BOLERO s. n. 1. dans popular spaniol in ritm leganat, insotit de acompaniament de castaniete; melodia corespunzatoare. 2. cantec si dans cubanez cu ritm ternar si sincopat. (< fr. bolero, sp. bolero)

RUMBA s. f. dans cubanez, de origine africana, sincopat si cu miscare rapida; melodia corespunzatoare. (< fr., sp. rumba, germ. Rumba)

RUMBA, rumbe, s. f. dans de origine cubaneza, devenit dans de salon, cu miscare ritmata si rapida; melodie dupa care se executa acest dans. – Din fr., sp. rumba, germ. Rumba.

MAMBO s. n. dans de origine cubaneza, cu ritm vioi; melodie dupa care se executa acest dans. – Din sp., fr. mambo.

HABANERA, habanere, s. f. Numele unui dans popular de origine cubaneza, cu miscare moderata si figuri ritmice caracteristice; melodie dupa care se executa acest dans. – Din sp., fr. habanera.

HABANERA ~e f. mai ales art. 1) dans popular de origine cubaneza executat intr-un tempo moderat si cu figuri ritmice. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. /<sp. habanera

HABANERA s. f. dans spaniol de origine cubaneza, cu o miscare leganata, moderata, si figuri ritmice caracteristice; melodia corespunzatoare. (< sp., fr. habanera)

RUMBA ~e f. mai ales art. 1) dans de salon, de origine cubaneza, executat intr-un ritm foarte sincopat. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) Compozitie muzicala care se sprijina pe forma acestui dans. /<fr., sp. rumba

CONGA s.f. 1. dans modern, inspirat din folclorul afrocubanez, o varianta a rumbei, cu tact sincopat; melodia acestui dans. 2. Toba inalta, de origine cubaneza, intr-o orchestra de jaz, actionata cu degetele si cu palma. [< sp., fr. conga].

CONGA s. f. 1. dans cu ritm sincopat, inspirat din folclorul afro-cubanez. 2. Toba de forma lunga, subtiata la extremitatea inferioara, actionata cu degetele si cu podul palmei. – Din fr. conga.

PACHANGA PA-CIAN-/ s. f. dans asemanator cu cha-cha-cha, de origine cubaneza; melodia corespunzatoare. (< sp. pachanga)

CHA-CHA-CHA s. n. dans modern cu ritm vioi, inspirat din folclorul afro-cubanez. [Pr.: cea-cea-cea] – Din sp. cha-cha-cha.

CONGA s. f. 1. dans modern in coloana, cu ritm sincopat, inspirat din folclorul afro-cubanez, varianta a rumbei; melodia corespunzatoare. 2. toba inalta intr-o orchestra de jaz, actionata cu degetele si cu palmele. (< sp., fr. conga)