INZECI, inzecesc, vb. IV. Tranz. si refl. A face sau a deveni de zece ori mai mare, p. ext. a (se) mari mult. – In + zece.

ZECIMAL, -A, zecimali, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Mat.) Care se bazeaza pe rapoarte ale numarului zece si ale puterilor lui; decimal; ◊ Numar zecimal = numar a carui parte fractionara este exprimata printr-o fractie zecimala. Fractie zecimala = fractie al carei numitor este egal cu o putere intreaga si pozitiva a numarului zece. Logaritm zecimal = logaritmul unui numar in sistemul cu baza zece. Sistem zecimal = sistem de unitati de masura in care multiplii si submultiplii unitatilor principale au valori egale cu puteri intregi, pozitive sau negative, ale numarului zece. Balanta zecimala sau cantar zecimal = balanta cu brate inegale, care permite echilibrarea greutatilor de masura cu greutati etalonate de zece ori mai mici. Clasificare zecimala = sistem de clasificare a cartilor in biblioteci dupa continut, folosind pentru notare cifre si avand la baza impartirea cunostintelor omenesti in zece clase, fiecare clasa impartindu-se in zece diviziuni, iar acestea, la randul lor, in zece subdiviziuni etc. 2. S. f. Fiecare dintre cifrele scrise la dreapta virgulei unui numar zecimal. – Din decimal (dupa zece).

ZERO, zerouri, s. n. 1. Numar care, in numaratoare, reprezinta o cantitate vida si care se indica prin cifra 0; nula. ◊ Expr. A reduce ceva la zero = a reduce cu totul importanta unui lucru, a face sa fie neglijabil. ♦ Cifra reprezentand numarul de mai sus pusa la dreapta altei cifre pentru a mari de zece ori valoarea unui numar; nula. 2. Epitet dat unui om de nimic; nulitate. 3. (Fiz.) Punct care serveste ca origine a unei scari cu ajutorul careia se indica valorile unei marimi. ♦ Spec. Grad de temperatura fixat in unele sisteme de masura a temperaturii (Reaumur, Celsius) la punctul de inghetare a apei distilate la presiunea normala. ◊ Zero absolut = temperatura de minus 273 de grade Celsius, socotita ca cea mai joasa temperatura posibila. 4. (Lingv.) Desinenta (sau sufix) zero = absenta unui afix gramatical la o forma flexionara, care este marcata, fata de alte forme cu afixe exprimate, prin lipsa unei marci formale propriu-zise. – Din fr. zero.

DECIMAL, -A, decimali, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Rar) Zecimal. 2. S. n. Bascula in care echilibrarea greutatii corpurilor se realizeaza cu greutati-etalon de zece ori mai mici. – Din fr. decimal.

INMULTIRE s. 1. (MAT.) multiplicare, (inv.) multi-plicatie. (Operatia de ~.) 2. marire. (~ unei sume de zece ori.) 3. crestere, marire, sporire. (~ numarului de participanti la ...) 4. (BIOL.) prasire, prasit, procreare, reproducere, repro-ductie, (inv. si reg.) plodire. (~ animalelor domestice.)

DECIMAL² ~e n. Bascula in care echi-librarea greutatii corpurilor se realizeaza cu greutati etalon de zece ori mai mici. /<fr. decimal

DECINORMAL, -A adj. Solutie decinormala = solutie cu o concentratie de zece ori mai mica decat aceea a unei solutii normale. [< fr. decinormal].

ZERO s.n. 1. Numar situat in sistemul numeratiei inainte de unu. ♦ Semn cifric, care, pus la dreapta unei cifre, ii mareste valoarea de zece ori. 2. (Fig.) Om de nimic; nulitate. 3. Valoarea unei marimi de la care se incepe masurarea acelei marimi. [Pl. -rouri, -ruri. / < fr. zero, it. zero < ar. sifr – gol, nimic].

