. Prin viu grai = oral. 3. Limba. ♦ Fel de a vorbi. 4. Unitate lingvistica subordonata dialectului, caracteristica pentru o regiune mai putin intinsa; p. ext. dialect. 5. (Rar) Vorba, cuvant. – Din grai (derivat regresiv).
GRANDOMAN, -A, grandomani, -e, s. m. si f. Persoana care sufera de grandomanie; megaloman. – Din grandomanie (derivat regresiv).
GRECOMAN, grecomani, s. m. (Peior.) Partizan fanatic al grecilor. – Din grecomanie (derivat regresiv).
GRES, gresuri, s. n. (Inv. si reg.; azi mai ales in loc. si expr.) Greseala. ◊ Loc. adv. Fara gres = in mod perfect, fara a comite vreo eroare. ◊ Expr. A da gres = a) a nu nimeri tinta, obiectivul ochit; b) a nu izbuti intr-o actiune, intr-o intreprindere. (Inv.) A-i da (cuiva) gres = a-i imputa (cuiva) ceva, a gasi vinovat (pe cineva). (Reg.) A nu avea gres = a nu constitui o greseala, a nu aduce vatamare, a fi nimerit. – Din gresi (derivat regresiv).
GRIMA, grime, s. f. Machiaj (pentru actori). – Din grima (derivat regresiv).
GUVERN, guverne, s. n. Organ de stat care exercita puterea executiva; cabinet, consiliu de ministri. – Din guverna (derivat regresiv).
HAU2, hauri, s. n. (Rar) Hauit. – Din haui (derivat regresiv).
HARA, hare, s. f. (Reg.) Cearta, neintelegere, zazanie (pentru lucruri marunte). ◊ Loc. adv. De-a hara = cu spirit de contradictie, cu dorinta de a face cuiva in necaz. – Din harai (derivat regresiv).
HARJOANA, harjoane, s. f. Incaierare in joaca; harjoneala. – Din harjoni (derivat regresiv).
HELIOFOB, -A, heliofobi, -e, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. (Med.) (Persoana) care sufera de heliofobie. 2. Adj. (Despre plante) Care nu suporta lumina solara, care creste in regiuni umbrite. [Pr.: -li-o- – Var.: eliofob, -a adj., s. m. si f.] – Din heliofobie (derivat regresiv).
HELIOTERM, -A, heliotermi, -e, adj. Heliotermic. [Pr.: -li-o-] – Din heliotermic (derivat regresiv).
HEPATOLOG, -A, hepatologi, -ge, s. m. si f. Specialist in hepatologie. – Din hepatologie (derivat regresiv).
HIDROBIOLOG, -A, hidrobiologi, -ge, s. m. si f. Specialist in hidrobiologie. [Pr.: -bi-o-] – Din hidrobiologie (derivat regresiv).
HIROTONI, hirotonesc, vb. IV. Tranz. A ridica un diacon la rangul de preot; p. ext. a face pe cineva diacon, arhiereu etc. dupa canoanele bisericii crestine; a hirotonisi. – Din hirotonie (derivat regresiv).
HISTOLOG, -A, histologi, -ge, s. m. si f. Specialist in histologie. – Din histologie (derivat regresiv).
HODOROG2, -OAGA, hodorogi, -oage, s. m., f. si n., HODOROAGA s. f. art. 1. S. n. Lucru (de obicei vehicul) invechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice miscare. 2. S. m. si f. Persoana batrana, neputincioasa, ramolita. 3. S. f. art. Dans popular romanesc din sudul Transilvaniei cu ritm vioi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din hodorogi (derivat regresiv).
ICONOLOG, -A, iconologi, -ge, s. m. si f. Specialist in iconologie. – Din iconologie (derivat regresiv).
ILIR, -A, iliri, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care facea parte din populatia de baza a vechii Ilirii sau era originara de acolo. 2. Adj. Care apartine Iliriei sau ilirilor (1), privitor la Iliria sau la iliri. ♦ (Substantivat, f.) Limba indo-europeana vorbita in vechea Ilirie. – Din n. pr. Iliria (derivat regresiv).
IMBOLD, imbolduri, s. n. Ceea ce stimuleaza la o actiune; indemn, stimulent, impuls, bold. – Din imboldi (derivat regresiv; modificat dupa impuls).
IMPORT, importuri, s. n. Totalitatea operatiilor cu caracter comercial prin care se introduc intr-o tara marfuri produse si cumparate din alte tari. ◊ Loc. adj. De import = a) care este importat; b) fig. strain de realitatile locale. ♦ (Concr.) Totalitatea marfurilor importate de o tara. – Din importa1 (derivat regresiv). Cf. germ. Import.
IMUNOPATOLOG, -A, imunopatologi, -ge, s. m. si f. Specialist in imunopatologie. – Din imunopatologie (derivat regresiv).
INFRAMICROBIOLOG, -A, inframicrobiologi, -ge, s. m. si f. Specialist in inframicrobiologie. [Pr.: -bi-o-] – Din inframicrobiologie (derivat regresiv).
ISCOADA, iscoade, s. f. Persoana insarcinata sa faca, in taina, cercetari sau sa obtina informatii in interesul cuiva; militar trimis in recunoastere; spion. – Din iscodi (derivat regresiv).
ISPASA s. f. (Inv.) Despagubire, amenda platita pentru stricaciunile facute de vitele intrate pe un teren (cultivat) strain; p. ext. constatarea la fata locului a acestor stricaciuni. – Din ispasi (derivat regresiv).
ISPITA, ispite, s. f. 1. Ceea ce exercita o mare forta de atractie; indemn (spre rau), ademenire, tentatie, seductie; p. ext. pacat. 2. (Inv.) Incercare, proba la care era supus cineva pentru a i se constata iubirea, rabdarea, credinta etc. 3. (Inv.) Cercetare, examinare, studiu. 4. (Inv.) Experienta. – Din ispiti (derivat regresiv).
IUGOSLAV, -A, iugoslavi, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatiile Iugoslaviei. 2. Adj. Care apartinea Iugoslaviei sau locuitorilor ei, privitor la Iugoslavia sau la locuitorii ei. – Din Iugoslavia (n. pr.) (derivat regresiv). Cf. fr. yougoslave.
INCONJUR, (rar) inconjururi, s. n. Ocol, ocolire. ◊ Loc. adv. Fara inconjur = fara nici o ezitare, fara subterfugii, deschis, direct, pe fata; de-a dreptul. Cu inconjur (sau cu inconjururi) = pe ocolite, pe departe, indirect. [Acc. si; inconjur. – Var.: incunjur s. n.] – Din inconjura (derivat regresiv).
INCORNORA, incornorez, vb. I. Tranz. A pune coarne. ♦ Fig. A exagera, a deforma realitatea; a inflori. ♦ Fig. (Fam.) A-si insela sotul sau sotia. – Din incornorat (derivat regresiv).
INCRET, increturi, s. n. Ornamentatie a manecii la camasile nationale femeiesti, cuprinsa intre altita si rauri. – Din increti (derivat regresiv).
INDEMN, indemnuri, s. n. Faptul de a indemna. ♦ Ceea ce stimuleaza la o actiune; imbold, impuls, stimulent. ◊ Loc. prep. Din (sau la, prin) indemnul = indemnat fiind de..., la staruinta... – Din indemna (derivat regresiv).
INEC, inecuri, s. n. 1. Moarte prin sufocare in apa (sau in alt lichid); inecaciune (2). 2. Revarsare mare de ape; inundare, inundatie; puhoi. – Din ineca (derivat regresiv).
INGHET, ingheturi, s. n. Trecere a apei in stare de gheata; inghetare; p. ext. ger mare. ♦ Fig. Fior de frig, raceala. – Din ingheta (derivat regresiv).
INOT s. n. Plutire si inaintare (a unor fiinte) la suprafata sau in interiorul apei, deplasare in apa prin miscari ritmice. ◊ Loc. adv. De-a inotul = inotand. ♦ (Adverbial) Inotand. – Din inota (derivat regresiv).
INTRAJUTORA, intrajutorez, vb. I. Refl. recipr. A se ajuta unul pe altul. – Din intrajutorare (derivat regresiv).
INVAT s. n. 1. Obicei, obisnuinta, narav, deprindere (rea). 2. Povata, sfat, indemn. – Din invata (derivat regresiv).
INVARSTA, invarstez, vb. I. Tranz. A face dungi de culori diferite pe o tesatura sau cusatura; p. ext. a imbina intre ele lucruri de diferite culori. [Var.: invrasta vb. I] – Din invarstat (derivat regresiv).
JIGARI, jigaresc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A-si pierde vlaga; a slabi; a se sfriji. 2. A se degrada, a se strica, a se jerpeli, a se invechi. – Din jigarit (derivat regresiv).
JIND s. n. Dorinta adanca, pofta (de ceva greu de obtinut). ◊ Loc. adv. Cu jind = cu ardoare, plin de dorinta. ◊ Loc. vb. A duce jind(ul) = a duce dorul de ceva..., a jindui (1), a tanji dupa.... – Din jindui (derivat regresiv).
JOACA s. f. Joc (1), distractie (copilareasca). – Din juca (derivat regresiv).
JUNGHI, junghiuri, s. n. 1. Durere vie, patrunzatoare, de scurta durata, mai ales in spate, in regiunea intercostala, la piept sau la incheieturi; junghietura, injunghietura. 2. (Inv.) Jungher. – Din junghia (derivat regresiv).
JUR3, jururi, s. n. (Pop.) Juramant. – Din jura (derivat regresiv).
MARGARI, margaresc, vb. IV. Intranz. (Pop.; in urari) A prospera, a inflori. – Din margarit1 (derivat regresiv).
NUC, nuci, s. m. 1. Pom fructifer originar din Asia, cu coroana bogata, cu frunze penat-compuse, avand un miros patrunzator si din care se extrag substante tonante si coloranti, cu fructe drupe cu seminte comestibile si cu lemn de calitate superioara folosit la fabricarea mobilelor (Juglans regia). 2. Lemn de nuc (1) folosit pentru fabricarea mobilei. – Din nuca (derivat regresiv).
RASFAT, rasfaturi, s. n. 1. Faptul de a (se) rasfata; mangaiere, alintare; (depr.) razgaiere. 2. Desfatare, placere. 3. Huzur, belsug. – Din rasfata (derivat regresiv).
URA1, (rar) uri, s. f. Sentiment puternic, nestapanit, de dusmanie fata de cineva sau de ceva. – Din uri (derivat regresiv).
UZITA, uzitez, vb. I. Tranz. si refl. (Livr.) A (se) intrebuinta, a (se) folosi in mod obisnuit. – Din uzitat (derivat regresiv).
VAICAR, vaicare, s. n. (Reg.) Faptul de a se vaicari; strigat intens de durere; tanguire. – Din vaicari (derivat regresiv).
VAIER, vaiere, s. n. Tanguire (prelunga), vaiet. ♦ Suferinta, durere. – Din vaiera (derivat regresiv).
VAIET, vaiete, s. n. Strigat, geamat de durere, de jale, de suferinta; planset, vaier. – Din vaita (derivat regresiv).
