ROZE adj. invar. (Despre vinuri, sampanie etc.) Care are culoarea roz, de culoare roz. – Din fr. rose.

AFIN¹, afini, s. m. Arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis si cu fructe comestibile, raspandit in regiunile de munte (Vaccinium myrtillus). – Et. nec.

CICLAMEN s. n., adj. (culoare) roz-mov (ca a unor ciclame). [Pr.: siclamen] – Din fr. cyclamen.

HORTENSIE, hortensii, s. f. Planta ornamentala cu flori mari, fara miros, de culoare roz, violeta sau alba (Hydrangea opuloides). – Din fr. hortensia.

MATUREA, -ICA, maturele, s. f. 1. Diminutiv al lui matura. ♦ Matura (1) mica pentru periat hainele. 2. (La pl.; in forma maturele) Planta erbacee alba si paroasa din familia compozitelor, cu tulpina ramificata si cu floarea compusa, de culoare roz (Centaurea jurineifolia). [Pl. si: maturici] – Matura + suf. -ea, -ica.

TRANDAFIRIU, -IE, trandafirii, adj. 1. De culoare roz (ca floarea unor trandafiri). 2. Fig. Luminos, senin, plin de optimism; cu perspective favorabile. – Trandafir + suf. -iu.

PATLAGINA, patlagini, s. f. Gen de plante erbacee cu frunzele de obicei ovale, dispuse in rozeta la baza tulpinii, cu flori grupate in spice, de culoare roz sau albastrui, folosite in medicina datorita unor calitati expectorante si a unor proprietati care accelereaza cicatrizarea ranilor (Plantago); planta care apartine acestui gen. – Lat. plantago, -ginis.

roz adj. invar. Rosu foarte deschis; trandafiriu. ♦ (Substantivat, n.) culoare roz. ◊ Expr. A vedea (sau a privi ceva) in roz = a fi optimist. – Din fr. rose.

MICROCLIN, microcline, s. n. Mineral din grupa feldspatilor potasici, de culoare roz, galbena, rosiatica sau verde, care constituie un element de baza al unor roci eruptive sau metamorfice si care este folosit in industria ceramicii si ca piatra semipretioasa. – Din fr. microcline.

RODOCrozIT s. n. (Min.) Carbonat natural de mangan de culoare roz, cristalizat in sistemul romboedric. – Din fr. rhodocrosite.

RODONIT s. n. Silicat natural de mangan, uneori si cu calciu, de culoare roz-cenusie, cu luciu sticlos, utilizat ca piatra ornamentala, de podoaba, la confectionarea unor obiecte decorative etc. – Din fr. rhodonite.

TRAMINER s. n. Soi de vita de vie originara din Germania, cu struguri cilindrici si cu boabe mici, rotunde, de culoare roz-murdar, nearomate; vin de calitate superioara obtinut din strugurii acestei vite. [Pr.: traminar] – Din germ. Traminer.

rozEOLA, rozeole, s. f. Mica pata rosiatica aparuta pe piele in eruptiile provocate de anumite boli infectioase (rubeola, rujeola, febra tifoida etc.) si in intoxicatii. ◊ rozeola s********a (sau de s*******c) = eruptie cutanata, de culoare roz, caracteristica s*********i secundar. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. roseole.

RUBELIT, rubelite, s. n. Varietate de turmalina, de culoare roz, care contine litiu, folosita ca piatra semipretioasa. – Din fr. rubellite.

CROMOSFERA s. f. Strat de culoare roz, compus din gaze si din aburi incandescenti, care inconjura soarele si este vizibil in timpul eclipselor totale. – Din fr. chromosphere.