DECA- Element de compunere savanta cu semnificatia „zece”, „de zece ori”, folosit mai ales la formarea unor termeni care denumesc masuri. [Cf. fr. deca-, gr. deka – zece].

DECI- Element de compunere savanta care semnifica „de zece ori” si indica o masura de zece ori mai mica decat unitatea. [< fr. deci-, cf. lat. decem – zece].

BEL s. m. unitate de masura pentru intensitatea acustica: nivelul sonor al unui sunet a carui intensitate este de zece ori mai mare decat pragul de audibilitate. (< fr. bel)

DECA- elem. „zece”, „de zece ori”. (< fr. deca-, cf. gr. deka)

DECIMAL, -A I. adj. zecimal. II. s. n. bascula (1) cu greutati, etalon de zece ori mai mici. (< fr. decimal)

DECINORMAL, -A adj. (despre solutii) cu concentratie de zece ori mai mica decat aceea a unei solutii normale. (< fr. decinormal)

ZERO s. n. 1. numar in sistemul numeric inainte de unu. ◊ simbol numeral (0), care, pus la dreapta unei cifre, ii mareste valoarea de zece ori. 2. (fig.) om de nimic; nulitate. 3. valoarea unei marimi de la care se incepe masurarea acelei marimi. ◊ (adj.; despre afixe, desinente) care lipseste, dar constituie o marca tocmai prin absenta. (< fr. zero)

liturghie (liturghii), s. f. – 1. Slujba, mesa. In biserica ortodoxa, fiecare din cele trei slujbe diferite, uzuale in prezent: cea a Sf. Vasile cel Mare, de zece ori pe an (duminicile din postul mare, Joia Mare, simbata din Saptamina Patimilor, in ajunul Craciunului, de Boboteaza si de Sf. Vasile); cea a Sf. Grigore, in 25 martie si in toate zilele de post, afara de duminici; si cea a Sf. Ioan Gura de Aur, in restul zilelor. – 2. Liturghier. – 3. Piine sfintita in forma de colac; se da preotului si dascalului. – Var. leturghie. – Mr., megl. liturghie „anafura”. Ngr. λειτουργία (Murnu 33; Sandfeld 21), partial din sl. liturgija (Vasmer, Gr., 89), cf. sb. leturgija. – Der. leturghioara, s. f. (prescura); liturghisi, vb. (a face slujba), din ngr. λειτουργῶ, sl. liturgisati; liturgic, adj., din fr.; liturghier, s. n. (cartea care contine liturghia).

ZERO, zerouri, s. n. 1. Numar care, in numaratoare, se afla inainte de unu si care se indica prin cifra 0. ◊ Expr. A reduce ceva la zero = a reduce cu totul importanta unui lucru. ♦ Cifra reprezentand numarul de mai sus, pusa la dreapta altei cifre pentru a mari de zece ori valoarea unui numar; nula. 2. Fig. Om de nimic; nulitate. 3. (Fiz.) Grad de temperatura fixat in unele sisteme de masura a temperaturii (Reaumur, Celsius) la punctul de inghetare a apei distilate la presiunea normala. ◊ Zero absolut = temperatura de minus 273 de grade Celsius, socotita ca cea mai joasa temperatura posibila. – Fr. zero (< it.).

ZECIMAL, -A, zecimali, -e, adj. (Mat.) Care se bazeaza pe rapoarte ale numarului zece si ale puterilor lui; decimal. ◊ Numar zecimal = numar a carui parte fractionara este exprimata printr-o fractie zecimala. Fractie zecimala = fractie al carei numitor este egal cu o putere intreaga si pozitiva a numarului zece. Sistem zecimal = sistem de unitati de masura in care multiplii si submultiplii unitatilor principale au valori egale cu puteri intregi, pozitive sau negative, ale numarului zece. Balanta zecimala sau cantar zecimal = balanta cu brate inegale, care permite echilibrarea greutatilor de masurat cu greutati etalonate de zece ori mai mici. Clasificare zecimala = sistem de clasificare a cartilor in biblioteci, dupa continut, folosind pentru notare cifre si avand la baza impartirea cunostintelor omenesti in zece clase, fiecare clasa impartindu-se in zece diviziuni, iar acestea, la randul lor, in zece subdiviziuni etc. – Din zecime (dupa decimal).