VAZA1 s. f. 1. Consideratie, stima, prestigiu, reputatie. ◊ Loc. adj. De vaza = de frunte, marcant, cunoscut, vestit. Cu vaza = cu trecere, cu prestigiu, important. 2. (Rar) Vedere, vaz. – Din vedea (derivat regresiv).
VALMASI, valmasesc, vb. IV. Tranz. si refl. (Pop.) A (se) invalmasi. – Din valmasag (derivat regresiv).
VARGA, varghez, vb. I. Tranz. A face dungi. – Din vargat (derivat regresiv).
VAZ s. n. Unul dintre cele cinci simturi, cu ajutorul caruia se percep imaginile, se inregistreaza direct forma, culoarea, dimensiunea, luminozitatea obiectelor, precum si distanta si miscarea acestora; capacitatea de a percepe imaginile; vedere; vazut1. ◊ Loc. prep. In (sau, inv., la) vazul... = in ochii..., in fata..., fata de... – Din vedea (derivat regresiv).
VOI2, voiesc, vb. IV. Tranz. 1. A fi hotarat, a fi decis sa...; a avea de gand sa..., a intentiona, a vrea. ♦ Intranz. (La imperativ) A avea vointa neclintita, a starui intr-o actiune. 2. A fi de acord, a consimti, a primi. [Prez. ind. si: voi] – Probabil din voie (derivat regresiv). – Cf. sl. voliti.
ZARZAR, zarzari, s. m. 1. Pom fructifer asemanator cu caisul, cu flori albe si cu fructe sferice mici, cu gust acrisor si cu samburii amari (Armeniaca vulgaris). 2. (Reg.) Corcodus. – Din zarzara (derivat regresiv).
ZBAT, zbaturi, s. n. Pala metalica sau din lemn, montata la periferia unei roti, care constituie propulsorul unei nave cu aburi destinate navigatiei pe ape interioare cu adancime mica. – Din zbate (derivat regresiv).
ZBANT s. n. (Reg.) Joaca, zbenguire, harjoana. – Din zbantui (derivat regresiv).
ZBARCI2, zbarciuri, s. n. (Rar) Zbarcitura. – Din zbarci1 (derivat regresiv).
ZBUCIUM, (rar) zbuciume, s. n. 1. Stare de neliniste sufleteasca; framantare, zbuciumare, neastampar. 2. Miscare grabita, agitata si zgomotoasa; agitatie, tumult, invalmaseala. – Din zbuciuma (derivat regresiv).
ZBURDA s. f. Zburdare; joaca voioasa; zbenguiala, neastampar. – Din zburda (derivat regresiv).
ZDROABA, zdroabe, s. f. (Reg.) Oboseala; truda; agitatie, zbucium. – Din zdrobi (derivat regresiv).
ZDRUNCIN s. n. 1. Zdruncinatura. ♦ Fig. Efort, stradanie. 2. Fig. Tulburare, zbucium, framantare. [Var.: zdruncen s. n.] – Din zdruncina (derivat regresiv).
ZGARCI1, zgarciuri, s. n. 1. Cartilaj. 2. Unealta alcatuita dintr-o lama metalica curbata fixata pe un maner si folosita pentru curatarea muchiilor vaselor mici de lemn. – Din zgarci2 (derivat regresiv).
ZMEUR, (rar) zmeuri, s. m. Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri ghimpoase, flexibile, cu frunze albe pe partea inferioara, cu flori albe, cu fructe rosii, aromate, comestibile; zmeurar (Rubus idaeus) [Pr.: zme-ur] – Din zmeura (derivat regresiv).
ZVAPAIA, zvapai, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni zvapaiat, zburdalnic; a se agita, a se zvarcoli. – Din zvapaiat (derivat regresiv).
ZVARCOL s. n. (Rar) Zbatere, zvacnet, clocot, framantare continua. – Din zvarcoli (derivat regresiv).
MALAIEZ, -A, malaiezi, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Malaieziei sau este originara de acolo. 2. Adj. Care apartine Malaieziei sau populatiei ei, privitor la Malaiezia sau la populatia ei, care este originar din Malaiezia. – Din Malaiezia (derivat regresiv).
MANDARIN2, mandarini, Arbust fructifer cu flori albe, cultivat in regiunile mediteraneene pentru fructele sale comestibile (Citrus nobilis). – Din mandarina (derivat regresiv).
AMPLASA, amplasez, vb. I. Tranz. A aseza, a fixa o masina, o instalatie etc. pe un anumit loc. – Din amplasament (derivat regresiv).
MEDALIA, medaliez, vb. I. Tranz. A distinge cu o medalie; a decora. [Pr.: -li-a] – Din medaliat (derivat regresiv).
MARSRUTIZA, marsrutizez, vb. I. Tranz. A folosi metoda marsrutului in caile ferate sau in tehnica. – Din marsrutizare (derivat regresiv).
VOMA, vome, s. f. Expulzare prin esofag si pe gura a continutului stomacului, uneori si al intestinului subtire, provocata de contractiile spastice ale diafragmei si ale muschilor abdominali; vomare, vomitare, vomisment. – Din voma (derivat regresiv).
MATEMATIZA, matematizez, vb. I. Tranz. A studia o disciplina cu ajutorul metodei matematice. – Din matematizare (derivat regresiv).
MATISA, matisez, vb. I. Tranz. A finisa o tesatura de matase artificiala pentru a-i micsora luciul. – Din matisare (derivat regresiv).
MACEL, maceluri, s. n. Actiune sangeroasa, indreptata de obicei impotriva unei multimi fara aparare; omor (in masa); masacru, carnaj. ♦ Fig. Razboi, lupta (sangeroasa). – Din macelari (derivat regresiv).
DENUNT, denunturi, s. n. Informare adresata unui organ de jurisdictie sau de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana; denuntare. – Din denunta (derivat regresiv).
MALIN, malini, s. m. Arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe mirositoare si cu fructe drupe mici, negre, din a carui scoarta amara se prepara un medicament astringent (Prunus padus). 2. (Bot.; reg.) Liliac1. – Din malina (derivat regresiv)
MARIT2 s. n. (Pop.) Maritat1. ◊ Loc. adj. De marit = (despre fete) buna de maritat. ◊ Expr. A-si face de marit = a face vraji pentru a se marita. – Din marita (derivat regresiv).
DEZMATA, dezmat, vb. I. Refl. (Rar) A se destrabala. – Din dezmatat (derivat regresiv).
MASCARA, mascari, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Fapta sau vorba necuviincioasa, nerusinata; ocara, obscenitate, p*********e. ◊ Expr. A face de mascara = a face de ras. – Din mascari (derivat regresiv).
MASLIN, maslini, s. m. 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioara si alba-argintie pe partea inferioara, pieloase, lucioase, si cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult in regiunile mediteraneene pentru lemnul si mai ales pentru fructele lui, bogate in ulei (Olea europaea). 2. Ramura de maslin (1), simbol al pacii. – Din maslina (derivat regresiv).
FORFOTA s. f. Miscare grabita si zgomotoasa de colo pana colo; forfoteala, foiala. ◊ Expr. (Adverbial) A umbla forfota = a umbla grabit (si fara rost) de colo pana colo; a forfoti. [Var.: forfot s. n.] – Din forfoti (derivat regresiv).
FREZA2, freze, s. f. Pieptanatura barbateasca; frizura. – Din freza2 (derivat regresiv).
LEGISLA, legislez, vb. I. Tranz. A face legi. – Din legislatie (derivat regresiv).
MALC adv. (Pop. si fam.; in expr.) A tacea malc = a nu spune nici un cuvant, a nu scoate o vorba; a tacea chitic. – Din malci (derivat regresiv).
PALEONTOLOG, -A, paleontologi, -ge s. m. si f. Specialist in paleontologie. [Pr.: -le-on-] – Din paleontologie (derivat regresiv). Cf. it. paleontologo.
PAPETAR, -A, papetari, -e s. m., adj. 1. S. m. Fabricant sau vanzator de articole de papetarie. 2. Adj. Care se foloseste la fabricarea hartiei. ◊ Produs papetar = articol de papetarie. – Din papetarie (derivat regresiv).
PARJOL, parjoluri, s. n. 1. Foc mare si iute; incendiu violent si mistuitor. ◊ Expr. A face parjol = a nimici (prin foc); a face prapad, a prapadi. A da parjol = a da foc, a distruge (prin foc); a incendia. A plange cu foc si parjol = a plange cu desperare. A se face foc si parjol = a-si iesi din fire, a se infuria foarte tare. 2. Caldura mare si inabusitoare; arsita, zapuseala, zaduf. 3. Fig. Prapad, dezastru, calamitate, pustiire, urgie. – Din parjoli (derivat regresiv).
PICTA, pictez, vb. I. Tranz. 1. A reprezenta o imagine, un model etc. pe panza, pe carton, pe sticla etc. cu ajutorul pensulei si a culorilor; a zugravi. ♦ Absol. A se ocupa cu pictura (1), a practica pictura. ♦ A acoperi sau a impodobi cu picturi (2) un obiect, un material. ♦ Refl. (Fam. si depr.; despre femei) A se farda (exagerat). 2. Fig. A caracteriza (sugestiv), a infatisa (plastic) prin cuvinte, intr-o opera literara, fiinte, situatii, intamplari; a descrie, a zugravi. – Din pictor si pictura (derivat regresiv).
POFTA, pofte, s. f. 1. Dorinta puternica de a face sau a obtine ceva; nazuinta, dispozitie, chef, placere. ◊ Loc. adv. Cu pofta = manifestand multa placere, cu placere. ◊ Expr. A-si (mai) pune pofta-n cui, se spune pentru a arata ca cineva este nevoit sa renunte la un lucru mult dorit. Pe (sau dupa) pofta (sau pofta inimii ori sufletului, voii etc.) = pe placul sau pe gustul cuiva, conform cu dorinta cuiva, spre multumirea cuiva. ♦ Dorinta, impuls s****l; p. ext. dorinta exagerata, patima, viciu. ♦ (Inv.) Lacomie. 2. Senzatie de foame sau de sete; dorinta, chef de a bea sau de a manca un anumit lucru. ◊ Expr. De pofta sau (ca) sa-si prinda pofta = in cantitate foarte mica, numai cat sa guste. Pofta buna (sau mare)! urare adresata celor care mananca sau se duc sa manance. [Var.: (inv. si reg.) pohta s. f.] – Din pofti (derivat regresiv).
POLEI1, poleiuri, s. n. Strat subtire de gheata, continuu si neted, care acopera uneori portiuni din suprafata solului, arborii sau obiectele care se afla in aer liber si care este format prin inghetarea apei provenite din ploaie sau din topirea zapezii. ♦ Fig. Stralucire, lustru, luciu. ♦ (Reg.) Promoroaca, chiciura. – Din polei2 (derivat regresiv).
PRAPAD, prapaduri, s. n. 1. Dezlantuire de forte, provocata de fiinte sau de elementele naturii, care pricinuieste mari distrugeri de bunuri sau de vieti omenesti; urgie, ruina, dezastru. ◊ Expr. Prapadul pamantului (sau Domnului, lui Dumnezeu), se spune despre o nenorocire ingrozitoare, despre ceva insuportabil, coplesitor. 2. Cantitate foarte mare, enorma; multime imensa; puhoi. – Din prapadi (derivat regresiv).
