ABSOLUT² ~ta (~ti, ~te) 1) Care nu este limitat de nici un fel de conditii. Putere ~ta. 2) Care corespunde tuturor cerintelor; lipsit de defecte; complet; ireprosabil; impecabil; perfect. Auz ~. 3) Care este covarsitor. Majoritate ~ta. 4) rar (despre corpuri, substante etc.) Care are o compozitie omogena; fara impuritati; pur; curat. Alcool ~. /<lat. absolutus

LIMPEDE ~zi adj. 1) (despre lichide) Care este lipsit de orice impuritati; curat; straveziu. Apa ~. 2) (despre cer, atmosfera) Care este fara nori; senin. 3) (despre ochi, privire) Care reflecta curatenie sufleteasca; curat; luminos. 4) (despre sunete, voce) Care se aude bine; cu o sonoritate deosebita; argintiu; cristalin. 5) (despre minte, judecata) Care intelege bine lucrurile; lucid. 6) (despre idei, ganduri) Care este clar, usor de inteles; clar; inteligibil; accesibil. Raspuns ~. ♦ ~ ca buna ziua care nu are nevoie de nici un fel de explicatii; clar. /<lat. limpidus

SCRUPUL ~e n. Sentiment foarte dezvoltat al onoarei, al corectitudinii, al moralei, al datoriei manifestat in viata zilnica. ◊ Fara ~ (sau lipsit de ~, sau ~e) (care actioneaza) fara a tine cont de nici un fel de norme morale. /<fr. scrupule

BALAI, -AIE, balai, -aie, adj. 1. (Despre oameni) Blond. 2. (Despre animale) Cu parul alb, balan, plavan. ◊ Expr. Ca e laie, ca-i balaie sau ba e laie, ba-i balaie = ba una, ba alta; asa si pe dincolo. Ori laie, ori balaie = ori una, ori alta; sa se decida intr-un fel. nici laie, nici balaie = nici asa, nici asa. ♦ (Substantivat, f.) Nume care se da vacilor sau iepelor albe. ◊ Expr. A intarcat balaia = s-a ispravit cu posibilitatea de a profita de slabiciunea sau de munca altuia, s-a dus chilipirul. A intrat balaia in sat = s-a luminat de ziua. – Din bal + suf. -ai.

GLUMI, glumesc, vb. IV. Intranz. A spune glume¹; a vorbi in gluma, fara intentii serioase. ◊ Expr. A nu glumi cu... = a) a lua in consideratie cu toata seriozitatea; b) a nu arata nici un fel de ingaduinta, a nu face nici o concesie. Nu-i de glumit cu... = trebuie luat in serios, trebuie privit cu toata seriozitatea. – Din sl. glumiti sen. Cf. gluma¹.

ILOT, iloti, s. m. 1. (In vechea Sparta) Persoana care nu avea nici un fel de drepturi cetatenesti, cu o situatie sociala intermediara intre omul liber si sclav, apartinand statului si putand fi imprumutata proprietarilor de pamant. ♦ Persoana exploatata, asuprita. 2. (Rar) Om degradat, decazut. – Din fr. ilote.

INDIFERENT, -A, indiferenti, -te, adj. 1. Care nu arata nici un fel de interes (pentru cineva sau ceva); nepasator, impasibil. 2. Care nu prezinta nici o insemnatate, care nu trezeste interes. ◊ Loc. conj. Indiferent daca... = fara a acorda importanta faptului ca...; fie ca... ◊ Loc. prep. Indiferent de... = fara a tine seama de..., oricare ar fi... – Din fr. indifferent, lat. indifferens, -ntis.

NUL, -A, nuli, -e, adj. 1. Care se reduce la nimic, care nu valoreaza nimic sau nu se manifesta in nici un fel; inexistent. ♦ (Mat.) Care reprezinta valoarea zero. ♦ (Despre meciuri) Care se termina la egalitate. 2. (Despre acte juridice) Fara valoare legala, considerat ca inexistent. ◊ Loc. vb. A declara nul = a anula. 3. (Despre oameni si despre actiunile lor) Lipsit de orice valoare, fara nici un merit; total incapabil. ◊ Expr. A fi nul la... = a nu sti absolut nimic (intr-un domeniu). – Din fr. nul, germ. null.