BIS REPETITA PLACENT (lat.) cele repetate plac – Parafraza dupa Horatiu, „Ars poetica”, 365: „Haec placuit semel haec deciens repetita plabecit” („Un lucru a placut doar o data, insa altul va placea chiar repetat de zece ori”).

INZECIT, -A, inzeciti, -te, adj. de zece ori mai mare, mai mult; p. ext. mult mai mult, mult mai mare. – V. inzeci.

ZECE, zeci, num. card. 1. Numar care are in numaratoare locul intre noua si unsprezece si care se indica prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arata o cantitate mare nedeterminata) Zeci de oameni. ◊ Expr. A avea zece vieti, se spune cand cineva scapa cu viata din situatii primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ◊ (Substantivat) Scrie un zece pe tabla. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) de zece ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Plecau cate zece. 2. (Intra in compunerea numeralelor c*******e compuse de la unsprezece pana la nouasprezece) Cincisprezece. ♦ (Intra in compunerea numeralelor c*******e compuse de la douazeci pana la nouazeci si noua) Patruzeci si trei. – Lat. decem.

noua num. – Numarul de dupa opt. – Mr. noaua, nao, megl. noaua, nou. Lat. nǒvem (Puscariu 1193; Candrea-Dens., 1249; REW 5968), cf. it., port. nove, prov. nou, fr. neuf, sp. nueve. – Der. nouazeci, num. (de noua ori zece).

A SE INZECI pers. 3 se ~este intranz. A se mari de zece (sau de mai multe zeci de) ori. /in + zece

MIRIA- Element prim de compunere savanta cu semnificatia „foarte numeros”, „de zece mii de ori”, „10⁴”. [Pron. -ri-a. / < fr. myria-, it. miria-, cf. gr. myrias – zece mii].

QUASAR, quasari, s. m. (Astron.) Obiect cosmic, cu stralucire de zeci sau sute de ori mai puternica decat a celor mai mari galaxii, care emite intens radiounde. [Pr.: cua-. – Abr.: QSR] – Din engl., fr. quasar.

UNSPREzece num. card. Numar care are in numaratoare locul intre 10 si 12 si care se indica prin cifrele 11 sau XI. ◊ (Adjectival) Are unsprezece ani. (Eliptic, indicand ora, ziua etc.) Azi suntem in unsprezece. ◊ (Substantivat, m.) Scrie un unsprezece. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Capitolul unsprezece. * (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) De unsprezece ori. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza numeralul distributiv corespunzator) Cate unsprezece parti. – Un + spre + zece.

PATRUZECI num. ord. Numar care, in numaratoare, are locul intre treizeci si noua si patruzeci si unu si care se indica prin cifra 40 si XL. ◊ (Cu valoare adjectivala) Patruzeci de zile. (Compus) patruzeci-de-sfinti (sau de-duminici) = sarbatoare crestina care se sarbatoreste in ziua de 9 martie. ◊ (Substantivat, m.) Scrie un patruzeci. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Randul patruzeci. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) S-a deplasat de patruzeci de ori. ◊ (Intra in componenta num. multiplicativ) De patruzeci de ori pe atata. ◊ (Intra in componenta num. distributiv) Cate patruzeci de lei – Patru + zece.

SAIZECI num. card. Numar avand in numaratoare locul intre cifra cincizeci si noua si saizeci si unu si care se indica prin cifra 60 sau LX. ◊ (Adjectival) Are saizeci de ani. ◊ (Substantivat) Saizeci este o cifra. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Pagina saizeci. ◊ (In componenta numeralului adverbial corespunzator) Repeta de saizeci de ori. ◊ (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) De saizeci de ori pe atata. ◊ (In componenta numeralului distributiv corespunzator) Cate saizeci de lei. – Sase + zeci (refacut dupa treizeci).