RASNI, rasnesc, vb. IV. Tranz. A macina cafea, piper, scortisoara etc. cu rasnita (2). ♦ Fig. A farama, a zdrobi. – Din rasnita (derivat regresiv).
SARUT, saruturi, s. n. Sarutare. – Din saruta (derivat regresiv).
SEAMAN, semeni, s. m. Cel care e la fel cu cineva; aproapele cuiva; om (considerat in raport cu alt om). ◊ Loc. adj. si adv. Fara (de) seaman = fara asemanare, extraordinar. ◊ Expr. A nu (mai) avea seaman (pe lume) = a fi unic, a nu avea pereche, asemanare. [Var.: semen s. m.] – Din semana2 (derivat regresiv).
STROP, stropi, s. m. 1. Particula globulara dintr-un lichid; cantitate mica dintr-un lichid; spec. picatura de ploaie. ◊ Loc. adv. Strop cu (sau de) strop = picatura cu picatura; putin cate putin; incetul cu incetul. Pana la un strop = pana nu mai ramane nimic. Nici un strop = nimic. ♦ Lacrima. 2. Fig. Cantitate foarte mica dintr-o materie solida; farama. – Probabil din stropi (derivat regresiv).
TARBACA s. f. (Fam.; in expr.) A da (sau a lua) in (sau la, prin) tarbaca = a) a bate zdravan; b) fig. a batjocori, a ocari; a-si bate joc de cineva, a da in tarbaceala. – Din tarbaci (derivat regresiv).
TANDALA s. m. sing. Om care nu este bun de nici o treaba, care lucreaza fara rost sau care isi pierde vremea umbland de colo pana colo. – Din tandali (derivat regresiv).
TOACA, toace, s. f. 1. Placa de lemn sau de metal pe care se bate ritmic cu unul sau cu doua ciocanele, pentru a anunta inceperea serviciului religios sau anumite momente ale lui la biserica sau la manastire; p. ext. sunetul produs de aceasta bataie. ◊ Expr. Uscat (ca o) toaca (sau ca toaca) = foarte slab. A sti si toaca in (sau din) cer = a sti multe lucruri; a face pe atotstiutorul, pe inteleptul. (Pop.) Uciga-l toaca = a) (in imprecatii) lua-l-ar d****l!; b) diavolul, d****l. ♦ Placa de metal in care se bate pentru a da anumite semnale pe santiere, in ateliere etc. 2. (Pop.) Timp al zilei, dupa rasaritul soarelui sau inainte de apus, cand se oficiaza liturghia sau vecernia la biserica. 3. (Art.) Numele popular al constelatiei Pegas. – Din toca (derivat regresiv).
TREMUR, tremure, s. n. 1. Miscare involuntara, rapida a corpului sau a unei parti a corpului, provocata de frig, de frica, de o boala etc., tremuratura, tremurat1, tremurici. 2. Miscare, clatinare, zguduitura usoara si repetata a unei plante, a unui lucru. 3. V******e a glasului, provocata de o emotie (puternica); v******e a sunetelor executate cu un instrument muzical. – Din tremura (derivat regresiv).
TRUDA, trude, s. f. (Pop.) 1. Efort fizic sau intelectual deosebit; munca grea, istovitoare; oboseala, osteneala. ◊ Loc. adv. Cu truda = din greu, cu mare efort. ♦ Rodul, rezultatul concret al ostenelii cuiva; agoniseala, folos, castig. 2. Chin, suferinta; durere, necaz. – Din trudi (derivat regresiv). Cf. sl. trudu.
FOTOCROM, -A, fotocromi, -e, adj. Care isi schimba culoarea sub actiunea luminii; fotocromatic. – Din fotocromie (derivat regresiv).
FOTOFOB, -A, fotofobi, -e, adj., s. m. si f. (Med.) (Bolnav) de fotofobie. – Din fotofobie (derivat regresiv).
OGLINDA, oglinzi, s. f. 1. Un obiect cu o suprafata neteda si lucioasa de diferite forme, facut din metal sau din sticla, acoperit pe o fata cu un strat metalic si avand proprietatea de a reflecta razele de lumina si de a forma astfel, pe partea lucioasa, imaginea obiectelor. 2. P. a**l. (De obicei urmat de determinari) Suprafata neteda si lucioasa (in special a unei ape), care are proprietatea de a reflecta lumina. 3. Fig. Ceea ce infatiseaza, reprezinta, simbolizeaza ceva; icoana, imagine, tablou. 4. (In sintagma) Oglinda laptelui (sau ugerului) = portiune de piele, neteda si lucioasa, la femelele bovinelor si ale altor animale, in dreptul perineului si al feselor, in care sensul firelor de par este indreptat de jos in sus. 5. (Geol.; in sintagmele) Oglinda de falie (sau de frictiune, de alunecare) = suprafata lustruita in roci, care ia nastere prin frecarea acestora sub actiunea miscarilor tectonice. – Din oglindi (derivat regresiv).
FRAMANT s. n. (Rar) Framantare. – Din framanta (derivat regresiv).
PALUDOLOG, -A, paludologi, -ge, s. m. si f. Specialist in paludologie. – Din paludologie (derivat regresiv).
PARAZITOLOG, -A, parazitologi, -ge, s. m. si f. Specialist in parazitologie. – Din parazitologie (derivat regresiv).
PARISILAB, -A, parisilabi, -e, adj. (Rar) Parisilabic. – Din parisilabic (derivat regresiv).
PACALA, s. m., pacale, s. f. 1. s. m. Om glumet, poznas, care se tine de farse. 2. S. f. (Reg.) Pacaleala. – Din pacali (derivat regresiv).
PATOLOG, -A, patologi, -ge, s. m. si f. Medic specialist in patologie. – Din patologie (derivat regresiv).
PAZA, paze, s. f. Actiunea de a pazi; mijloc prin care se asigura pazirea. ◊ Loc. adj. De paza = insarcinat cu paza; de garda. ◊ Loc. adv. In paza (cuiva) = in grija, in seama cuiva. ♦ (Concr.) Persoana sau grup de persoane insarcinate sa pazeasca pe cineva sau ceva; paznic, garda. – Din pazi (derivat regresiv).
PALAVRAGI, palavragesc, vb. IV. Intranz. A spune lucruri fara importanta, a vorbi mult si fara rost; a flecari, a trancani. [Var.: palavragi vb. IV] – Din palavragiu (derivat regresiv).
PASTRU s. m. 1. (Inv. si reg.) Persoana sau colectivitate care pastreaza ceva, care face sa dainuiasca. 2. (Fam.) Inchisoare. – Din pastra (derivat regresiv).
PAR2, pari, s. m. (Reg.) Cel care paraste; paras, reclamant. – Din pari (derivat regresiv).
PARA, pare, s. f. 1. Plangere facuta impotriva cuiva; reclamatie. ♦ Acuzatie, invinuire. 2. Denunt. 3. Calomnie, defaimare; clevetire, barfeala. 4. (Inv. si reg.) Proces, judecata. [Pl. si: pari] – Din pari (derivat regresiv).
PARLEA s. m. (In expr.) Tine-te (sau tunde-o, intinde-o) parleo! sau sa te cam mai duci parlea! ori du-te parlii! = alearga cat poti de tare (ca sa n-o patesti); pleaca! sa nu te mai vad! – Din parli (derivat regresiv).
PEDEAPSA, pedepse, s. f. 1. Masura de represiune, sanctiune aplicata celui care a savarsit o greseala; spec. masura de constrangere prevazuta de lege si aplicata cuiva de o instanta judecatoreasca drept sanctiune pentru o infractiune; condamnare, osanda; situatie in care se afla cel pedepsit, condamnat. 2. Fig. Suferinta (fizica sau morala), chin, supliciu; necaz, nenorocire. – Din pedepsi (derivat regresiv).
SCORUS, scorusi, s. m. Arbore din familia rozaceelor, cu frunze compuse, cu flori albe si cu fructe comestibile, brune sau galbene, cu lemnul foarte dens, dur si omogen, folosit in industria mobilelor (Sorbus domestica). ◊ Scorus de munte (sau pasaresc) = arbore mic din familia rozaceelor, cu ramuri plecate, cu frunze imparipenate, cu flori albe si fructe de marimea unui bob de mazare, rosii si astringente la gust (Sorbus aucuparia). – Din scorusa (derivat regresiv).
ASTAMPAR s. n. sg. Odihna, liniste, tihna, pace. ◊ Fara astampar = a) loc. adv. necontenit, intruna; b) loc. adj. neastamparat. [Var.: (pop.) stampar s. n.] – Din astampara (derivat regresiv).
ASTROBIOLOG, -A, astrobiologi, -ge, s. m. si f. Specialist in astrobiologie. [Pr.: -bi-o-] – Din astrobiologie (derivat regresiv).
ANATOMOPATOLOG, -A, anatomopatologi, -ge, s. m. si f. Specialist in patologia organelor (1). – Din anatomopatologie (derivat regresiv)
ANESTEZIOLOG, -A, anesteziologi, -ge, s. m. si f. (Rar) Anestezist. [Pr.: -zi-o-] – Din anesteziologie (derivat regresiv).
ANIVERSA, aniversez, vb. I. Tranz. A sarbatori implinirea unui numar de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar (derivat regresiv).
VEGHE, (rar) veghi, s. f. 1. Stare a celui care nu doarme; trezie. ♦ Priveghi (la un mort). 2. Ocrotire, paza, straja. 3. (Mar.) Explorare a orizontului pentru a descoperi nave, avioane sau uscatul; p. ext. totalitatea persoanelor care executa aceasta misiune. – Din veghea (derivat regresiv).
ANUNT, anunturi, s. n. Instiintare scrisa. – Din anunta (derivat regresiv).
VENEROLOG, -A, venerologi, -ge, s. m. si f. Specialist in venerologie. – Din venerologie (derivat regresiv). Cf. rus. venerolog.
ARHEOGRAF, arheografi, s. m. Specialist in arheografie. [Pr.: -he-o-] – Din arheografie (derivat regresiv).
NARAMZ, naramzi, s. m. (Inv. si reg.) Portocal. ♦ Varietate de portocal (Citrus bigaradia), ale carui fructe au gust amar. [Var.: neramz s. m., naramza s. f.] – Din naramza1 (derivat regresiv).
PERJ, perji, s. m. Varietate de prun; p. gener. (reg.) prun. – Din perja (derivat regresiv).
PICHERE, picheri, s. f. (Ornit.; reg.) Bibilica. – Din pichiri (derivat regresiv).
REAZEM, reazeme, s. n. 1. Dispozitiv care asigura sprijinirea unui corp de un alt corp; obiect de care cineva sau ceva se poate sprijini; rezematoare. ◊ (Mec.) Punct de reazem = punct fix in jurul caruia forta si rezistenta tind sa ajunga in echilibru. ♦ Parte a unui sistem tehnic prin care se face legatura intre doua corpuri si care impune anumite restrictii deplasarii relative a acestora. ♦ (Rar) Balustrada. 2. Fig. Sprijin, ajutor, ocrotire. 3. Fig. Cauza, motivarea unei actiuni; motiv, temei. [Var.: razam, reazam, reazim s. n.] – Din rezema (derivat regresiv).
