Rezultate din textul definițiilor
CHIBRITELNITA, chibritelnite, s. f. Suport de portelan, de metal etc. in care se fixeaza o cutie de chibrituri. – Chibrit + suf. -elnita.
chibrit (chibrituri), s. n. – Betisor de lemn cu gamalie din material inflamabil care se aprinde prin frecare. Tc. (arab., per.) kibrit „sulf”, de unde si sp. alcrebite (Roesler 596; Seineanu, II, 109; Meyer 224; Lokotsch 1171; Ronzevalle 144). Inventia dateaza aproximativ din 1830; prima fabrica romana din 1879 (din 1886, monopol de Stat). Insa cuvintul circula inainte, la inceputul sec. XIX, ca turcism, cu acceptia „ardoare, minie”. Cf. alb., bg. kibrit, cu sensul rom., ngr. ϰιμπρίτης „slab ca un bat”. – Der. chibritelnita, s. f. (suport de cutie de chibrituri).
CHIBRITELNITA ~e f. Suport in care se fixeaza cutia de chibrituri. /chibrit + suf. ~elnita
CHIBRITELNITA, chibritelnite, s. f. 1. Suport de portelan, de metal etc. in care se fixeaza cutia de chibrituri. 2. (Neobisnuit) Bricheta1. – Din chibrit + suf. -elnita.
CHIBRIT, chibrituri, s. n. Betisor de lemn avand la un capat o gamalie din material usor inflamabil, care se aprinde prin frecare, folosit pentru a face focul, a aprinde tigara etc.; p. ext. cutie care contine asemenea betisoare. – Din tc. kĩbrĩt.