PRAJIT², -A, prajiti, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus actiunii focului (in grasime incinsa) pentru a fi mancat. ◊ Expr. (Glumet) Rabdari prajite = nici un fel de hrana, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea indelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetatie) Uscat, ingalbenit, parjolit. – V. praji.

fel, feluri, s. n. 1. Posibilitate de a fi, de a actiona etc. 2. Soi, varietate, gen. mod. sort (dintr-un produs). ◊ Loc. adj. fel de fel sau de tot felul = diferit, variat, felurit. ◊ Loc. adv. nici un fel de... = deloc. La fel = deopotriva, asemenea, egal, intocmai, aidoma. ◊ Expr. De felul meu (sau tau, sau etc.) = a) din fire, ca temperament; b) din punctul de vedere al originii, al provenientei; c) de profesiune, de meserie. De fel din... = de neam, de origine, de loc. originar din... In felul cuiva = intr-un mod propriu cuiva. Un fel de... = un lucru asemanator cu..., ceva care vrea sa fie sau sa para... A face felul (cuiva) = a) a omori, a distruge (pe cineva); b) a cauza (cuiva) un rau; c) (pop. si fam.) a d********a. ♦ (Reg.) Chef, pofta. 3. Obicei, datina, traditie. 4. Sortiment de mancare sau de bautura. – Din magh. fele.

NEPASATOR, -OARE, nepasatori, -oare, adj. Care nu-si face griji, necazuri; calm, senin; (curent) care nu manifesta nici un fel de interes fata de ceea ce se petrece in jurul sau; indolent, apatic; indiferent. – Ne- + pasator (inv. „grijuliu” < pasa).

EXPRES², -A, expresi, -se, adj. Care este exprimat clar, care nu lasa nici un fel de indoiala. ♦ (Adverbial) Special pentru...; precis, anume. [Var.: expre adj.] – Din fr. expres, lat. expressus.

TRAUMATISM, traumatisme, s. n. 1. Leziune suferita de un organism viu prin loviri violente, taieturi, intepaturi etc.; trauma (1); p. ext. ansamblul tulburarilor de ordin local si general care apar in urma actiunii unui agent extern violent; p. restr. soc traumatic. 2. Stare psihica patologica a unui organism care, nemaiputand sa suporte o e*******e excesiva, din cauza unei traume (2) suferite, nu mai reactioneaza in nici un fel, devenind insensibil la orice alt e******t. – Din fr. traumatisme.

CATEGORIC¹ ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de categorie; propriu categoriei. 2) Care nu admite nici un fel de conditii. Un refuz ~. /<fr. categorique, lat. categoricus

NIMIC² pron. neg. nici un lucru; de nici un fel. ~ bun. ◊ Mai ~ aproape deloc; foarte putin. De ~ lipsit de valoare sau de importanta; marunt; neinsemnat. Pe ~ pe un pret foarte redus; aproape degeaba. Pentru ~ in lume in nici un caz. [Var. nimica] /<lat. nemica

NOU³ noua (noi) (in opozitie cu vechi) 1) Care este facut de curand; care exista de putin timp; proaspat; recent. ◊ ~-nout absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului in curs. Paine noua. 3) si fig. Care exista de putin timp; recent. Carte noua. ◊ Luna noua a) luna in faza ei initiala, in forma de secera subtire; b) timpul cat dureaza aceasta faza. (Copil) ~-nascut (copil) care s-a nascut de curand. Ce mai (e) ~? ce noutati mai sunt? Nimic ~ nici un fel de noutati. 4) (despre persoane) Care a venit undeva de curand (si este inca necunoscut sau putin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai inainte. Metoda noua. 6) Care difera (in mod esential) de ceea ce a fost in trecut. Vremuri noi. 7) Care tine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehnica noua. 8) (inaintea unui substantiv) Care prin calitatile sale aminteste de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adauga la cele de mai inainte. Forte noi. /<lat. novus

NUD² ~uri n. 1) Corp omenesc fara nici un fel de vesminte pe el. 2) Opera de arta plastica care reprezinta un corp de om gol. /<lat. nudus, it. nudo

NUDISM n. 1) Doctrina care promoveaza ideea vietii in aer liber, nestanjenind corpul cu nici un fel de imbracaminte. 2) Expunere la soare a corpului gol. /<fr. nudisme