PISIC, pisici, s. m. Pisoi. – Din pisica (derivat regresiv).
PIS2 interj., subst. (Pop.) 1. Interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de cel care se urineaza. 2. Subst. U***a. – Din pisa (derivat regresiv).
PITIGAIA, pitigaiez, vb. I. Tranz. A-si subtia, a-si ascuti vocea. ♦ Refl. A vorbi cu glas subtire, ascutit. [Pr.: -ga-ia. – Var.: pitigai vb. IV] – Din pitigaiat (derivat regresiv).
PLAC s. n. (Azi mai ales in loc. adv.) Placere. ◊ Loc. adv. Pe (sau dupa) plac (ori placul cuiva) = dupa voia, dupa gustul (cuiva). Dupa bunul plac (al cuiva) = dupa capriciul (cuiva). ◊ Expr. A fi la bunul plac al cuiva = a fi la discretia, la cheremul cuiva. – Din placea (derivat regresiv).
PIC3 s. n. Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneala (albastra). – Din picatura (derivat regresiv).
PLICTIS s. n. (Inv. si fam.) Plictiseala. [Acc. si: plictis] – Din plictisi (derivat regresiv).
VINDEC, vindecuri, s. n. (Pop.) Vindecare, tamaduire, lecuire; p. ext. (concr.) leac. – Din vindeca (derivat regresiv).
VOROAVA, voroave s. f. (Inv. si reg.) 1. Cuvant, vorba. 2. Discutie, convorbire, conversatie. 3. Cuvant, discurs. – Din vorovi (derivat regresiv).
POLON, -A, poloni, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Polonez (1). 2. Adj. Polonez (2). – Din n. pr. Polonia (derivat regresiv).
POMINA s. f. Veste, faima. ◊ Loc. adj. De pomina = a) vestit, renumit, neuitat; b) strasnic, grozav, extraordinar. ◊ Expr. A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se raspandi vestea in lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar. A se face (sau a ajunge) de pomina = a se face de ras, a se compromite. – Din pomeni (derivat regresiv).
PORT2, (2,3) porturi, s. n. 1. Faptul de a purta sau de a detine. Portul armelor este interzis. 2. Conduita obisnuita, fireasca, normala. Ori te poarta cum ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e portul. 3. Imbracaminte caracteristica unui popor, unei regiuni, unei epoci etc. ◊ Expr. (Pop.) A purta portul (cuiva) = a se asemana, a se potrivi cu cineva, a fi la fel cu cineva, a se adapta la felul de a fi al cuiva. ♦ Imbracaminte folosita la anumite ocazii. – Din purta (derivat regresiv).
PORTOCAL, portocali, s. m. Pom fructifer mediteranean si subtropical, originar din Asia, inalt de 2-4 m, cu frunze persistente, cu flori albe si parfumate, cu fructe sferice, comestibile (Citrus aurantium). [Var.: (inv.) portocala s. f.] – Din portocala1 (derivat regresiv).
PORUNCA, porunci, s. f. 1. Dispozitie (orala sau scrisa) data de catre o autoritate sau de catre o persoana cu autoritate si care trebuie executata intocmai; ordin, decizie, hotarare. ◊ Loc. adv. (Rar) De porunca = prin constrangere, in sila. ◊ Expr. (Inv.) A avea (pe cineva) sub (sau la) porunca sa = a avea (pe cineva) la dispozitia sa, sub comanda sa. ♦ (Cu valoare de imperativ) Porunceste! porunciti! ♦ (Reg.) Ordin de chemare in armata. 2. (Inv.) Comunicare de interes public, facuta de o autoritate comunala. 3. (In religia crestina; in sintagma) Cele zece porunci = decalogul. 4. (Inv. si pop.) Lege morala; invatatura, precept. [Var.: (reg.) poronca s. f.] – Din porunci (derivat regresiv).
POSTSINCRON, postsincronuri, s. n. Inregistrare obtinuta prin postsincronizare. – Din postsincroniza (derivat regresiv).
PRASA, prase, s. f. (Pop.) Prasit1. – Din prasi (derivat regresiv).
PREGET s. n. (Pop.) Lipsa de activitate; incetare, intrerupere a unei activitati; ragaz, tihna. ◊ Loc. adj. si adv. Fara (de) preget = a) (care are loc) fara intrerupere; neintrerupt, neobosit; b) (care are loc) neintarziat, imediat, repede. – Din pregeta (derivat regresiv).
PRIPA s. f. Graba mare, zor. ◊ Loc. adv. In (sau, inv., cu) pripa = grabnic, repede, iute. Fara pripa = fara graba, pe indelete. ◊ Loc. prep. In pripa... = in graba momentului. – Din pripi (derivat regresiv).
PRITOACA, pritoace, s. f. (Reg.) Vas de lemn in care se transporta strugurii la teasc, in timpul culesului. – Din pritoci (derivat regresiv).
PRITOC s. n. (Pop.) Pritocire. – Din pritoci (derivat regresiv).
PRIVEGHI, priveghiuri, s. n. (Pop.) 1. Veghere a unui mort noaptea inainte de inmormantare. 2. Veghe, paza, straja. [Var.: (reg.) priveghe s. f.] – Din priveghea (derivat regresiv).
PRIVIGHETOR2, privighetori, s. m. Barbatusul privighetorii. – Din privighetoare (derivat regresiv).
PRESUR, presuri, s. m. Barbatusul presurei. – Din presura (derivat regresiv).
PRIGOANA, prigoane, s. f. Urmarire apriga, pornire impotriva cuiva; masuri represive luate de o autoritate impotriva cuiva; asuprire, persecutie, prigonire. – Din prigoni (derivat regresiv).
PRIGOARE, prigori, s. f. Pasare migratoare zvelta, de marimea unei turturele, viu colorata (cu rosu, galben, negru, albastru-verzui), cu ciocul lung si subtire, care traieste pe malurile lutoase ale apelor si se hraneste mai ales cu albine si viespi; albinarel (Merops apiaster). [Var.: prigorie s. f.] – Din prigori (derivat regresiv).
PROTEST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta; manifestare energica impotriva unei actiuni considerate ca nejusta; opozitie hotarata; (concr.) act scris prin care se exprima o asemenea manifestare; protestatie. ◊ Nota de protest = act prin care un guvern dezaproba un act savarsit de guvernul altei tari si considerat contrar tratatelor sau normelor de drept international. 2. Act public prin care organele judecatoresti constata neplata la scadenta a unei polite. – Din protesta (derivat regresiv).
PROPTEA, proptele, s. f. Lemn, stalp, par, bara, scandura etc. cu care se sprijina un gard, un zid, un pom etc.; propta. ◊ Expr. (Pop.) Propteaua gardului = persoana lenesa. ♦ Fig. Sprijin, protectie (nemeritata); p. ext. persoana care da cuiva un sprijin (nemeritat). – Din propteala (derivat regresiv).
PROSCOMIDI, proscomidesc, vb. IV. Tranz. (Despre preot) A pregati painea si vinul pentru impartasanie; a face o proscomidie. – Din proscomidie (derivat regresiv).
VISIN, visini, s. m. Pom roditor din familia rozaceelor, cu frunze lucioase, dintate pe margine, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Prunus cerasus). ◊ Visin salbatic = visinel (2). Visin turcesc = arbust din familia rozaceelor, cu lemnul tare (intrebuintat la confectionarea lulelelor), cu frunzele frumos mirositoare, intrebuintate drept condiment, cu flori albe si cu fructe mici, negre, amarui (Prunus mahaleb). – Din visina (derivat regresiv).
PROPTA, propte, s. f. (Reg.) 1. Proptea. 2. (In expr.) A se pune propta sau a sta in propta cuiva = a se opune, a se impotrivi. – Din propti (derivat regresiv).
PRUJA, pruji, s. f. (Reg.) Gluma; snoava, anecdota. – Din pruji (derivat regresiv).
PSIHOPATOLOG, -A, psihopatologi, -ge, s. m. si f. Specialist in psihopatologie. – Din psihopatologie (derivat regresiv).
PSIHOPEDAGOG, -A, psihopedagogi, -ge, s. m. si f. Specialist in psihopedagogie. – Din psihopedagogie (derivat regresiv).
PUP1, pupi, s. m. (Fam. si in limbajul copiilor) Sarut. – Din pupa (derivat regresiv).
OBARSI, obarsesc, vb. IV. Refl. (Inv.) A se trage, a-si avea originea, a proveni. – Din obarsie (derivat regresiv).
OLIGARH, oligarhi, s. m. Membru al unei oligarhii; partizan al oligarhiei. – Din oligarhie (derivat regresiv).
SOAPTA, soapte, s. f. 1. Vorbire cu voce inceata, soptire; p. ext. vorba sau comunicare rostita pe soptite. ◊ Loc. adj. si adv. In soapta = incet, in taina, abia auzit. ♦ Murmur de glasuri care soptesc; fig. susur, freamat, sopot. 2. (La pl.) Calomnii, barfeli, clevetiri. – Din sopti (derivat regresiv).
SOFA, sofez, vb. I. Intranz. A conduce un automobil. – Din sofer (derivat regresiv).
ODORIZA, odorizez, vb. I. Tranz. A face ca un gaz combustibil inodor sa exale un miros prin amestecarea lui cu un odorizant. – Din odorizant (derivat regresiv).
OFIOFAG, -A, ofiofagi, -ge, adj. (Despre animale, pasari etc.) Care se hraneste cu serpi. [Pr.: -fi-o-] – Din ofiofagie (derivat regresiv).
OMOR, omoruri, s. n. Faptul de a omori; luarea vietii cuiva; crima, omucidere, asasinat. ♦ (Jur.) Infractiune care consta in uciderea unei persoane. ♦ Macel. – Din omori (derivat regresiv).
VERNISA2, vernisez, vb. I. Tranz. A deschide, a inaugura o expozitie (de sculptura, pictura, grafica etc.) – Din vernisaj (derivat regresiv).
SUIER, suiere, s. n. 1. Zgomot caracteristic, ascutit si puternic, pe care il fac vantul, furtuna, vijelia; suieratura. 2. Zgomot ascutit produs de anumite corpuri care se deplaseaza, se misca, se invartesc sau spinteca aerul cu iuteala; suieratura. 3. Sunet ascutit, strident si prelung produs cu ajutorul unui instrument special (signal, sirena etc.) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete; suieratura. 4. Sunet sau tipat (ascutit) scos de unele animale si pasari; suieratura. [:Pr.: su-ier] – Din suiera (derivat regresiv).
ONCOLOG, -A, oncologi, -ge, s. m. si f. Medic specializat in oncologie. – Din oncologie (derivat regresiv). Cf. it. oncologo.
