Rezultate din textul definițiilor
BOSTON1/BOSTON s. n. 1. dans lent asemanator valsului, de provenienta americana; melodia corespunzatoare. 2. gen pianistic in jaz, prin alternanta a notelor joase cu acordurile pe care acestea le sustin. 3. joc de carti. (< fr. boston)
BLUES subst. dans lent, cu caracter visator, melancolic; melodia dupa care se danseaza acest dans, care isi are originea in cantecele negrilor din America. [Pr.: bluz] – Cuv. engl.
BOSTON n. 1) dans lent, asemanator cu valsul, caracterizat prin miscari separate. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Acc. si boston] /<fr. boston
BOSTON1 s.n. 1. Gen pianistic in jaz, constand dintr-o alternanta a notelor joase cu acordurile pe care acestea le sustin. 2. dans mai lent decat valsul; vals lent; melodia acestui dans. [< fr. boston, cf. Boston – oras in Statele Unite].
MADISON s.n. dans modern lent la care dansatorii se asaza in siruri paralele, executand simultan figurile si urmarind acelasi sens de deplasare; melodia acestui dans. [Pron. medisn. / cf. Madison – oras din S.U.A.].
ADAGIO adv. (Muz.; ca indicatie de executie) lent, in tempo rar. // s.n. Arie executata in tempo lent, rar. ♦ dans clasic, lent, intr-un balet; (gimnastica) combinatie alcatuita din diferite procedee tehnice executate legat intr-un tempo lent. [Pron. -gi-o. / < it. adagio].
ADAGIO I. adv. (muz.) lent. II. s. n. 1. parte dintr-o lucrare muzicala scrisa in acest tempo. 2. dans clasic lent pentru doi solisti, intr-un balet. (< it. adagio)
MADISON MEDISON/ s. n. dans modern lent, la care dansatorii se asaza in siruri paralele, executand simultan figurile si urmarind acelasi sens de deplasare; melodia corespunzatoare. (< engl. madison)
SALTARELLO s. n. vechi dans italian cu sarituri, in tempo rapid; melodia corespunzatoare. ◊ (in sec. XV-XVI) parte dintr-o suita instrumentala, dupa un dans mai lent. (< it. saltarello)
SLOW-FOX, slow-fox-uri, s. n. dans modern mai lent decat foxtrotul. [Pr.: slou-fox] – Din engl. slow-fox.
PAVANA s.f. Vechi dans spaniol si italian, cu ritm si miscari lente; melodia acestui dans. [< sp. pavana, fr. pavane].
SARABANDA s.f. Vechi dans popular spaniol asemanator menuetului, care se dansa dupa o melodie lenta; melodia acestui dans. ♦ (Fig.) Agitatie; miscare tumultoasa. [< fr. sarabande, it. sarabanda, cf. sp. zarabanda].
SLOW s.n. dans modern, cu miscare lenta; melodia acestui dans. [Pron. slou, pl. -wuri. / < engl., fr. slow].
SLOW-FOX s. n. dans modern mai lent decat foxtrotul; melodia corespunzatoare. (< engl. slowfox)
MALAGUENA s. f. dans spaniol cu ritm lent; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: -ghe-nia] – Din sp., fr. malaguena.
CORABIASCA s. f. art. Numele unui dans popular cu miscare lenta, raspandit in Moldova; melodia dupa care se executa acest dans. – Corabie + suf. -easca.
SLOW, slow-uri, s. n. Numele unui dans modern, cu miscari lente; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: slou] – Cuv. engl.
CIACONA CIA-/ s. f. 1. vechi dans spaniol cu miscare lenta; melodia corespunzatoare. 2. piesa instrumentala cu variatiuni polifonice asemanatoare passacagliei. (< it. ciaccona)
SLOW [SLAU] s. n. dans modern, cu miscare lenta; melodia corespunzatoare. (< engl. slow)
TANGOU, tangouri, s. n. dans de salon, la origine vechi dans popular argentinian, cu ritmul lent in doi timpi, care se danseaza in perechi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. tango.
