AGRESIVITATE s. f. 1. insusirea de a fi agresiv. 2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ. ◊ insusire a unor agenti patogeni de a ataca plantele. ◊ ostilitate a animalelor. 3. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin actiune chimica, constructiile, de a produce degradarea solului. (< fr. agressivite)

DEGRADARE, degradari, s. f. Actiunea de a (se) degrada si rezultatul ei; degradatie. 1. Injosire. 2. (Si in sintagma degradare militara) Pedeapsa militara care consta in luarea gradului, excluderea din armata etc. ♦ (In sintagma) Degradare civica = pierdere juridica a unor drepturi cetatenesti. 3. Proces de schimbare in rau; stricare, deteriorare, ruinare. ♦ Micsorare a valorii agricole a unui sol, a unui teren, a unui zacamant etc. ◊ degradarea solului = totalitatea schimbarilor produse in solurile spalate intens prin apa de infiltratie, care determina schimbarea fertilitatii acestora. – V. degrada.

SILVOAMELIORATII s. f. pl. Ansamblu de procedee si de lucrari pentru imbunatatirea regimului hidrologic, pentru prevenirea si combaterea degradarii solurilor pe terenurile patrimoniului forestier. [Pr.: -vo-a-] – Silvo- + amelioratii.

APENINI (APPENNINO), sistem muntos care se intinde de-a lungul Pen. Italice pe 1.190 km, alcatuita din roci calcaroase, granitice, argiloase. Alt. med.: 1.200-2.000 m. Alt. max.: 2.914 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d’Italia – Abruzzi). Expl. de bauxita, blenda si marmura. Pasuni. Fenomene de degradare a solului datorita despaduririlor.

DEGRADA vb. I. tr. 1. a injosi. ◊ a strica. 2. a destitui pe cineva dintr-o functie, dintr-o demnitate; (mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsa). II. tr., refl. a decadea; a (se) altera, a (se) deteriora; a (se) dezonora, a (se) deprava. 2. (despre soluri, terenuri) a deveni, a face sa devina neproductiv, a (se) fertiliza. (< fr. degrader, it. degradare)

ROADERE s. 1. degradare, deteriorare, ponosire, stricare, tocire, uzare, (rar) ponoseala. (~ hainelor, prin purtare.) 2. v. eroziune. 3. (GEOGR., GEOL.; concr.) coroziune, erodare, eroziune, (pop.) mancatura, rosatura. (S-a produs o adanca ~ in sol.) 4. macinare, sapare, sapat. (~ malului de catre ape.) 5. frecare, rosatura. (~ pantofilor.)

EROZIUNE s. f. 1. roadere a solului, a rocilor sub actiunea diferitilor agenti externi. ◊ (p. ext.) roadere, tocire, uzura. 2. uzura a conductelor sau a aparatelor metalice datorita frecarii fluidelor de peretii acestora. 3. ulceratie usoara, superficiala a pielii sau a mucoaselor. 4. (fig.) degradare progresiva, uzura lenta. (< fr. erosion, lat. erosio)