OCARA, ocari, s. f. (Pop.) Vorba sau fapta care mustra, cearta, rusineaza pe cineva; ocarare; umilire, infruntare; defaimare, jignire, insulta; situatie rusinoasa, dezonoranta in care se afla cineva; rusine, dezonoare. ◊ Loc. adj. De ocara = compromitator, jignitor, rusinos. ◊ Expr. A ajunge sau a (se) face, a fi, a (se) lasa, a ramane de ras si de ocara = a ajunge (sau a se face, a fi etc.) demn de dispret, de batjocura; a (se) compromite. (Rar) A da de ocara cu... = a (se) face de ras cu... – Din ocari (derivat regresiv).
FAUR1 s. m. (Pop.) Februarie. – Din faurar1 (derivat regresiv).
ORANDA1, orande, s. f. (Pop.) 1. Soarta, ursita, destin. ♦ Persoana menita sa devina sotul (sau sotia) cuiva; ursit. 2. Obicei, datina. [Var.: orand s. m.] – Din orandui (derivat regresiv).
ONTOLOG, -A, ontologi, -ge, s. m. si f. Ontologist. – Din ontologie (derivat regresiv).
ORB1 s. n. (In sintagma) Orbul gainilor (sau gainii) = numele popular al unei boli de ochi care se manifesta prin imposibilitatea de a vedea seara dupa apusul soarelui; p. ext. miopie. ◊ Expr. A avea orbul gainilor = a nu vedea sau a nu observa un obiect aflat foarte aproape. – Din orbi (derivat regresiv).
FATA, fate, s. f. 1. (Reg.) Nume dat speciilor de peste mic (care inoata repede). 2. (Fam.) Femeie care se fataie. – Din fatai (derivat regresiv).
CORNARI2, cornaresc, vb. IV. Intranz. (Inv.) A strange cornaritul; a impune cornaritul. – Din cornarit (derivat regresiv).
COROIA, pers. 3 coroiaza, vb. I. Refl. (Rar; despre nas) A se incovoia (ca ciocul coroiului). [Pr.:-ro-ia] – Din coroiat (derivat regresiv).
EPIDEMIOLOG, -A, epidemiologi, -ge, s. m. si f. Medic specialist in epidemiologie. [Pr.: -mi-o-] – Din epidemiologie (derivat regresiv).
ORTOPED, -A, ortopezi, -de, s. m. si f. 1. Medic specialist in ortopedie; ortopedist (1). 2. Meserias care fabrica aparate ortopedice; ortopedist (2). – Din ortopedie (derivat regresiv). Cf. germ. Orthopade.
FILIGRANOLOG, -A, filigranologi, -ge, s. m. si f. Specialist in filigranologie. – Din filigranologie (derivat regresiv).
OROGEN orogene, s. n. (Geol.) Regiune vasta a scoartei terestre unde au avut loc miscari tectonice intense care au dus la formarea unui lant muntos cutat. – Din orogeneza (derivat regresiv).
OTOLOG, -A, otologi, -ge, s. m. si f. Medic specialist in otologie. – Din otologie (derivat regresiv).
FITOPATOLOG, -A, fitopatologi, -ge, s. m. si f. Specialist in fitopatologie. – Din fitopatologie (derivat regresiv).
FIZIOPATOLOG, -A, fiziopatologi, -ge, s. m. si f. Specialist in fiziopatologie. [Pr.: -zi-o-] – Din fiziopatologie (derivat regresiv).
OSANDA, osande, s. f. (Pop.) 1. Condamnare, pedeapsa la care este supus cineva (de catre organele judiciare). ◊ Expr. A-si face osanda = a executa pedeapsa la care este condamnat. (Reg.) A-si face osanda cu cineva = a se purta rau, fara mila; a chinui, a tortura pe cineva. 2. Fig. Blestem; pacoste, napasta, nenorocire, urgie. – Din osandi (derivat regresiv).
OTORINOLARINGOLOG, -A, otorinolaringologi, -ge, s. m. si f. Medic specialist in otorinolaringologie. – Din otorinolaringologie (derivat regresiv).
CINTEZ, cintezi, s. m. Cintezoi. [Acc. si: cintez] – Din cinteza (derivat regresiv).
CIOANDA s. f. (Reg.) Cearta usoara; ciondaneala. – Din ciondani (derivat regresiv).
OSMAN, -A, osmani, -e, s. m. si f., adj. (Inv.) 1. S. m. si f. Turc. 2. Adj. Turcesc.* Limba osmana = limba turca. – Din osmanlau (derivat regresiv).
TURBA2, turbe, s. f. (Pop.) Turbare (1). ♦ (Rar) Epitet injurios dat unei persoane. – Din turba (derivat regresiv).
MUZEOLOG, -A, muzeologi, -ge, s. m. si f. Specialist in muzeologie. [Pr.: -ze-o-] – Din muzeologie (derivat regresiv).
LESIN, lesinuri, s. n. 1. Pierdere subita si trecatoare a cunostintei, fara oprirea inimii si a miscarilor respiratorii, provocata de o anemie a creierului, ca urmare a unei stari maladive, a unor eforturi fizice mari, a unei emotii puternice etc.; lipotimie. 2. Stare de slabiciune mare, de lipsa de putere, de vlaga, provocata de foame, de sete etc.; sfarseala. [Acc. si lesin] – Din lesina (derivat regresiv).
LAUDA, laude, s. f. Exprimare in cuvinte a pretuirii fata de cineva sau ceva; cuvinte prin care se exprima aceasta pretuire; elogiu. ♦ (In propozitii exclamative) Marire! slava! cinste! glorie! – Din lauda (derivat regresiv).
LUMPENPROLETAR, lumpenproletari, s. m. Persoana care face parte din lumpenproletariat. – Din lumpenproletariat (derivat regresiv).
LAMAI, lamai, s. m. Arbust din tarile calde, cu frunze ovale lucitoare si florile albe, cultivat pentru fructele lui comestibile (Citrus limon). – Din lamaie (derivat regresiv).
LICAR, licare, s. n. Sclipire, scanteiere, licarire; ceea ce sclipeste; scanteie. [Var.: licur s. n.] – Din licari (derivat regresiv).
LEAGAN, leagane, s. n. 1. Pat mic de lemn sau de nuiele impletite (care se poate balansa) pentru copiii mici. ◊ Cantec de leagan = cantec cu care se adorm copiii. ◊ Expr. Din leagan = din frageda copilarie; de la inceput. 2. Fig. Loc de origine, de bastina. 3. Institutie de stat sau asezamant filantropic unde sunt crescuti copiii abandonati sau orfani. ♦ (Impr.) Cresa. 4. Scaun sau scandura suspendata cu franghii, pe care se asaza cineva ca sa se balanseze; p. ext. scranciob. ◊ Loc. vb. A se da in leagan = a se balansa. – Din legana (derivat regresiv).
LUCIU, -IE, (I) lucii, adj., (II) luciuri, s. n. I. Adj. 1. (Despre obiecte) Care rasfrange razele de lumina, care luceste (1); lucitor, lucios. 2. Cu lustru1, lustruit; neted; p. ext. alunecos. ◊ Expr. Saracie lucie = saracie mare; mizerie. (Adverbial) Sarac luciu = foarte sarac. ♦ Lipsit de obstacole, neted; deschis. 3. (Despre terenuri, drumuri etc.) Acoperit de gheata; lunecos. II. S. n. Aspect al suprafetei unui solid, datorit reflexiei luminii; suprafata stralucitoare a unor obiecte care rasfrang razele de lumina. ♦ Fig. Stralucire, splendoare. ♦ Lustru. – Din luci (derivat regresiv).
CITOLOG, -A, citologi, -ge, s. m. si f. Specialist in citologie. – Din citologie (derivat regresiv).
CLAMPA, clampe, s. f. (Reg.) Clanta. ♦ Limba de metal care se reazama pe clempus pentru a inchide usa. [Var.: cleampa s. f.] – Din clampani (derivat regresiv).
RABLAGI, rablagesc, vb. IV. Refl. (Fam.; despre obiecte) A se invechi, a se uza, a se deteriora (prin intrebuintare indelungata); (despre fiinte) a-si pierde puterile, vigoarea, sanatatea; a se ramoli. [Var.: rablagi vb. IV] – Din rablagiu (derivat regresiv).
LICHENOLOG, -A, lichenologi, -ge, s. m. si f. Specialist in lichenologie. – Din lichenologie (derivat regresiv).
LOGOPAT, -A, logopati, -te, adj., s. m. si 1. (Med.) (Bolnav) de logopatie. – Din logopatie (derivat regresiv).
MURA, murez, vb. I. Tranz. 1. A tine unele legume intr-o solutie de otet sau in saramura pentru a le face sa se acreasca si sa se conserve. ♦ Refl. (Despre unele legume tinute in otet sau in saramura) A deveni acru si bun de mancat; a se acri. 2. A conserva nutreturile in stare suculenta printr-un proces de fermentare. 3. A m**a in apa plantele textile (in cursul procesului de prelucrare); apune la topit. 4. Fig. A uda tare, pana la piele. – Din moare (derivat regresiv).
MAT, mati, s. m. (Pop.) 1. (Pop.) Cotoi, motan, pisoi; p. restr. puiul (de s*x masculin al) pisicii. 2. Matisor (2). – Din mata (derivat regresiv).
COOPERATIVIZA, cooperativizez, vb. I. Tranz. A supune procesului de cooperativizare. – Din cooperativizare (derivat regresiv)
MERCEOLOG, -A, merceologi, -ge, s. m. si f. Specialist in merceologie. [Pr.: -ce-o-] – Din merceologie (derivat regresiv).
CUTREIER s. n. (Rar) Cutreierat. [Pr.: -tre-ier. – Var.: (reg.) cutrier s. n.] – Din cutreiera (derivat regresiv).
MELESTEU, melesteie, s. n. (Reg.) Facalet (pentru mamaliga). – Din melestui (derivat regresiv).
MULTAM interj. (Pop.; adesea cu valoare verbala) Cuvant cu care se raspunde la o urare sau la un salut ori prin care se exprima cuiva multumirea, recunostinta etc. pentru un serviciu, un dar etc. – Din multami (derivat regresiv).
MIAUN, miaune, s. n. Mieunat. [Pr.: mia-un] – Din mieuna (derivat regresiv).
MICROBIOLOG, -A, microbiologi, -ge, s. m. si f. Specialist in microbiologie; microbiologist. [Pr.: -bi-o-] – Din microbiologie (derivat regresiv).
MIGALA s. f. Minutiozitate si scrupulozitate in efectuarea unei munci; munca facuta cu multa rabdare si meticulozitate; migaleala. – Din migali (derivat regresiv).
MIGRA, migrez, vb. I. Intranz. 1. (Despre populatii) A se deplasa in masa dintr-o regiune in alta, dintr-o tara in alta. ♦ (Despre animale, mai ales despre pasari si pesti) A se muta in masa din unele tinuturi in altele, in anumite epoci ale anului, in vederea reproducerii, in cautarea unor conditii mai bune de trai etc. 2. P. a**l. (Despre particule) A se deplasa intr-o anumita directie, sub actiunea unei diferente de concentratie sau a altor factori. – Din migratie (derivat regresiv).