LOURE s.n. 1. Cimpoi in Franta. 2. Vechi dans popular francez, din Normandia, lent, jucat dupa acest instrument; melodia corespunzatoare. [Pr.: lur] (din fr. loure)
CIACONA s.f. (Rar) dans vechi, cu o miscare lenta. ♦ Piesa muzicala instrumentala, in forma de variatiuni polifonice, care se sprijina mai ales pe bas. [Pron. cia-. / < it. ciaccona, cf. sp. chacona].
LOURE LUR/ s. n. 1. cimpoi in Franta. 2. vechi dans popular francez, din Normandia, lent, jucat dupa acest instrument; melodia corespunzatoare. (< fr. loure)
SARABANDA s. f. 1. vechi dans popular spaniol, asemanator menuetului, cu o miscare lenta, devenit in sec. XVII dans de curte si introdus apoi in balade si suite; melodia corespunzatoare. 2. (fig.) agitatie; miscare ametitoare, tumultuoasa. (< fr. sarabande)
CADRIL, cadriluri, s. n. dans de origine franceza, cu miscare lenta, constand dintr-un sir de figuri in cursul carora partenerii se schimba intre ei; melodia dupa care se executa acest dans. – Din fr. quadrille.
SICILIANA s.f. 1. Vechi dans italian cu miscare moderata; melodia acestui dans. 2. (In sec. XVII-XVIII) Parte lenta a lucrarilor instrumentale; forma a ariilor lirice. [Pron. -li-a-. / < it. siciliana].
MALAGUENA s.f. dans popular spaniol de perechi, cu ritm lent, asemanator cu fandango, in care dansul alterneaza cu cantecul; melodia corespunzatoare. [Pr.: -ghe-nia] (< sp. malaguena < n.pr. Malaga) [et. si DRAE]
BIGUINA GHI/ s. f. 1. dans popular din Antile, cu tempo lent si cu caracter melancolic; melodia corespunzatoare. 2. dans originar din Ins. Martinica, in tempo rapid, cu un ritm si acompaniament caracteristice. (< sp., fr. biguine)
MALAGUEnA GHE-NIA/ s. f. dans popular spaniol de perechi, cu ritm lent, asemanator cu fandango, in care dansul alterneaza cu cantecul; melodia corespunzatoare. (< sp. malaguena)
SARABANDA (‹ fr., sp.) s. f. Vechi dans popular spaniol (sec. 16) de origine orientala, cu caracter solemn, in ritm ternar si miscare lenta, devenit in Franta, in sec. 17, dans de Curte. In sec. 18 a fost introdus in balete si in suitele instrumentale; melodia corespunzatoare acestui dans. ♦ Fig. Agitatie, framantare, tumult.
CIACONA, ciacone, s. f. Vechi dans de origine spaniola, cu o miscare lenta; melodie dupa care se executa acest dans. – Din it. ciaccona.
LANDLER, landlere, s. n. dans national german si austriac, asemanator cu valsul lent; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: lendlar] – Din germ. Landler.
BUSUIOC2 ~ioace n. mai ales art. 1) dans popular executat in cerc, mai ales intr-un tempo lent. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Sil. bu-su-ioc] /<sb. bosilijak, bulg. bosilek
CAZACIOC ~uri n. 1) dans popular ucrainean executat intr-un tempo lent la inceput si foarte iute spre sfarsit cu multe figuri acrobatice. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<rus. kazaciok
OLEANDRA olendre f. mai ales art. reg. 1) dans popular, legat initial de obiceiurile de nunta, executat de grupuri a cate trei fete intr-un tempo lent. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /Orig. nec.