BARDAC ~ci m. reg. Varietate de prun, cu fructe lunguiete, putin strangulata spre coada, de culoare roz-vanata si cu pulpa zemoasa. /Din bardaca

CROMOSFERA f. Strat incandescent de gaze, de culoare roz, care se afla in jurul Soarelui si care se vede in timpul eclipselor totale. /<fr. chromosphere

GHEATA gheturi f. 1) Apa solidificata la o temperatura mai joasa de zero grade. Turture de ~. ◊ A (se) sparge (sau a (se) rupe) ~a a porni (la) o actiune dupa anumite sovaieli si lipsa de indrazneala. 2) la pl. Intinderi mari de astfel de apa solidificata. Gheturi polare. 3) fig. Atitudine lipsita de atentie si de bunavointa fata de cineva; raceala; indiferenta. 4) Stare de neliniste sufleteasca (adesea spontana si de scurta durata), provocata de un pericol; frica; teama. ◊ A fi cu ~a (sau cu frica) in spate a fi mereu intr-o stare de neliniste. 5): Bani ~ bani in numerar (platiti pe loc); bani pesin. 6) Planta erbacee avand frunze carnoase acoperite cu papile albe si flori de culoare roz, rosie sau alba. [G.-D. ghetii] /<lat. glacia

MIMOZA ~e f. 1) Planta meridionala, cu frunze compuse si cu flori mici si dese, de culoare roz, foarte sensibile, care se strang la cea mai mica atingere. 2) Planta exotica decorativa, cultivata pentru florile ei timpurii, de culoare galbena. [G.-D. mimozei] /<fr., lat. mimosa

OLMAZ ~uri n. inv. 1) Mineral cu luciu puternic (de culoare roz) intrebuintat ca piatra pretioasa; diamant (roz). 2) Piatra pretioasa de culoare trandafirie; diamant (roz). /cf. ucr., rus. almaz

rozEOLA ~e f. Eruptie pe piele, in forma unor pete mici de culoare roz, provocata de unele boli infectioase. /<fr. roseole

RUBELIT ~e n. 1) Mineral transparent de culoare roz, intrebuintat ca piatra semipre-tioasa. 2) Piatra semipretioasa din acest mineral. /<fr. rubellite

TRAMINER n. 1) Soi de struguri cu bobite mici de culoare roz, cultivat pentru vinuri superioare. 2) Vin obtinut din astfel de struguri. /<germ. Traminer

ZMEUR ~i m. Arbust din familia rozaceelor, cu flori albe si cu fructe de culoare roz, comestibile; zmeurar. /<ngr. smeuron

ICRA, icre, s.f. (In special la pl.) Denumire generica pentru ouale pestilor; in expr. salata de icre = icre (de crap, de hering, de scrumbie, de stiuca) emulsionate sub forma de spuma alba, cu adaos de diverse ingrediente (ceapa tocata, masline, ardei iute); icre tarama = icre de chefal sau ton, conservate sub forma de pasta sarata, de culoare roz-oranj (ngr. tarama), respectiv salata facuta din acestea (ngr. taramosalata); icre de Manciuria sau caviar rosu = icre mari de pana la 7 mm diametru, de culoare rosiatica, prelevate de la o specie de somon din Oceanul Pacific (Oncorhynchus keta), utilizate ca si caviarul; icre negre sau caviar = icre prelevate de la sturioni (morun, cega, pastruga s.a.)

MORGANIT s.n. (Geol.) Varietate de beril de culoare roz. [< fr. morganite].

BANAN I. s. m. Bananier. II. adj. inv., s. n. (De) culoare roz-galben, ca banana. (< it. banano)

PARIZER s.n. Salam de culoare roz, preparat din carne de vita tocata marunt si fiarta. [< germ. Pariser].

strina adj. f. (reg.) de culoare roz-vanata.

RODONIT s.n. Silicat natural de mangan, de culoare roz-cenusie, din care se confectioneaza obiecte decorative etc. [< fr. rhodonite, germ. Rhodonit].

roz, -A adj. Rosu-deschis; trandafiriu. ♦ (s.n.) culoare roz. ♦ A vedea (sau a privi ceva) in roz = a fi optimist. [< fr. rose].

SOMON s.m. Peste rapitor de mare, care intra vara in rauri pentru a-si depune icrele si care are o carne de culoare roz, foarte grasa. [< fr. saumon].