OPTSPREzece num. card. Numar care are in numaratoare locul intre saptesprezece si nouasprezece. ◊ (Adjectival) Are optsprezece ani. ◊ (Substantivat) Scrie un optsprezece. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Volumul optsprezece. ◊ (Formeaza num. multiplicativ) De optsprezece ori. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza num. distributiv) Aveau cate optsprezece lei. – Opt + spre + zece.

NOUASPREzece num. card. Numarul care are in numaratoare locul intre optsprezece si douazeci; se indica prin cifra 19 (sau XIX). ◊ (Adjectival) Nouasprezece zile. ◊ (Substantivat) Au plecat nouasprezece. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Apartamentul nouasprezece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De nouasprezece ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Pleaca cate nouasprezece. – Noua + spre + zece.

NOUAZECI num. card. Numar care are in numaratoare locul intre optzeci si noua si nouazeci si unu; se indica prin cifra 90 (sau XC). ◊ (Adjectival) Are nouazeci de ani. ◊ (Substantivat) Erau nouazeci. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Randul nouazeci. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De nouazeci de ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Cate nouazeci de lei. – Noua + zeci.

SAPTEZECI num. card. Numar avand in numaratoare locul intre saizeci si noua si saptezeci si unu si care se indica prin cifra 70 sau LXX. ◊ (Adjectival) Cartea are saptezeci de pagini. ◊ (Substantivat) Pe caiet era scris un saptezeci. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Randul saptezeci. ◊ (In componenta numeralului adverbial corespunzator) Merge de saptezeci de ori. ◊ (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) De saptezeci de ori pe atata. ◊ (In componenta numeralului distributiv corespunzator) Le da cate saptezeci de lei. – Sapte + zeci.

OPTZECI num. card. Numar care are in numaratoare locul intre saptezeci si noua si optzeci si unu. ◊ (Substantivat) Nu are mult pana la optzeci. (Cu valoare de num. ord.) Grupa optzeci. ◊ (Formeaza num. multiplicativ) De optzeci de ori. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza num. distributiv) S-au format grupuri de cate optzeci. – Opt + zeci.

TREISPREzece num. card. Numar care are in numaratoare locul intre doisprezece si paisprezece si care se indica prin cifra 13 sau XIII. ◊ (Adjectival) Treisprezece ani. ◊ (Substantivat) Scrie un treisprezece. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Randul treisprezece. ◊ (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) De treisprezece ori. ◊ (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) De treisprezece ori pe atata. = (Precedat de „cate”, formeaza numeralul distributiv corespunzator) Cate treisprezece parti. – Trei + spre + zece.

TREIZECI num. card. Numar care are in numaratoare locul intre douazeci si noua si treizeci si unu si care se indica prin cifra 30 sau XXX. ◊ (Adjectival) Are treizeci de ani. ◊ (Substantivat) Scrie un treizeci pe tabla. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Tomul treizeci. ◊ (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) De treizeci de ori. ◊ (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) De treizeci de ori pe atata. ◊ (Precedat de „cate”, formeaza numeralul distributiv corespunzator) Cate treizeci de parti. – Trei + zece.

PAISPREzece num. card. Numar care ocupa in numaratoare locul dintre treisprezece si cincisprezece si se indica prin numarul 14 sau XIV. ◊ (Adjectival) Paisprezece carti. ◊ (Substantivat) Se duceau paisprezece. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Locul paisprezece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De paisprezece ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Cate paisprezece (lei). [Var.: patrusprezece num. card.] – Patru + spre + zece.