SARABANDA ~e f. 1) Vechi dans popular spaniol, executat intr-un tempo lent si lasciv. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) fig. Framantare continua (a unui grup de fiinte); miscare tumultuoasa. /<fr. sarabande
TANGOU ~ ri n. 1) dans de origine argentiniana, raspandit ca dans de bal, executat de perechi intr-un tempo lent. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<fr., sp. tango
PASSACAGLIA s.f. Vechi dans spaniol si italian, avand o miscare lenta uniforma, asemanatoare cu ciacona; melodia acestui dans. [Pron. -ca-li-a, scris si pasacalie. / < it. passacaglia, cf. fr. passacaille].
CEARDAS, ceardasuri, s. n. dans national maghiar, alcatuit din doua parti: una lenta, iar a doua din ce in ce mai rapida; melodie dupa care se executa acest dans. – Din magh. csardas.
PASSACAGLIA s. f. Vechi dans de origine spaniola si italiana, cu miscare lenta si grava; melodie dupa care se executa acest dans. [Pr.: pa-sa-ca-li-a] – Cuv. it.
BLUES s.n. Cantec popular nostalgic al negrilor din America, devenit apoi piesa instrumentala (de jaz), structurata in genere pe 12 masuri, organizate melodic-armonic pe trei secvente (fiecare de cate patru masuri), primele doua fiind identice. ♦ dans care se executa in ritmul acestei muzici; foxtrot lent. [Pron. bluz, pl. -uri. / < engl. blues, cf. blue – albastru].
CAROLA s. f. dans popular medieval francez, in cerc sau in lant, lent, cu acompaniament instrumental sau vocal; melodia corespunzatoare. (< fr. carole)
PASSACAGLIA [PASACALIA] s. f. 1. vechi dans de origine spaniola si italiana, cu o miscare lenta, uniforma; melodia corespunzatoare. 2. piesa instrumentala in forma de variatiuni polifonice pe o tema expusa la inceput si care se repeta in bas. (< it. passacaglia)
TANGOU s. n. dans modern de perechi, de origine argentiniana, cu miscare lenta, inrudit cu habanera; melodia corespunzatoare. (< fr., sp. tango)
CEARDAS ~uri n. 1) dans popular maghiar, executat de perechi, intai intr-un tempo lent, apoi tot mai rapid. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. [Sil. cear-das] /<ung. csardas
STRIP-TEASE [STRIP-TIZ] s. n. spectacol de cabaret, prin dezbracarea lenta si progresiva executata pe un fond muzical ori de dans, de una sau mai multe dansatoare. (< engl., fr. strip-tease)
PAVANA, pavane, s. f. dans vechi, de origine italiana sau spaniola, cu ritm si cu miscari lente si cu caracter ceremonios; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr. pavane.
CADRIL ~uri n. 1) dans de origine franceza, executat de patru perechi intr-un tempo lent, in timpul caruia partenerii se schimba intre ei. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<fr. quadrille
PAVANA s. f. vechi dans de curte, de origine spaniola sau italiana, cu caracter solemn, lent; melodia corespunzatoare. (< fr. pavane)
FOXTROT, foxtroturi, s. n. dans modern de origine americana, cu ritm sincopat si cu miscare vioaie sau lenta, care se danseaza in perechi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din engl. foxtrot.
S******S s.n. Dezbracare lenta si sugestiva executata in public pe un fond muzical sau de dans. [Scris si strip-tease. / < engl., fr., it. strip-tease < engl. strip – a dezbraca, tease – provocare].
SICILIAN, -A I. adj., s. m. f. (locuitor) din Sicilia. II. adj. 1. referitor la Sicilia. 2. aparare ~a = sistem de aparare la jocul de sah; casata ~a = numele unui sortiment de casata. ◊ (s. n.) dialect din Italia meridionala, vorbit in Sicilia. III. adj., s. n. (din) etajul inferior al pleistocenului din bazinul Marii Mediterane. IV. s. f. 1. vechi dans italian cu miscare moderata; melodia corespunzatoare. 2. (in sec. XVII-XVIII) parte lenta a lucrarilor instrumentale (sonata, concert); forma a ariilor lirice. (< fr. sicilien, it. siciliano)