BANAN I. s. m. bananier. II. adj. inv., s. n. (de) culoare roz-galben, ca banana. (< it. banano)

MICROCLIN s. n. mineral din grupa feldspatilor potasici, de culoare roz, galbena, rosiatica sau verde, constituent de baza al unor roci eruptive sau metamorfice. (< fr. microcline)

PARIZER s. n. varietate de salam de culoare roz, din carne de vita si slanina, tocate marunt si fierte. (< germ. Pariser)

RODOCrozIT s. n. carburant natural de mangan, de culoare roz. (< fr. rhodocrosite)

rozE adj. inv. (despre vinuri, sampanie etc.) de culoare roz. (< fr. rose)

RODOCrozIT (‹ fr. {i}; {s} gr. rhodon „trandafir” + khros „culoare”) s. n. (MINER.) Carbonat natural de mangan. Se prezinta in cristale romboedrice si in mase compacte de culoare roz. R. reprezinta o sursa importanta pentru extragerea manganului. In Romania se gaseste in zacamintele de mangan de la Iacobeni, Razoare si Delinesti si in filoanele metalifere de la Cavnic, Rosia Montana, Brad si Sacaramb etc.

RODONIT (‹ fr. {i}; {s} gr. rhodon „trandafir”) s. n. (MINER.) Silicat natural de mangan, cristalizat in sistemul triclinic. Se intalneste sub forma de mase granulare de culoare roz, formate prin metamorfismul sedimentelor cu mangan sau prin depuneri in filoanele hidrotermale. Este folosit ca material pentru ornamentatii, in confectionarea bijuteriilor si in constructii. In Romania se gaseste in zacamintele de mangan de la Iacobeni, Razoare, Delinesti, Muntii Sebesului si in filoanele metalifere de la Cavnic, si Rosia Montana. De asemenea, r. se gaseste in Federatia Rusa (m-tii Ural), Suedia, Australia, S.U.A. (California, New Jersey) s.a.

FREZ adj. invar. De culoarea fragilor; roz, rosiatic. – Din fr. fraise.

FUZARIOZA, fuzarioze, s. f. Boala a plantelor provocata de o specie de ciuperci si manifestata prin aparitia unei pasle dese de culoare alb-roz pe organele atacate, care putrezesc. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. fusariose.

COBALTINA s. f. Minereu de cobalt si arsen, de culoare cenusie-roz, cu un pronuntat luciu metalic. – Din fr. cobaltine.

MARGEAN ~uri n. 1) Animal marin care traieste in colonii in marile calde, avand un schelet calcaros de culoare rosie, roz sau alba; coral. 2) Bijuterie confectionata din scheletul acestui animal; coral. /<turc. mercan

ZMEURIU ~ie (~ii) Care este de culoa-rea zmeurei; roz. [Sil. zme-u-] /zmeura + suf. ~iu

FUZARIOZA s. f. boala a plantelor provocata de unele ciuperci, manifestata prin aparitia unei pasle dese, de culoare alb-roz, pe organele atacate, care putrezesc. (< fr. fusariose)

RICIN (‹ fr., lat.) s. n. Planta (anuala in climatul temperat si perena in cel subtropical) din familia euforbiaceelor; are radacina puternica, pivotanta si tulpina inalta de 1-2 m, cu frunze mari palmat-lobate, petioli lungi si cu flori unisexuate de culoare, verde, roz, rosu sau violet (Ricinus communis). Fructul este o capsula cu trei compartimente, cu seminte mari (de 5-22 cm) ce contin 47-53% ulei nesicativ, neinflamabil, ce isi pastreaza consistenta la variatii mari de temperatura. Se foloseste ca lubrifiant pentru angrenaje de mare viteza, la motoarele de avion si in industria farmaceutica, a pielariei, a sapunului etc. Sin. capusa (2). ◊ Ulei sau unt de r. = ulei extras din semintele de ricin, cu actiune laxativa.

AMARILIS, amarilisi s.m. Planta erbacee cu bulbi cu flori mari, de culoare portocalie sau roz. – Din fr. amaryllis.

