TRANSFIXIE s.f. (Med.) Procedeu de amputatie constand in strapungerea osului cu cutitul de amputatie si taierea dinauntru inafara a tesuturilor moi; transpersare. [Gen. -iei, var. transfixiune s.f. / < fr. transfixion].

TRANSFIXIE s. f. procedeu de amputatie constand in strapungerea osului cu cutitul de amputatie si taierea dinauntru in afara a tesuturilor moi. (< fr. transfixion)

TAIos ~oasa (~osi, ~oase) 1) (despre obiecte) Care taie bine; ascutit. cutit ~. 2) fig. (despre vant, ger) Care produce senzatia de biciuire, de taiere. 3) si adverbial fig. (despre privire, glas, vorbe) Care parca taie; ascutit. /a taia + suf. ~os

PLASEA, plasele, s. f. 1. Fiecare dintre cele doua parti de metal, de os, de lemn etc. care acopera manerul unui cutit, al unui briceag, al unui pumnal etc.; p. ext. maner. 2. (Neobisnuit) Sild. [Var.: prasea s. f.] – Plasa¹ + suf. -ea.

PLASEA ~ele f. Placa de metal, de os sau de lemn care acopera manerul unui cutit (sau al unei unelte). /plasa + suf. ~ea

SATAR, satare, s. n. 1. cutit mare de bucatarie, scurt, lat si greu, pentru spart oase, pentru tocat carne etc. 2. Secure folosita in trecut ca arma de lupta sau ca unealta a calaului. – Din tc. satir.

cutit ~e n. 1) Instrument de taiat constand dintr-o lama ascutita si un maner. ◊ A fi la ~e cu cineva a fi dusman neimpacat cu cineva. A-i ajunge cuiva ~ul la os a nu mai putea suporta ceva. A avea painea si ~ul in mana a avea la dispozitie toate mijloacele pentru a face ceva. A pune cuiva ~ul la (sau in ) gat a forta pe cineva sa faca ceva. A fi pe muchie de ~ a se afla in situatie critica. 2) Piesa care taie la diverse masini sau unelte. /<lat. cotitus