MIJA s. f. art. (Reg.; adesea cu determinari) Nume dat unor jocuri de copii; mijoarca. – Din miji (derivat regresiv).
MIOR, miori, s. m. (Reg.) Miel mai mare; noaten. [Pr.: mi-or] – Din mioara (derivat regresiv).
MIROS, (1, 2) mirosuri, (3) miroase, s. n. l. Unul dintre cele cinci simturi cu care sunt inzestrati oamenii si unele animale, prin care organismul primeste informatii asupra proprietatilor chimice ale unor substante care emana vapori; capacitate de a percepe si deosebi aceste emanatii; olfactie. ♦ Fig. Perspicacitate, intuitie, sagacitate. 2. Emanatie placuta sau neplacuta pe care o exala unele corpuri; proprietate a unor substante de a produce asemenea emanatii; senzatie pe care o produce aceasta emanatie asupra simtului olfactiv. 3. (Mai ales la pl.) Condiment, mirodenie. [Acc. si: miros] – Din mirosi (derivat regresiv).
MISUNA1 s. f. (Rar) Forfota, aglomeratie; rumoare. – Din misuna (derivat regresiv).
MIXA, mixez, vb. I. Tranz. 1. A realiza mixajul unui film. 2.(Rar) A amesteca (1). – Din mixaj (derivat regresiv).
MOFTOLOG, moftologi, s. m. (Fam.) Moftangiu. – Din moftologie (derivat regresiv).
MORFOPATOLOG, -A, morfopatologi, -ge, s. m. si f. Medic specialist in morfopatologie. – Din morfopatologie (derivat regresiv).
MOSMOANA2, mosmoane, s. f. 1. (La pl.; in superstitii) Vraji, descantece, farmece; p. ext. obiecte folosite in astfel de practici. 2. Epitet pentru un om moale, nehotarat, molau. – Din mosmoni (derivat regresiv).
MOSMON, mosmoni, s. m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu tulpina inalta, cu frunze eliptice, cu flori mari, albe si cu fructe comestibile (Mespilus germanica). – Din mosmoana (derivat regresiv).
MOTOTOL, -OALA, mototoli, -oale, s. n., adj. 1. S. n. Obiect facut cocolos; ghem, ghemotoc. ◊ Expr. A face (pe cineva) mototol = a dobori (pe cineva) la pamant, a lasa nemiscat, inert. A se face mototol = a se strange, a se ghemui (de durere etc.). 2. Adj. (Adesea substantivat) Incet la lucru, bleg, moale; natang, prost. – Din mototoli (derivat regresiv).
CLINT, clinturi, s. n. (Rar) Clintire; miscare. – Din clinti (derivat regresiv).
CLIPA, clipe, s. f. Interval de timp foarte scurt; clipita. ◊ Loc. adv. Intr-o (sau, rar, in) clipa = numaidecat, indata, imediat. In cateva clipe = foarte repede. In clipa aceea = chiar atunci, chiar in momentul de care este vorba. Din clipa in clipa sau dintr-o clipa in alta = dintr-un moment intr-altul; indata; foarte curand. (Cu valoare de interjectie) O clipa! exclamatie prin care se cere cuiva sa aiba putina ingaduinta, astepte, sa se opreasca putin. – Din clipi (derivat regresiv).
COACAZ, coacazi, s. m. Arbust cu frunze formate din cinci lobi, cu flori galbene-verzui dispuse in ciorchini, cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes rubrum). – Din coacaza (derivat regresiv).
MONOFONA, monofone, adj. (Muz.; despre melodie) Care este executat de o singura voce sau de un singur instrument. – Din monofonie (derivat regresiv).
NALUCA, naluci, s. f. 1. Fiinta fantastica, imaginara; aratare, fantoma, vedenie, nalucire (1); spec. strigoi. ♦ (Adverbial, pe langa verbe de miscare) Foarte repede. 2. Imagine fugara si inselatoare, inchipuire desarta; iluzie, himera, naluceala. ◊ Expr. (Reg.) A-si face naluca = a) a se speria, a se inspaimanta; b) a se amagi, a se insela; c) a i se parea ca vede sau ca aude ceva. 3. Imitatie de pestisor, facuta din lemn sau din metal sclipitor, pe care o folosesc pescarii drept nada artificiala pentru pestii rapitori; p. gener. momeala, nada. – Din naluci (derivat regresiv).
NASADA, nasade, s. f. 1. (Pop.; colectiv) Snopi de cereale desfacuti si imprastiati pe arie pentru a fi treierati (cu vitele). ♦ (Reg.) Teanc. 2. (Reg.) Arie (unde se treiera cerealele). – Din nasadi (derivat regresiv).
NARCOMAN, -A, narcomani, -e, s.m.si f. Persoana care foloseste in mod obisnuit narcotice. – Din narcomanie (derivat regresiv).
NAVALA, navale, s. f. 1. Faptul de a se ingramadi (cu graba) undeva; inghesuiala, imbulzeala; (concr.) multime de oameni sau de obiecte (in miscare). ♦ Loc. vb. A da navala = a navali. 2. Faptul de a se repezi undeva, spre sau in ceva; miscare impetuoasa, fuga. ♦ Graba, iuteala, zor. ♦ (Adverbial) in chip navalnic, impetuos. 3. Faptul de a se repezi la cineva cu intentii agresive. 4. Izbucnire, rabufnire (extrem de violenta); revarsare abundenta (si violenta). – Din navali (derivat regresiv).
NEFERICI, nefericesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv).
NEINGRIJI, neingrijesc, vb. IV. Tranz. (Inv.) A neglija. – Din neingrijit (derivat regresiv).
NELINISTI, nelinistesc, vb. IV. Refl. si tranz. A-si pierde sau a face sa-si piarda linistea sufleteasca, a (se) umple de neliniste; a (se) tulbura, a (se) framanta, a (se) ingrijora. – Din nelinistit (derivat regresiv).
NEMURI, nemuresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face sa traiasca vesnic in amintirea oamenilor, a face sa reziste timpului, sa devina nemuritor (2) (slavind, preamarind, cantand); a imortaliza. – Din nemuritor (derivat regresiv).
NEMURIRE s. f. 1. Calitatea de a fi nemuritor (1); faptul de a trai vesnic; stare a celui ce este nemuritor; (in limbajul bisericesc) viata vesnica. ◊ Loc. adv. (Fam.) La nemurire = a) fara sfarsit, vesnic; b) extrem de tare, de intens, de mult. 2. Amintire menita sa reziste timpului, destinata sa traiasca vesnic; glorie vesnica. ◊ Loc. vb. (Rar) A trece la nemurire = a nemuri, a imortaliza. – Din nemuritor (derivat regresiv).
NECHEZ, (rar) nechezuri, s. n. Nechezat2. – Din necheza (derivat regresiv).
NEDUMERI, nedumeresc, vb. IV. Tranz. A face sa fie nedumerit, sa nu inteleaga ceva, a pune pe cineva in incurcatura; a mira. [Var.: nedumiri vb. IV] – Din nedumerit (derivat regresiv).
TAGADA, tagade, s. f. Tagaduiala. ◊ Loc. adv. fara (putinta de) tagada = neindoios, nedezmintit, sigur. – Din tagadui (derivat regresiv).
ECRUISA, ecruisez, vb. I. Intranz. A modifica proprietatile unui metal sau unui aliaj in urma unui proces de deformare plastica la o temperatura inferioara celei la care incepe recristalizarea. [Pr.: -cru-i-] – Din ecruisaj (derivat regresiv). Cf. fr. ecrouir.
EMINESCOLOG, -A, eminescologi, -ge, s. m. si f. Specialist in eminescologie. – Din eminescologie (derivat regresiv).
ENTOMOLOG, -A, entomologi, -ge, s. m. si f. Specialist in entomologie; entomologist. – Din entomologie (derivat regresiv). Cf. germ. Entomolog, it. entomologo.
ENUNT, enunturi, s. n. Formulare a datelor unei probleme, a unei judecati; formula prin care se exprima ceva. – Din enunta (derivat regresiv).
ESTON, -A, estoni, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Estoniei sau este originara de acolo; estonian. 2. Adj. Care apartine Estoniei sau populatiei ei, privitor la Estonia sau la populatia ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba estona. – Din Estonia (n. pr.) (derivat regresiv).
ETIMOLOG, -A, etimologi, -ge, s. m. si f. Specialist in etimologie; etimologist (1). – Din etimologie (derivat regresiv).
IZBANDA, izbanzi, s. f. Victorie, biruinta (in lupta). ♦ Reusita, succes (intr-o actiune). – Din izbandi (derivat regresiv).
DISEMINA, diseminez, vb. I. Tranz. si refl. A (se) imprastia (in toate partile), a (se) risipi. – Din diseminare (derivat regresiv).
DUELGI, duelgesc, vb. IV. Refl. (recipr.) (Inv.) A avea mania de a se duela. [Pr.: du-el-] – Din duelgiu (derivat regresiv).
CONSUM, consumuri, s. n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din productie pentru satisfacerea nevoilor productiei si ale oamenilor. ◊ Consum productiv = folosire a mijloacelor de productie pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum neproductiv = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. Bunuri (sau marfuri) de larg consum = produse ale industriei usoare sau alimentare care intra in proportii mari in consumul individual al oamenilor si prin a caror folosire nu rezulta produse noi. 2. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. ◊ Consum specific = cantitate de combustibil, de material si de energie consumata intr-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operatii etc. – Din consuma1 (derivat regresiv).
DOBANDA, dobanzi, s. f. 1. Suma de bani care se plateste (de obicei in procente) pentru un imprumut banesc. ◊ Expr. A plati (cuiva) cu dobanda = a se razbuna cu prisosinta si violenta (pe cineva) pentru o paguba sau o suferinta. 2. Castig, folos, profit. Mai bine cu un om vrednic la paguba decat cu un misel la dobanda. ♦ Cantitate dintr-un produs oferita (cumparatorului) in plus. 3. (Inv.) Prada de razboi. – Din dobandi (derivat regresiv).
DOMOL, -OALA, domoli, -oale, adj. 1. (Adesea adverbial) Care se misca fara graba, care se face fara graba; incet, potolit. ◊ Expr. (Adverbial) A o lasa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm, a nu se pripi. 2. (Despre sunete, glas) Care este cu tonul scazut, cu intensitate redusa; lin, infundat. ♦ (Despre vorbe) Linistit, bland, calm. 3. (Despre oameni si animale) Blajin, bland, pasnic. 4. (Despre atmosfera, clima, vant, temperatura etc.) Temperat, moale, dulce. 5. (Despre senzatii, sentimente etc.) Care are intensitate scazuta; moderat, slab. 6. (Despre terenuri inclinate) Care are panta lina. – Din domoli (derivat regresiv).
DOVADA, dovezi, s. f. 1. Fapt sau lucru care arata, demonstreaza ceva; proba convingatoare, marturie. ◊ Loc. adv. Ca (sau drept) dovada = ca semn ca..., pentru a dovedi ca... ◊ Loc. vb. A da dovada de... = a dovedi, a vadi, a arata, a manifesta. ♦ Spec. Proba juridica. 2. Act, document prin care se adevereste ceva; adeverinta. – Din dovedi (derivat regresiv).
