CUTIE s. 1. (rar) pixida, (inv. si reg.) sicriu, (Transilv.) scatula, (latinism inv.) capsa. (Pune butonii intr-o ~.) 2. sertar. (~ de la tejghea.) 3. (ANAT.) cutie craniana v. craniu; cutie toracica v. torace.

TORACE s. (ANAT.) 1. cavitate toracica, cosul pieptului, cutie toracica. 2. piept.

CIRTO- elem. „colivie, cusca”, „cutie toracica, torace”. (< fr. cyrto-, cf. gr. kyrtos)

TORACOTOMIE f. med. Deschidere a cutiei toracice pe cale chirurgicala pentru a trata organele interne (plamanii, inima etc.). /<fr. thoracotomie

VOLET/VOLEU s. n. 1. panou rabatabil sustinut de o piesa oarecare; oblon; voleu (2). 2. dispozitiv de hipersustentatie dintr-o aripioara mobila pe intradosul aripii unui avion. 3. element mecanic al radiatorului unui motor de avion, care regleaza circuitul aerodinamic de racire al acestuia. 4. portiune mobila din peretele cutiei toracice, din fractura a doua sau mai multe coaste. (< fr. volet)

cutie ~i f. 1) Obiect (de lemn, de metal, de carton etc.) gol pe dinauntru, in care se pastreaza sau se transporta diferite obiecte. ◊ Scos ca din ~ imbracat elegant. 2): ~ craniana oasele care inconjoara creierul; craniu; teasta. 3): ~ toracica scheletul din regiunea toracelui unde se afla inima, plamanii etc. 4): ~ de rezonanta cutie care amplifica sunetele. 5): ~ de viteze cutie la automobil unde se afla mecanismul schimbatorului de viteza. [Art. cutia; G.-D. cutiei; Sil. -ti-e] /<turc. kutu, ngr. kuti