PRAJIT ~ta (~ti, ~te) v. A PRAJI si A SE PRAJI. ◊ Rabdari ~te nici un fel de hrana; nimic de mancare. /v. a (se) praji

SCHIMB ~uri n. 1) Inlocuire a unui obiect sau a unei persoane prin alt obiect sau alta persoana. A face ~. Piesa de ~. ◊ Cu ~ pe rand. Casa de ~ casa unde se pot schimba banii unei tari pe banii alteia. 2) Cedare a unui lucru pentru a primi altul in loc (in urma unor negocieri). ~ de marfuri. ◊ Liber-~ comert exterior fara nici un fel de restrictii. In ~ drept compensatie.3) Persoana sau grup de persoane care, dupa un anumit interval de timp, inlocuiesc sau sunt inlocuite intr-o munca, prin alta persoana sau prin alt grup de persoane. ~ de zi. ~ de noapte. 4) Interval de timp cat lucreaza o asemenea persoana sau un asemenea grup. A lucra in trei ~uri. 5) fig. Generatie tanara care inlocuieste pe cei varstnici intr-o activitate. ~ de maine. 6) mai ales la pl. Lenjerie de corp care inlocuieste pe cea purtata; albituri de primeneala. 7) Transmitere cu caracter reciproc. ~ de pareri. ~ de experienta. /v. a schmba

ANEPIGRAF, -A adj. 1. (Despre un monument) Care nu are nici un fel de inscriptie. 2. (Despre scrieri) Fara titlu. [< fr. anepigraphe, cf. gr. an – fara, epigraphe – inscriptie].

PARALELISM s.n. Starea a doua linii, a doua planuri paralele; (p. ext.) corespondenta intre doua lucruri, intre doua persoane situate in comparatie. ◊ Paralelism psihofizic (sau psihofiziologic) = conceptie dualista care considera ca fenomenele fiziologice si cele psihice nu prezinta nici un fel de relatii cauzale intre ele. ♦ Procedeu de compozitie, specific in general poeziei populare, constand in succesiunea unor sintagme identice sau asemanatoare ca schema a structurii sintactice. [< fr. parallelisme, cf. gr. parallelismos < para – langa, allelos – unul cu altul].

SPECULATIV, -A adj. Bazat pe speculatie (1); nelegat in nici un fel de practica; abstract. [< fr. speculatif].

TABULA RASA loc.s. Expresie folosita de filozoful englez John Locke si in alte sisteme filozofice pentru a caracteriza starea initiala a psihicului copilului, afirmand ca omul nu are nici un fel de idei sau principii innascute. ◊ A face tabula rasa = a sterge tot, a renunta la anumite pareri, idei, pentru a adopta altele. [< lat. tabula rasa – masa stearsa].

INVULNERABIL, -A adj. Care nu poate fi ranit; (p. ext.) care nu poate fi atins, lovit, invinuit in nici un fel. [Cf. lat. invulnerabilis, fr. invulnerable].

METEC s.m. (Ant.) Nume dat la Atena strainilor stabiliti in acest oras, care nu aveau nici un fel de drepturi politice. [< fr. meteque, cf. gr. metoikos – strain].

UNIFORM, -A adj. Care are permanent aceeasi forma, aceeasi infatisare. ♦ (Despre miscare) Care nu are variatii de nici un fel; constant. [< fr. uniforme, cf. lat. uniformis < unus – unul, forma – forma].

ANEPIGRAF, -A adj. 1. (despre monumente, monede etc.) fara nici un fel de inscriptie; anepigrafic. 2. (despre scrieri) fara titlu. (< fr. anepigraphe)

EXPRES³, -A I. adj. exprimat clar, fara nici un fel de indoiala. II. adv. special pentru..., precis, anume. (< fr. expres, lat. expressus)

INDIFERENT, -A adj. 1. care nu are insemnatate, nu prezinta nici un interes. 2. care nu manifesta interes pentru nimeni si pentru nimic; nepasator. 3. (chim.) care nu manifesta nici o afinitate, nu reactioneaza in nici un fel. (< fr. indifferent, lat. indifferens)

INVULNERABIL, -A adj. care nu poate fi ranit. ◊ care nu poate fi atacat, invinuit in nici un fel. (< fr. invulnerable, lat. invulnerabilis)