DOJANA, dojeni, s. f. Observatie cu caracter moralizator, facuta cuiva care a comis o greseala (usoara); mustrare, cearta. – Din dojeni (derivat regresiv).
SIMT, simturi, s. n. 1. Facultate a oamenilor si a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioara cu ajutorul unor organe specifice; functiune a organismului prin care acesta receptioneaza si prelucreaza o anumita categorie de stimuli externi sau interni; simtire. ◊ Organe de simt = organe periferice ale perceptiei senzoriale. ♦ (Mai ales la pl.) Instinct, pornire senzuala; senzualitate. ♦ Delectare a simturilor; gust. 2. Capacitate a omului de a intelege, de a judeca, de a aprecia; inclinare, aptitudine pentru ceva. ◊ Simt moral = facultatea de a deosebi binele de rau. Simt practic = indemanare in rezolvarea diferitelor chestiuni. – Din simti (derivat regresiv).
TEXTOLOG, -A, textologi, -ge, s. m. si f. Specialist in textologie. – Din textologie (derivat regresiv).
TIHNA, tihne, s. f. Liniste deplina, pace, tihnire; viata linistita, lipsita de griji; odihna, repaus. ♦ (Inv.) Multumire, satisfactie. [Var.: (pop.) ticna s. f.] – Din tihni (derivat regresiv).
TIMORA, timorez, vb. I. Tranz. (Livr.) A speria; a intimida. – Din timorat (derivat regresiv).
TARCA, tarchez, vb. I. Tranz. (Reg.) A vopsi in culori variate (si nearmonizate), a trage dungi colorate; a dunga; a varga, a balta. – Din tarcat (derivat regresiv).
TAVALA, tavale, s. f. (Reg.) Tavalug. – Din tavali (derivat regresiv).
TEAMA s. f. Stare de neliniste si de tulburare provocata de un pericol care te ameninta, de un rau care ti se poate intampla; frica, teamat. – Din teme (derivat regresiv).
TEATROLOG, -A, teatrologi, -ge, s. m. si f. Specialist in problemele teoretice ale teatrului. – Din teatrologie (derivat regresiv).
TERACOT adj. invar., s. n. (Livr.) 1. Adj. invar. Care este de culoarea argilei arse; rosiatic. 2. S. n. Culoare teracot (1). – Din teracota (derivat regresiv).
COINTERESA, cointeresez, vb. I. Tranz. A face ca cineva sa fie interesat intr-o actiune comuna impreuna cu altul (sau cu altii); a stimula interesul cuiva pentru ceva (prin recompense materiale sau morale). [Pr.: co-in-] – Din cointeresat (derivat regresiv). Cf. fr. cointeresser.
COLIND, colinde, s. n. Faptul de a colinda. 1. Obiceiul de a colinda. 2. Cantec traditional cantat de cete de copii, de flacai sau de adulti cu prilejul sarbatorilor de Craciun si de Anul Nou; colinda. 3. Umblet din loc in loc, intrerupt de popasuri. – Din colinda (derivat regresiv).
TOMOGRAF, tomografe, s. n. (Med.) Aparat folosit pentru tomografii. – Din tomografie (derivat regresiv).
TONOSCOP, tonoscoape, s. n. (Med.) Aparat folosit pentru tonoscopie. – Din tonoscopie (derivat regresiv).
TOPOMETRU, topometri, s. m. Specialist in lucrari de topometrie. – Din topometrie (derivat regresiv).
TRANCA-FLEANCA s. f. (Fam.) Vorbarie goala, inutila. ♦ Epitet dat unei persoane care flecareste. [Var.: treanca-fleanca s. f.] – Din trancani (derivat regresiv) + fleanca.
TRANSLA, translez, vb. I. Tranz. 1. (Rar) A traduce (1). 2. A deplasa prin translatie. – Din translatie (derivat regresiv).
TRANSLOCA, transloc, vb. I. Tranz. (Livr.) A muta (1). – Din translocatie (derivat regresiv).
TRACOLOG, tracologi, s. m. Specialist in tracologie. – Din tracologie (derivat regresiv).
TRAI s. n. 1. Viata, existenta. ◊ Mod de trai = ansamblul conditiilor materiale si spirituale specifice vietii unei persoane, unui grup social, unei societati. ◊ Expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trai din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea indura ceva. 2. Viata buna, fericita si imbelsugata; desfatare, petrecere. 3. Convietuire. – Din trai (derivat regresiv).
TRAUMATOLOG, -A, traumatologi, -ge, s. m. si f. Specialist in traumatologie. – Din traumatologie (derivat regresiv).
TRANTA, trante, s. f. Lupta corp la corp intre doi sau mai multi oameni neinarmati, care cauta sa se doboare unul pe altul (numai cu ajutorul bratelor). – Din tranti (derivat regresiv).
TREAPAD s. n. 1. Trap (1). ♦ Alergatura multa incoace si incolo. 2. Zgomot produs de mersul unui cal in trap sau de o persoana care calca apasat; tropait, tropaitura. 3. (In evul mediu, in Tara Romaneasca) Taxa sau amenda perceputa de la cei care nu-si plateau datoriile sau de la cei care nu se infatisau la procesele in care erau implicati. [Var.: (reg.) treapat s. n.] – Din trepada (derivat regresiv).
RECENZA1, recenzez, vb. I. Tranz. A face o scurta dare de seama, a analiza sau a prezenta critic o lucrare literara, stiintifica, un spectacol etc. – Din recenzie (derivat regresiv). Cf. germ. rezensieren.
TREIER, treiere, s. n. Treierat. [Pr.: tre-ier] – Din treiera (derivat regresiv).
TRIBOLUMINESCENT, -A, triboluminescenti, -te, adj. Care prezinta triboluminescenta. – Din triboluminescenta (derivat regresiv).
TRONCON, tronconuri, s. n. (Rar) Trunchi de con. – Din tronconic (derivat regresiv).
TROPICALIZA, tropicalizez, vb. I. Tranz. A executa operatiile de tropicalizare. – Din tropicalizare (derivat regresiv).
RADIOFICA vb. I. Tranz. (Folosit numai la timpurile compuse sau trecute). A instala in orase si in sate posturi de radioficatie, a efectua o radioficare. [Pr.: -di-o-] – Din radioficare si radioficat (derivat regresiv).
RESPIR s. n. (Rar) Respiratie. – Din respira (derivat regresiv).
RAMBURS, rambursuri, s. n. Sistem de expediere a unei marfi conform caruia destinatarul este obligat, la primire, sa achite expeditorului contravaloarea marfii sau a taxei de transport. ♦ Contravaloarea marfii sau a taxelor de transport platita de catre destinatar expeditorului. – Din rambursa (derivat regresiv).
RASPLATA, rasplati, s. f. Ceea ce se face sau se da cu scopul de a recompensa pe cineva pentru o actiune savarsita; recompensa. ♦ (Rar) Actiune prin care se pedepseste o fapta; pedeapsa primita de cineva pentru faptele savarsite. – Din rasplati (derivat regresiv).
RASUC, rasucuri, s. n. Unealta de lemn asemanatoare cu fusul, cu un carlig la capatul de jos, de care se leaga firul pentru a putea fi rasucit. – Din rasuci (derivat regresiv).
RASUFLU, rasufluri, s. n. (Si fig.) Rasuflare. ♦ (Inv.) Timp de odihna; scurt repaus, ragaz. – Din rasufla (derivat regresiv).
REEXPORT, reexporturi, s. n. Faptul de a reexporta; exportare a unor marfuri importate (fara a le supune vreunei
prelucrari). [
Pr.:
re-ex-] – Din
reexporta (
derivat
regresiv).
RAMASI, ramasesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A pune ramasag. – Din ramasag (derivat regresiv).
RACA s. f. (Fam.) Cearta, sfada. ◊ Expr. A cauta (cuiva) raca = a cauta (cuiva) cearta, pricina. A se pune raca (cu cineva) = a se impotrivi (cuiva) luandu-se la cearta. A purta (cuiva) raca = a dusmani pe cineva. – Din racai (inv. „a racni” < sl.) (derivat regresiv).
RANCHEZ, ranchezuri, s. n. (Rar) Ranchezat. – Din rancheza (derivat regresiv).
REFLEXOLOG, -A, reflexologi, -ge, s. m. si f. Medic specialist in reflexologie. – Din reflexologie (derivat regresiv).
RAZBUN s. n. 1. (Inv.) Liniste, pace. 2. (Rar) Razbunare. – Din razbuna (derivat regresiv).
RAZLET, -EATA, razleti, -e, adj. 1. (Despre fiinte) Care s-a departat de ceilalti, care a ramas singur. ♦ (Si adv.) Situat la distanta (unul de altul). ♦ (Despre sunete) Lipsit de legatura, de continuitate; izolat; sporadic. 2. Care rataceste din loc in loc; pribeag, instrainat, hoinar. ♦ (Despre privire, ochi) Ratacit, pierdut. – Din razleti (derivat regresiv).
RAVNA, ravne, s. f. 1. Imbold launtric puternic, pornire aprinsa spre ceva, insufletire in munca; sarguinta, silinta, zel. ♦ Ardoare, evlavie. 2. Dorinta aprinsa pentru ceva; pofta. – Din ravni (derivat regresiv).
COMAND, comanduri, s. n. (Inv.) 1. Masa de pomenire a unui mort; praznic; mancare care se serveste la o astfel de masa. 2. Bani, lucruri, vite etc. pe care si le pastrau oamenii pentru inmormantare si pentru praznic. – Din comanda (derivat regresiv).
REGIZA, regizez, vb. I. Tranz. 1. A organiza, a conduce un spectacol din punct de vedere artistic si tehnic; a indruma jocul actorilor si montarea unui spectacol (de teatru, de film etc.) conform unei conceptii si viziuni prealabile a regizorului; a pune in scena. 2. Fig. (Peior.) A pune la cale, a organiza, a conduce (din umbra) o activitate, o operatie etc. – Din regizor (derivat regresiv).
RETEZ, reteze, s. n. 1. (Pop.; in expr.) La retezul parului = in locul unde se reteaza parul; la ceafa. 2. (Inv.) Diametru. – Din reteza (derivat regresiv).
REUMATOLOG, -A, reumatologi, -ge, s. m. si f. Medic specialist in reumatologie. [Pr.: re-u-] – Din reumatologie (derivat regresiv).
RUJAR, rujari, s. m. Lucrator in port specializat in rujare. – Din rujare (derivat regresiv).
RISIPA, risipe, s. f. 1. Folosire nechibzuita a bunurilor materiale sau banesti, cheltuiala fara masura; irosire. ♦ Fig. Belsug, prisos, abundenta. 2. (Inv. si pop.) Sfararmare, distrugere; surpare, prabusire. ◊ Loc. adj. In risipa = care se sfarama, se darama, care este in ruina. ♦ Imprastiere, raspandire; risipire. ♦ Loc. adj. si adv. In risipa = in debandada, in dezordine. – Din risipi (derivat regresiv).