FLUORINA s. f. Fluorura naturala de calciu, care se gaseste sub forma de cristale cubice, transparente, incolore sau de culoare verde, galbena, roz, violet. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorine.

AMARILIS ~si m. Planta erbacee cu bulb si cu flori mari, de culoare portocalie sau roz. /<fr. amaryllis

BANUT ~i m. (diminutiv de la ban) 1) Germene (fecundat) al unui ou. 2) Planta erbacee decorativa asemanatoare cu margaretele, cultivata pentru florile sale rotunde, plate, de culoare alba sau roz; paraluta. /ban + suf. ~ut

PARALUTA ~e f. (diminutiv de la para) Planta erbacee decorativa, asemanatoare cu margaretele, cultivata pentru florile mici, rotunde, de culoare alba sau roz; banut. /para + suf. ~uta

PATLAGEA ~ele f. : ~ rosie a) planta erbacee legumicola cu flori galbene si cu fructe mari, sferice, suculente, de culoare rosie (rar roz sau galbena); b) fruct al acestei plante; rosie; tomata. ~ vanata a) planta erbacee legumicola cu flori violacee si cu fructe mari, ovale, carnoase, de culoare violeta; vanata; b) fruct al acestei plante. [G.-D. patlagelei; Sil. -tla-; Var. patlagica] /<turc. patlican

rozALB ~a (~i, ~e) Care este de culoare intermediara intre roz si alb; roz foarte deschis. /roz + alb

VOLBURA² ~i f. Planta erbacee cu flori de culoare alba sau roz, care au forma de palnie; poala (sau rochita) randunicii. /<lat. volvula

CORIANDRU s.m. (Bot.) Planta din regiunea mediteraneana, cu flori mici, de culoare alba sau roz, grupate in umbele compuse. [Pron. -ri-an-. / < fr. coriandre, cf. gr. koriandron].

FLAMINGO, flamingi, s. m. Pasare migratoare de apa, de marimea unei berze, cu gatul si cu picioarele foarte lungi si cu pene de culoare alba cu nuante roz. (Phoenicopterus ruber). – Din germ. Flamingo.

PEMBE s. n., adj. invar. (Inv.) 1. culoare rosu-deschis sau roz. 2. Adj. invar. Rosu-deschis; trandafiriu. ♦ Fig. (Fam.) Excentric, extravagant. – Din tc. pembe.

TRANDAFIRIU, trandafirie (trandafirii) 1) Care este de culoarea florilor de trandafir; roz. 2) fig. Care este plin de optimism. /trandafir + suf. ~iu

PAPAIA s.f. Fruct exotic al unei plante cu trunchi drept si inalt, cu o coroana in forma de evantai si frunze adanc palmate (C****a papaya), avand forma de para mare, de culoare galbuie, cu pulpa roz-oranj, carnoasa, suculenta, cu multe seminte de culoare neagra la miljloc (baca). Se consuma ca desert, la fel ca pepenele galben, fiind deosebit de dulce cand este coapta.

SASLA/CEASLA s. f. varietate de struguri de masa cu boabele de marime mijlocie, sferice, de culoare galbena-aurie sau roz. (< fr. chasselas)

roz adj. inv., s. n. (de) culoare rosu-deschis; trandafiriu. ♦ ~ bombon = roz pal; a vedea totul in ~ = a fi optimist. (< fr. rose)

COBALTINA (‹ fr., engl.) s. f. Sulfoarseniura naturala de cobalt, formata pe cale hidrotermala, la temperaturi inalte, in unele zacaminte metasomatice de contact, si in filoane. Are culoare alba-argintie cu nuante roz, luciu metalic, este casanta si slab conducatoare de electricitate. Principala sursa pentru extragerea cobaltului.

PIROTINA s. f. Sulfura naturala de fier, cristalizata in sistemul hexagonal, de culoare galbena inchisa cu reflexe brune-roz. – Din fr. pyrrhotine.

AFIN ~i m. Arbust din regiunile de munte cu frunze ovale-alungite, flori roz-deschise si cu fructe comestibile de culoare neagra-albastruie. /Orig. nec.