PARALELISM s. n. 1. proprietate a doua drepte sau plane de a fi paralele; paralelitate. 2. paralela (III, 3) o ~ psihofizic (sau psihofiziologic) = conceptie dualista care considera ca fenomenele fiziologice si cele psihice nu prezinta nici un fel de relatii cauzale intre ele. 3. compozitie prin care se alatura doua idei, sentimente, aspecte prin constructii sintactice. ◊ (muz.) miscare in aceeasi directie a vocilor, fara modificare a intervalelor dintre ele. 4. (biol.) aparitie a unor caractere similare in cursul evolutiei, in populatii (specii) inrudite filogenetic. (< fr. parallelisme)

REIMPORTA vb. tr. a importa din nou aceleasi marfuri care au fost exportate, fara nici un fel de prelucrari. (< fr. reimporter)

TABULA RASA loc. s. expresie folosita pentru a caracteriza starea initiala a psihicului copilului, afirmand ca omul nu are nici un fel de idei sau principii innascute. ◊ a face tabula rasa = a sterge tot, a renunta la anumite pareri, idei pentru a adopta altele. (< lat. tabula rasa)

DEfel adv. nici intr-un fel; deloc; nicidecum. /de + fel

DELOC adv. nici intr-un fel; defel; nicidecum. /de + loc

ALTUL ~ta (~tii, ~tele) pron. nehot. (tine locul unui nume de fiinta sau de lucru care nu este aceeasi sau acelasi cu fiinta sau cu lucrul despre care s-a vorbit sau care este de fata). ◊ Unul ca ~ la fel; deopotriva. Pana una ~ta deocamdata. nici unul, nici ~ nimeni. /<lat. alter

AFURISENIE, afurisenii, s. f. (Bis.) Blestem, anatema. ◊ Loc. adv. (Fam.) (nici) macar de-afurisenie = catusi de putin; de fel. [Var.: afurisanie s. f.] – Din afurisi + suf. -enie (dupa v. sl. zaklin, -anie).

CUMVA adv. 1) Intr-un fel oarecare. ◊ Nu ~? oare nu? (Sa) nu (care) ~ in nici un caz. 2) pop. Ocazional; intamplator; poate. Nu ~ sa incerci sa... /cum + va

STRANSURA ~i f. 1) : ~ de mana strangere de mana. 2) peior. Ceea ce a fost strans de pe unde s-a putut, fara nici un discernamant; adunatura. Oaste de ~. ◊ De ~ a) de tot felul; b) din ceea ce a ramas la urma. 3) Cantitate de produse agricole stranse dintr-o recoltare. /strans + suf. ~ura

MANCARE ~ari f. 1) v. A MANCA. ◊ De ale ~arii alimente, hrana. A taia cuiva pofta de ~ a face sa nu mai poata manca. A fi de ~ a fi comestibil. 2) Preparat culinar care serveste drept hrana. ~ de peste. ~aruri reci. ~aruri calde. ◊ A strica ~area degeaba a nu aduce nici un folos; a nu fi bun de nimic. 3) la pl. feluri de hrana; bucate. 4) fig. fam. Soi de lucruri, de obiecte. ◊ Asta-i alta ~ (de peste) a) asta-i cu totul altceva; b) acum mai inteleg. [G.-D. mancarii; Pl. si mancaruri] /v. a manca

PULBERE, pulberi, s. f. 1. Material solid care se prezinta sub forma unor particule fine; praf, pudra. ◊ Expr. A se face (praf si) pulbere sau a se alege (din cineva sau ceva) (praful si) pulberea (sau praf si pulbere) = a se distruge, a se nimici, a pieri. A ridica pe cineva din pulbere = a inalta pe cineva intr-o situatie foarte buna. A se ridica (sau a se scula) din pulbere = a evolua; a parveni, plecand de jos. A face pulberea praf = a nu face nici o isprava. ♦ Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”, care indica felul) Multime, puzderie. 2. Spec. (Inv.) Praf de pusca. 3. Substanta exploziva care se prezinta in forma de firisoare sau de granule. – Lat. pulvis, -eris.