DERANJ, deranjuri, s. n. 1. Dezordine, neoranduiala. 2. Fig. Tulburare a linistii (cuiva), stanjenire, incomodare. – Din deranja (derivat regresiv).
DERIVARE, derivari, s. f. Actiunea de a deriva si rezultatul ei. 1. Provenire, rezultare a unui lucru din... ♦ (Lingv.) a) Provenire a unui cuvant din altul, aratare a provenientei unui cuvant din altul, b) Procedeu prin care se formeaza un cuvant din altul cu ajutorul sufixelor sau al prefixelor; derivatie (3). ♦ (Lingv.: in sintagmele) derivare regresiva (sau inversa) = derivare prin suprimarea unor afixe de la cuvinte deja existente. 2. Operatie folosita in calculul diferential pentru obtinerea unei derivate. – V. deriva.
DENDROLOG, -A, dendrologi, -ge, s. m. si f. Specialist in dendrologie. – Din dendrologie (derivat regresiv).
DESFAT, desfaturi, s. n. (Rar) Desfatare. – Din desfata (derivat regresiv).
DESFID s. n. (Inv.) Sfidare, infruntare. – Din desfide (derivat regresiv).
DINTA, dintez, vb. I. Tranz. A face dinti (2) pe marginea unui obiect. – Din dintat (derivat regresiv) sau din dinte.
DEFECTOLOG, -A, defectologi, -ge, s. m. si f. Specialist in defectologie. – Din defectologie (derivat regresiv).
DEVANS, devansuri, s. n. Devansare. – Din devansa (derivat regresiv).
DEZGHET, dezgheturi, s. n. Topire naturala a ghetii sau a zapezii (din cauza caldurii). – Din dezgheta (derivat regresiv).
DEZINTERES s. n. Lipsa de interes (fata de cineva sau de ceva); indiferenta, nepasare. – Din dezinteresa (derivat regresiv).
DEZMAT, dezmaturi, s. n. 1. Purtare nerusinata, dezmatata, imorala; destrabalare, desantare, dezmatare. 2. Fig. Debandada, haos (2), anarhie. – Din dezmata (derivat regresiv).
DEZVAT s. n. Faptul de a (se) dezvata; dezobisnuire. – Din dezvata (derivat regresiv).
SAPA2 s. f. (Pop.) Faptul de a sapa. – Din sapa (derivat regresiv).
DICHIS, dichisuri, s. n. (Pop. si fam.) 1. (La pl.; adesea fig.) Obiecte marunte, piese, accesorii (lipsite de importanta) care completeaza un sistem si ajuta la buna lui functionare. ◊ Loc. adv. Cu dichis (sau cu tot dichisul) = cu toate cele necesare, fara sa lipseasca nimic; cu grija, ordonat. 2. Podoaba, gateala, ornament. – Din dichisi (derivat regresiv).
SANGER, sangeri, s. m. Arbust cu ramuri drepte, rosii toamna si iarna, cu frunzele de obicei ovale, vara verzi si toamna rosii, cu flori albe si fructe drupe negre (Cornus sanguinea). – Din sangera (derivat regresiv).
SCADENT, -A, scadenti, -te, adj. (Despre datorii, obligatii etc.) Ajuns la termenul prevazut; care expira, care trebuie onorat. – Din scadenta (derivat regresiv).
SCALDA, scalde, s. f. (Pop.) 1. Loc de scaldat; scaldatoare. 2. Vas mare pentru imbaiat; cada. – Din scalda (derivat regresiv).
SCORTISOR, scortisori, s. m. Numele mai multor specii de arbori exotici a caror scoarta este folosita drept condiment sau in medicina. – Din scortisoara (derivat regresiv).
SCAPAR s. n. Scaparare. – Din scapara (derivat regresiv).
SCUTUR s. n. (Rar) Faptul de a (se) scutura; miscare care provoaca o cadere. – Din scutura (derivat regresiv).
SCHIAUN, schiaune, s. n. (Rar) Scheunatura. [Pr.: schia-un] – Din scheuna (derivat regresiv).
SCIENTOLOG, -A, scientologi, -ge, s. m. si f. Specialist in scientologie. [Pr.: sci-en-] – Din scientologie (derivat regresiv).
SORB2, sorburi, s. n. 1. Vartej de apa cu un ochi adanc la mijloc. ♦ Loc unde apa unui rau dispare de la suprafata, curgand in continuare printr-un curs subteran. 2. Vant puternic care se propaga sub forma unui vartej. 3. Piesa metalica perforata sau prevazuta cu sita care se monteaza la capatul introdus in lichid al conductei de aspiratie a unei pompe pentru a impiedica patrunderea in pompa a corpurilor straine, a impuritatilor; p. gener. teava, conducta aspiratoare. – Din sorbi (derivat regresiv).
SORCOVA, sorcove, s. f. 1. Betisor sau ramurica impodobita cu flori artificiale de diferite culori, cu care copiii lovesc usor pe spate pe parintii, cunoscutii etc. lor in dimineata zilei de Anul Nou, urandu-le, in versuri speciale, sanatate si noroc. ◊ Expr. A fi ca o sorcova = a fi imbracat caraghios, impopotonat. 2. Colind recitat de cei care ureaza cu sorcova (1). – Probabil din sorcovi (derivat regresiv).
SMOCHIN, smochini, s. m. Arbore cu frunzele lobate, cu numeroase flori inchise intr-un receptacul globulos, care la maturitate devine un fruct comestibil carnos, dulce si suculent (Ficus c****a). – Din smochina (derivat regresiv) sau din sl. smokĩnu.
SPECULA, specule, s. f. 1. Comert ilicit care consta in vinderea sau revinderea, cu preturi exagerate, a unor marfuri. 2. Tranzactie de bursa care consta in cumpararea (si vanzarea) valorilor, cu scopul de a obtine castiguri din diferenta de curs. – Din specula (derivat regresiv).
SPULBER, spulbere, s. n. Spulberare; ninsoare spulberata; vant puternic. ♦ Fig. Nimicire, prapad. – Din spulbera (derivat regresiv).
STRALUC, straluci, s. m. Insecta din ordinul coleopterelor, de culoare verde sau roscata, cu luciu metalic specific, cu aripile albastre-verzui, fin punctate (Aromia moschata). – Din straluci (derivat regresiv).
STRANUT, stranuturi, s. n. Stranutat. – Din stranuta (derivat regresiv).
SUSPIN, suspine, s. n. 1. Respiratie sonora, adanca si prelungita, provocata mai ales de o durere psihica; oftat, suspinare. ◊ Expr. (Rar) A-si da ultimul suspin = a muri. 2. Respiratie scurta si intretaiata, care insoteste un plans puternic; sughit (de plans), suspinare. 3. (Reg.) Astma (la cai). [Pl. si: suspinuri] – Din suspina (derivat regresiv).
SUSUR, susure, s. n. Zgomot continuu, monoton, lin, usor si placut produs de curgerea unei ape, de frunzele miscate de vant etc.; murmur, susurare. – Din susura (derivat regresiv).
SUGHIT, sughituri, s. n. Contractie brusca si convulsiva a diafragmei, insotita de un zgomot nearticulat, cauzata de trecerea aerului prin glota. ♦ Hohot de ras, de plans. – Din sughita (derivat regresiv).
CONDENS, condensuri, s. n. 1. Rezultat al condensarii vaporilor. 2. Fenomen de infiltrare a condensului (1) de apa in combinatie cu unele specii de ciuperci in peretii locuintelor. – Din condensare (derivat regresiv).
COSMETOLOG, -A, cosmetologi, -ge, s. m. si f. Specialist in cosmetologie. – Din cosmetologie (derivat regresiv).
COST1 s. n. Suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun, efectuarea unei lucrari, prestarea unui serviciu etc. ◊ Costul vietii = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare si nealimentare, precum si a serviciilor utilizate, pe o familie, intr-o perioada determinata. Pret de cost = (in productie) totalul cheltuielilor necesare pentru fabricarea unui bun oarecare; (in circulatia marfurilor) suma de bani platita pentru un bun cumparat in scop de revanzare. ◊ Expr. A vinde sub cost = a vinde o marfa cu un pret mai mic decat pretul de cost1. A vinde in cost = a vinde o marfa cu un pret egal pretului de cost1. – Din costa (derivat regresiv).
CREZ, crezuri, s. n. 1. Totalitatea principiilor sau convingerilor cuiva, conceptia despre viata a cuiva. 2. Ansamblu de invataturi sau dogme fundamentale de credinta, folosit ca simbol al credintei comune sau ca formula de botez. – Din crede (derivat regresiv).
CROI1, croiuri, s. n. Croiala (1). – Din croiala (derivat regresiv).
CUFUND s. n. (Reg.; in loc. adv.) De-a cufundul = cufundandu-se. – Din cufunda (derivat regresiv).
CUGET, cugete, s. n. 1. Capacitate de a gandi; gandire. 2. Gand, idee, parere. ♦ Imaginatie, fantezie. 3. Minte, intelect. 4. (Inv.) Intentie, plan, proiect. 5. Constiinta. ◊ Expr. A-l mustra (pe cineva) cugetul sau a avea mustrari de cuget = a fi chinuit de remuscari, a-l chinui (pe cineva) remuscarea, regretul. – Din cugeta (derivat regresiv).
CULTUROLOG, -A, culturologi, -ge, s. m. si f. Specialist in culturologie. – Din culturologie (derivat regresiv).
CURMAL, curmali, s. m. Arbore exotic din familia palmierilor, cu trunchiul inalt pana la 25 m, cu frunze mari de 2 -3 m si cu fructe comestibile (Phoenix dactylifera). – Din curmala (derivat regresiv).
CUTREMUR, cutremure, s. n. 1. Miscare puternica si brusca, verticala, orizontala sau de torsiune a scoartei pamantului, provocata de dislocari subterane, de eruptii vulcanice etc.; seism. 2. Fig. Infiorare, cutremurare, fior; p. ext. teama, frica, groaza; panica. – Din cutremura (derivat regresiv).
ADECVA, adecvez, vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv).
ARHEOGRAF, -A, arheografi, -e, s. m. si f. Specialist in arheografie. [Pr.: -he-o-] – Din arheografie (derivat regresiv).
derivare s. f. 1. provenire, coborare din... 2. (lingv.) provenire a unui cuvant din altul. *procedeu de formare a cuvintelor prin adaugare de afixe sau prin suprimarea lor. ♦ ~ progresiva = derivare bazata pe adaugarea formativelor, a afixelor; ~ regresiva (sau inversa) = derivare prin suprimarea formativelor, a desinentelor sau a sufixelor. 3. (mat.) operatie de calcul diferential prin care se obtine o derivata. 4. (inform.) trecere de la un cuvant la altul prin aplicarea unei reguli din gramatica formala. (< deriva)
regresiv, -A adj. 1. care merge, care da inapoi; contrar progresului.o derivare ~a = procedeu de formare a unui cuvant nou de la un cuvant existent in limba prin suprimarea unui afix; o miscare ~a = miscare in directia inversa celei normale. 2. (biol.) referitor la o regresiune, care constituie o regresiune. (< fr. regressif)