SAISPREzece num. card. Numar care, in numaratoare, are locul intre cincisprezece si saptesprezece si care se indica prin cifra 16 sau XVI. ◊ (Adjectival) Are saisprezece ani. ◊ (Substantivat) Scrie un saisprezece pe tabla. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Capitolul saisprezece. ◊ (In componenta numeralului adverbial corespunzator) Scrie de saisprezece ori. ◊ (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) De saisprezece ori pe atata. ◊ (In componenta numeralului distributiv corespunzator) Cate saisprezece lei. [Var.: (rar) sasesprezece num. card.] – Sase + spre + zece.

DOUAZECI num. card. Numar avand in numaratoare locul intre nouasprezece si douazeci si unu. ◊ (Adjectival) Douazeci de carti. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Secolul douazeci. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De douazeci de ori. ◊ (Intra in componenta num. distributiv) Cate douazeci de masini. ◊ (Substantivat) Cinci de douazeci. [Pr.: do-ua-] – Doua + zeci.

SAPTESPREzece num. card. Numar avand in numaratoare locul intre saisprezece si optsprezece si care se indica prin cifra 17 sau XVII. ◊ (Adjectival) Saptesprezece carti. ◊ (Substantivat) Saptesprezece este o cifra. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Paragraful saptesprezece. ◊ (In componenta numeralului adverbial corespunzator) Scrie de saptesprezece ori. ◊ (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) De saptesprezece ori pe atata. ◊ (In componenta numeralului distributiv corespunzator) Le imparte cate saptesprezece lei. [Var.: (fam.) saptespe num. card.] – Sapte + spre + zece.

INMULTIRE, inmultiri, s. f. Actiunea de a (se) inmulti si rezultatul ei. ♦ Operatie aritmetica fundamentala care consta din marirea unui numar (deinmultit) de atatea ori cat alt numar (inmultitorul), pentru obtinerea unui rezultat numit produs; multiplicare. ◊ Tabla inmultirii = tablou care contine produsele inmultirii intre ele a primelor zece numere. – V. inmulti.

DOISPREzece, DOUASPREzece num. card. Numar avand in numaratoare locul intre unsprezece si treisprezece. ◊ (Adjectival) Are doisprezece copii. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Secolul doisprezece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De douasprezece ori. ◊ (Intra in componenta num. distributiv) Cate doisprezece oameni. ◊ (Substantivat) Trei de doisprezece. [Var.: (reg.) doisprece, douasprece; doispe, douaspe num. card.] – Doi + spre + zece.

CINCIZECI num. card. Numar situat in numaratoare intre patruzeci si noua si cincizeci si unu. ◊ (Adjectival) Acum cincizeci de ani. ◊ (Substantivat) Au muncit cincizeci. ◊ (in locul numeralului ordinal) Pagina cincizeci. (Intra in componenta num. adverbial) De cincizeci de ori. ◊ (Precedat de „cate” intra in componenta num. distributiv) Vin cate cincizeci. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaza acest numar. [Var.: cinzeci num. card.] – Cinci + zeci.

CINCISPREzece num. card. Numar situat in numaratoare intre paisprezece si saisprezece. ◊ (Adjectival) Cincisprezece zile. ◊ (Substantivat) Cincisprezece au sosit. ◊ (In locul numeralului ordinal) Capitolul cincisprezece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De cincisprezece ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Pleaca cate cincisprezece. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaza acest numar. [Var.: (reg.) cinsprezece, cincisprece, cinsprece, num. card.] – Cinci + spre + zece.

NOUA num. card., s. m. 1. Num. card. Numarul care are in numaratoare locul intre opt si zece; se indica prin cifra 9 (sau IX). ◊ (Adjectival) Are noua ani. ◊ Expr. A avea noua vieti (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. A avea noua baieri la punga = a fi foarte zgarcit. (Peste) noua mari si (noua) tari = foarte departe. ◊ (Substantivat) Veneau noua. (Cu valoare de num. ord.) Volumul noua. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De noua ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Cumpara cate noua (mere). 2. S. m. Semn grafic care reprezinta numarul noua (1); p. ext. desen, figura in forma acestui semn. ♦ Nota noua (1). – Lat. novem.