A POMENI ~esc 1. tranz. 1) A aminti printre altele. 2) A pastra bine in memorie; a tine minte (pentru mult timp). ◊ Are sa ma ~easca amenintare prin care cineva este avertizat ca va avea de suferit pentru cele savarsite. nici ca se ~este nici nu poate fi vorba. 3) A aminti peste un anumit timp (intr-un anumit fel). Ma va ~ de bine. 4) rel. (persoane) A numi in timpul slujbei (pentru a atrage harul divinitatii). 5) (in constructii interogative sau negative) A se intampla sa vezi sau sa auzi. Unde s-a mai ~it asa ceva? 2. intranz. A aduce vorba in treacat (despre ceva sau despre cineva); a aminti. /<sl. pomineti

TOTUNA adv. 1. La fel, acelasi lucru. Expr. A-i fi (cuiva) totuna, se spune cand, din mai multe alternative, cineva nu da preferinta nici uneia, socotindu-le pe toate pe acelasi plan. 2. (Rar) Intruna, fara a se opri. – Tot + una.

MELC, melci, s. m. I. Nume dat mai multor specii de gasteropode din increngatura molustelor, care au corpul moale, de obicei aparat de o cochilie rasucita in spirala, si patru tentacule sensibile, la cap; bourel, culbec. ◊ Loc. adj. Ca melcul= a) rasucit, in spirala; b) foarte incet. ◊ Expr. A tacea ca melcul = a nu scoate nici un cuvant. II. P. a**l. 1. Partea osoasa a labirintului urechii interne. 2. Organ sau angrenaj al unor masini destinat sa transmita, sa transforme sau sa utilizeze in diferite feluri miscarea de rotatie. 3. Prajitura facuta din aluat incolacit in spirala, presarat cu nuca data prin masina. 4. (La pl.) Suvite de par rasucite in forma de ineluse. – Et. nec.

MASEA ~ele f. 1) Fiecare dintre dintii mari, cu suprafata plata, situati in partile laterale ale maxilarelor; molar. ◊ ~ de minte fiecare din utlimele patru masele care apar la sfarsitul adolescentei. A trage (sau a lua) la ~ a consuma bauturi spirtoase in cantitati mari; a avea slabiciunea bautului. nici pe o ~ (sau nici cat a-i pune pe o ~) foarte putin; o nimica toata. A clantani din ~ele a tremura de frig. 2) Obiect sau unealta asemanatoare cu un dinte de acest fel. 3): ~eaua-ciutei mica planta erbacee din familia liliaceelor, cu flori divers colorate si frunze cu pete rosii-brune. [G.-D. maselei] /<lat. maxilla

asijderea adv. – La fel, tot asa, de asemenea. – Var. asisdere(a), asijdere. Hibrid format din asis (forma veche a lui asa) si sb. takozdere „la fel” (Hasdeu 2004; Puscariu 133; DAR). Pare a fi fost vorba la inceput de o stingacie a vechilor traducatori din sl. (asa este sinonim cu tako, insa -zdere nu poate fi tradus, nici nu pare sa fi circulat numai in rom.). S-a pastrat datorita limbajului ecleziastic, dar fara circulatie populara.

DINTE ~ti m. 1) Formatie osoasa fixata in maxilar care serveste pentru a musca, a rupe si a mesteca hrana sau ca mijloc de aparare. ◊ ~ti de lapte primii dinti care le cresc copiilor (si care cad, fiind inlocuiti cu altii). Soare cu ~ti soare pe timp geros sau racoros. A se tine de ceva cu ~tii a nu se lasa de ceva cu nici un pret. Printre ~ti a) nelamurit, nein-teles; b) fara dorinta; in mod ostil. A-si lua inima in ~ti a-si face curaj; a indraz-ni. Inarmat pana in ~ti echipat cu tot felul de arme. A avea un ~ impotriva (sau contra) cuiva a purta cuiva pica. A scoate cuiva si ~tii din gura a lua cuiva tot ce are; a despuia. A sta cu ~tii la stele a nu avea ce manca. 2) Fiecare dintre piesele in forma de cui ale unei unelte agricole; colt. 3) (la obiecte sau piese) Zimt sau crestatura pe margine. ~tii feras-traului. 4) bot.: ~tele d******i planta cu flori rosii, albe sau verzui, care creste prin locuri umede (mlastini, balti). /<lat. dens, ~ntis