RAMURELE (‹ ramura) s. f. pl. Ciuperca comestibila, inalta de 7-15 cm, cu fructificatii carnoase, ramificate coraliform avand aspectul unei conopide (Ramaria botrytis). De culoare alba sau galbuie, cu extremitatile ramurilor roz, rosii sau purpurii, creste in paduri de foioase sau conifere izolata sau formand grupuri numeroase in jurul arborilor.

XIFOFOR s.m. Peste mic de acvariu cu o coloratie variata, in natura de culoare verde-metalic, cu irizatii si o dunga roz pe linia laterala, originar din Mexic. (din fr. xiphophore)

roz adj. invar. si substantival Care este de culoare rosie-deschisa; trandafiriu. ◊ A vedea totul in ~ a privi lucrurile cu optimism exagerat. /<fr. rose

GASELNITA¹, gaselnite, s. f. Fluture mic, de culoare rosie-cenusie cu cercuri albe, ale carui larve rod fagurii de miere; molia-stupilor (Galleria melonella). – Din bg. gasenica „omida” (dupa derivatele in -elnita).

GASELNITA¹ ~e f. Fluture mic, cu aripile de culoare rosie-cenusie cu cercuri albe, ale carui larve rod fagurii de miere; molia stupilor. /<bulg. gasenica

TRANDAFIR¹ ~i m. 1) Arbust decorativ cu tulpina inalta, ramificata si cu tepi, cu flori placut mirositoare (folosite in industria parfumurilor); roza. 2) Floare a acestui arbust. ◊ ~ salbatic arbust cu flori roz sau albe si cu fructul oval, carnos, de culoare rosie; maces; rasura; ruja. 3) rar Carnati preparati din carne de porc cu mult piper si usturoi. /<ngr. tr[i]antafillon

MALURICI s. m. pl. Planta erbacee cu rizom noduros, cu flori roz-purpurii si cu fructul o pastaie, care are la maturitate culoarea bruna (Orobus variegatus). – Malura + suf. -ici.

roz adj. 1. trandafiriu, (rar) rozatic, roziu, (pop. si fam.) pembe, (reg.) rozosin. (De culoare ~.) 2. rumen, trandafiriu. (Avea un obraz ~.)

FASOLE s. f. 1. Planta erbacee anuala din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari, paroase, cu flori albe, albe-verzui, roz sau rosii, cultivata pentru pastaile si pentru semintele sale, folosite in alimentatie (Phaseolus vulgaris). 2. Pastaia fasolei (1), de culoare verde sau galbena; fiecare dintre boabele care se afla in interiorul acestei pastai. 3. Mancare preparata din pastaile (cu boabe) sau din boabele de fasole (1). [Var.: (reg.) fasule, fasule s. f.] – Din ngr. fasoli.

COCAZAR ~i m. 1) rar Arbust exotic de munte, cu flori rosii sau roz, aromate; smirdar; rododendron. 2) Arbust de munte cu frunze persistente, cu flori albe sau rosii si cu fructe marunte de culoare rosie, comestibile; merisor. /Din coacaza

GAROAFA, garoafe, s. f. Planta erbacee ornamentala cu frunze opuse si liniare, cu flori de culori diverse si cu miros specific, placut (Dianthus caryophyllus). ◊ Garoafa de camp (sau salbatica) = garofita (2). Garoafa de munte = planta cu frunze lanceolate, cu flori placut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). – Din ngr. gharufalo.

MERISOR¹, merisori, s. m. 1. Diminutiv al lui mar¹. 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor, cu flori melifere; a) arbore originar din Siberia, cu frunze aproape rotunde, cu flori albe sau roz, cultivat pentru fructele sale din care se prepara dulceata (Pirus baccata); b) (reg.) scorus. 3. Mic arbust de munte cu frunze in permanenta verzi, cu flori melifere de culoare alba sau rosiatica si cu fructe comestibile; smirdar (Vaccinium vitis idaea). 4. Cimisir. – Mar¹ + suf. -isor.