ZEAMA, zemuri, s. f. 1. Fiertura de carne sau de legume, constituind un fel de mancare; partea lichida a bucatelor, apa in care fierb. ◊ Expr. A manca singur bucatele si a lasa altora zeama = a trage singur tot folosul, lasand altora foarte putin sau nimic. A nu fi nici de zeama oualor sau a nu fi de nici o zeama, se spune despre cineva pe care nu se poate pune nici un temei. Zeama lunga sa se-ajunga = mancare facuta cu sos mult, pentru a ajunge la multe persoane. Zeama lunga = vorbarie lunga, lipsita de interes. Tot de-o zeama = deopotriva. Soarbe-zeama = om prost, molau. Zeama de clopot (sau de harlet) = moartea. Zeama de vorbe = vorbarie desarta; vorbe goale. ♦ Zeama de varza = lichid acrisor in care s-a murat varza; moare. 2. Lichidul pe care il contin celulele si tesuturile organismelor vegetale; suc de fructe sau de plante. 3. Nume generic pentru diverse lichide. ◊ Ou cu zeama = ou fiert putin, cu albusul necoagulat. – Lat. zema (< gr. zema).

BRANZA, (2) branzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obtinut prin coagularea laptelui cu ajutorul cheagului sau al unor coagulanti sintetici. Frate, frate, dar branza-i pe bani (= in afaceri nu poate fi vorba de sentimentalism). ◊ Expr. Branza buna in burduf de caine, se spune despre un om plin de calitati, care insa nu le foloseste in scopuri bune. A nu face nici o branza = a nu face, a nu ispravi nimic; a nu fi bun de nimic. (Duca-se, du-te etc.) opt cu a branzei sau opt (si) cu a branzei noua, se zice cand scapi (sau doresti sa scapi) de o persoana suparatoare. 2. (La pl.) Diferite feluri de branza (1).

ZEAMA zemuri f. 1) fel de mancare lichida, pregatita din carne sau peste, cu legume, acrita cu bors; ciorba. 2) Lichidul dintr-o fiertura; apa in care au fiert unele produse alimentare. ~ limpede. ◊ ~ lunga a) zeama cu mult lichid; zeama subtire; b) vorba multa si fara rost; palavrageala; flecareala; trancaneala. A nu fi de nici o ~ a nu fi bun de nimic. 3) Lichid continut in fructe sau legume; suc. ◊ ~ de varza lichid acru si putin sarat in care s-a murat varza; moare. 4) Substanta lichida de natura diferita (folosita in industrie, agricultura etc.). ◊ ~ tananta solutie folosita la tabacirea pieilor. [G.-D. zemii] /<lat. zema

SAMANTA seminte f. 1) Organ al plantelor superioare care contine nucleul germinativ. ◊ De ~ a) ales si pastrat pentru reproducere; b) de prasila. 2) la pl. Fructe uscate ale unor plante. Seminte de in. ◊ nici ~ deloc. ~ de vorba motiv de discutie sau de cearta. 3) fam. Ou de insecta. 4) pop. Secretie a glandelor s*****e masculine; s****a. 5) fam. Continuator al unei familii; urmas; descendent; vita; vlastar; progenitura. 6) pop. Totalitate a organismelor (vegetale sau animale) cu anumite trasaturi ereditare comune; soi; varietate; specie. ◊ De toata ~a de tot felul. 7) fig. Element care genereaza ceva; germen. [G.-D. semintei] /<lat. sementia

CAINE ~i m. 1) Mamifer carnivor de talie mijlocie, din familia canidelor, domesticit si folosit la paza, vanatoare etc. ◊ nici ~ nici ogar se spune despre omul care nu are o pozitie bine determinata. A taia frunze la ~i a se ocupa cu nimicuri. A trai ca ~ele cu pisica (a se manca ca ~ii) a fi in relatii rele; a se dusmani. (Undeva) umbla ~ii cu colaci in coada se spune cand cineva crede, ca undeva se traieste foarte bine. Nu-i numai un ~ scurt de coada mai sunt oameni sau situatii de felul acesta. 2) fig. Om rau, cainos. ◊ Porc de ~ om ticalos. Coada de ~ om de nimic. 3): ~ele-Mare constelatie boreala in care intra si Sirius. ~le-Mic constelatie boreala intre Hydra si Orion. ~-de-mare rechin din Marea Neagra de talie mica si culoare albastra-cenusie. /<lat. canis