RUGINIT, -A, ruginiti, -te, adj. 1. Acoperit, ros de rugina (I 1). ♦ Fig. Vechi, uzat. ♦ Fig. (Despre voce) Imbatranit; dogit. 2. Fig. (Adesea substantivat; despre persoane, idei, conceptii etc.) Invechit, inapoiat, demodat. 3. (Despre plante) Atacat de rugina (II 1). ♦ Care are culoarea galben-rosiatica a ruginii. – V. rugini.

roz (-za), adj. – Rosu deschis. – Var. inv. ros. Fr. rose. – Der. roza, s. f. (trandafir), din fr. rose; rozalb, adj. (roz deschis, vorbind despre ten; vin roz), creatie literara; rozaric, adj. (trandafiriu), cuvint format de Alecsandri; rozeta, s. f., din fr. rosette, cu sensul de rezeda ca efect al unei confuzii cu fr. reseda; rozeala, s. f. (culoare de trandafir). – Cf. ruje.

GREPFRUT s.n. Fruct citric mare, rotund, de culoare galbena sau rozalie (Citrus paradisi), cu miezul zemos si amar, apreciat pentru continutul bogat in enzime care stimuleaza digestia; se obtine de la hibrizi dintre pomelo si diferite soiuri de portocal, putand avea pulpa galbena, roz sau rosie; engl. grapefruit; fr. pomelo. V. pomelo.

RATA, rate, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de pasari domestice si salbatice, inotatoare, cu ciocul lat si turtit, cu trunchiul scurt si indesat, si cu picioarele scurte, deplasate in partea posterioara a trunchiului (Anas). ◊ Rata salbatica = stramosul celor mai multe rate domestice, foarte asemanatoare cu acestea si apreciata pentru carnea ei gustoasa (Anas platyrhynchos). Rata domestica = denumire data multiplelor varietati provenite prin domesticirea ratei salbatice si deosebite intre ele prin culoarea penajului, forma corpului, calitatile productive etc. ◊ Expr. (A merge, a se misca, a umbla) ca o rata = (a merge etc.) cu mersul leganat, greoi. 2. U****l. 3. (Art.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans. – Cf. alb. rose, scr. raca.

URECHELNITA, urechelnite, s. f. I. (Zool.) 1. Insecta de culoare castanie, cu corpul alungit, cu elitrele scurte, avand la capatul abdomenului doua prelungiri in forma de cleste mare (Forficula auricularia). 2. Animal miriapod cu capul mare, cu antenele lungi, cu prima pereche de picioare mai lunga, transformata intr-un fel de clesti indreptati indarat (Lithobius forficatus). 3. Carcaiac. II. Planta erbacee melifera, cu frunze ovale carnoase, terminate printr-un varf ascutit si asezate in forma de rozeta, cu flori rosii sau roz asezate in partea superioara a tulpinii (Sempervivum tectorum). – Ureche + suf. -elnita.

TAPOSICA (‹ tepos) s. f. 1. Planta erbacee perena din familia poancee (graminee), de culoare verde-cenusie, cu tulpina scunda (10-30 cm), aspra in partea superioara, cu frunze subtiri, rigide, aspre si spiculete uniflore dispuse unilateral intr-un spic terminal ingust (Nardus stricta); paisita, parul-porcului (1 b). Raspandita in etajul montan si cel subalpin, pe soluri acide, sarace; formeaza adesea asociatii compacte, monodominante (nardete) sau in asociatie cu paiusul rosu (festuceto-nardete). Se extinde masiv pe terenuri suprapasunate, orizontale sau slab inclinate. Nardetele sunt asociatii cu biodiversitate redusa, montane, slab productive; actiunile de ameliorare a pajistilor au in vedere inlocuirea t. cu alte specii mai valoroase. 2. Planta erbacee din familia apiacee (umbelifere), aspru-paroasa, cu frunze penate, cu flori albe sau roz si cu fruct acoperit cu peri rigizi (Tordylium maximum).