BEJ adj. invar. Care este de culoarea laptelui cu cafea; cafeniu-deschis. /<fr. beige

OSTFRIZA (‹ germ.) s. f. Rasa de vaci originara din Germania, crescuta si in Romania, specializata in productia de lapte; are culoare baltata, negru cu alb.

IZABEL adj. invar. Galben-deschis; alb murdar; de culoarea cafelei cu lapte. ♦ (Despre animale) Care are corpul acoperit uniform cu par galben; sarg. [< fr. isabelle, cf. Isabela – arhiducesa a Austriei, al carei sot ar fi purtat trei ani aceeasi camasa in timpul asediului Ostendei].

sarbezeala s.f. (pop.) 1. acrire, alterare a laptelui. 2. spalacire a culorii unei vopsele. 3. (despre oameni) slabire, paloare a fetei.

IZABEL adj. inv., s. n. (de) culoarea cafelei cu lapte, galben murdar. ◊ (despre animale) cu corpul acoperit uniform de par galben; sarg. (< fr. isabelle)

PINZGAU subst. 1. Rasa de bovine de lapte si carne, de culoare rosie-castanie, cu o dunga alba care strabate in intregime spinarea. 2. Rasa de cai masivi, folositi la tractiune. [Pr.: pintgau] – Din germ. Pinzgau.

LAPTOS, -OASA, laptosi, -oase, adj. 1. (Pop.; despre animale, mai ales despre vaci) Care are sau produce lapte mult. ◊ Expr. A le crede toate laptoase = a le crede pe toate adevarate; a fi lesne crezator. 2. De culoare sau cu aspectul laptelui. – Lapte + suf. -os.

MELANODONTIE s. f. distrofie a dintilor de lapte, care capata o culoare bruna si sufera de o distrugere progresiva. (< fr. melanodontie)

PINZGAU PINT-/ s. n. 1. rasa de bovine de lapte si carne, de culoare rosie-castanie, cu o dunga alba de-a lungul spinarii. 2. rasa de cai grei, de tractiune. (< germ. Pinzgau)

ACIDOFIL adj. (In sintagma) lapte acidofil = produs lactat dietetic, de culoare alba-galbuie, preparat din lapte de vaca sterilizat, cu un anumit continut de bacterii si fermentat. – Din fr. acidophile.

SCHWYZ s. n. Rasa superioara de taurine, de culoare predominant bruna, crescuta pentru lapte si carne; animal care apartine acestei rase. [Pr.: svit] – Din n. pr. Schwyz.

BALTAT, -A, (lat. balteatus) adj. 1. (Despre animale) Care are parul sau penele de culori deschise formind pete. ♦ (Substantivat, f.) Baltata romaneasca = rasa de taurine cu insusiri mixte (lapte si carne), creata in Transilvania, Banat si Bucovina la sfirsitul sec. 19 si inceputul sec. 20, prin incrucisarea vacilor locale din rasa sura de stepa cu tauri simmenthal. De culoare baltata alba cu galben, vacile au in medie o greutate de 550 kg si o productie anuala de 3.000 l lapte. 2. Ir. Cu prea multe culori; format din elemente eterogene; imbracat fara gust.

ACIDOFIL, -A, acidofili, -e, adj. (In sintagmele) Plante acidofile = plante care se pot dezvolta pe soluri cu aciditate mare. lapte acidofil = produs lactat dietetic de culoare alba-galbuie, preparat din lapte de vaca sterilizat, cu un anumit continut de bacterii si fermentat. – Din fr. acidophile.

PINZGAU [pr.: pintgau] n. 1) Rasa de bovine de lapte si carne, avand corpul de culoare rosie-castanie, cu o dunga alba de-a lungul spinarii. 2) Rasa de cai de tractiune. /<germ. Pinzgau

ZEROS, -OASA, zerosi, -oase, adj. (Despre lapte, unt, branza) Cu mult zer; de culoarea sau de consistenta zerului; apos. – Zer + suf. -os.

ZEROS, -OASA, zerosi, -oase, adj. (Despre lapte sau unt) Cu mult zer; de culoarea zerului; apos. – Din zer + suf. -os.

VINETEA, -ICA, vinetele, s. f. (Bot.) 1. (In forma vinetea) Albastrea. 2. (In forma vinetica) Vinerita. 3. (In forma vinetica) Numele mai multor ciuperci (comestibile) cu palaria tare, carnoasa, de culoare alba, purpurie sau portocalie (Russula). ◊ Vinetica cu lapte = ciuperca comestibila cu palaria carnoasa, aurie sau portocalie, care contine un suc laptos si dulce (Lactarius volenus). – Vanat + suf. -ea, -ica.

SMANTANA s. f. 1. Produs alimentar gras, de culoare alba-galbuie, care se formeaza la suprafata laptelui nefiert, dupa ce a fost lasat catva timp la temperatura obisnuita, sau care se separa din lapte cu o masina centrifuga speciala. ♦ (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai buna, cea mai valoroasa dintr-un lucru. – Cf. bg., ucr. smetana.

FRIZA², frize, s. f. Rasa de oi de culoare alba, cu coada scurta, crescuta pentru productia de lapte. – Din germ. Friser.

NEGRU³ neagra (negri, negre) 1) Care este de culoarea carbunelui, a smoalei, a funinginii etc. Ochi negri. ◊ Paine neagra paine de culoare inchisa, facuta din faina integrala. Cafea neagra bautura de cafea, fara adaus de lapte. Pamant ~ cernoziom. 2) (de-spre persoane) Care are parul, pielea, ochii de culoare inchisa; brunet; oaches; smolit; negricios. ◊ ~ la fata smead. 3) Care apartine rasei de oameni, ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. ◊ Rasa neagra una dintre rasele umane, originara din Africa, caracterizata prin culoarea foarte intunecata a pielii si prin parul cret. 4) pop. Care este murdarit; plin de murdarie; murdar. Maini negre. 5) Care este lipsit de lumina; intunecat; intunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rau. Zile negre. ◊ Mizerie (sau saracie) neagra saracie cumplita. Boala neagra epilepsie. Piata neagra loc clandestin, unde vanzarea si cumpararea este interzisa. A se face ~ la fata a se infuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte rau. /<lat. nigrum

SARBEZI, sarbezesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. (Despre lapte) A se altera, a se acri. 2. (Despre vopsele) A-si pierde culoarea, stralucirea. 3. Fig. (Despre oameni) Adeveni slab, palid, fara putere. – Din sarbad (= searbad).

TOFU s.n. Pasta preparata din „lapte” de soia fiert si coagulat, presata in diverse forme, avand aspect de branza telemea, de culoare galbuie sau rosie; se foloseste ca inlocuitor de carne in preparatele vegetale, fiind foarte bogat in proteine.

BRUN, -A (‹ fr.) adj., subst. 1. Adj., s. n. Cafeniu-inchis. 2. Adj., s. m. si f. (Persoana) cu parul negru, cu ten negricios; (om) brunet, oaches, smead, negricios. 3. S. f. Bruna de Maramures = rasa autohtona de taurine, formata (incepind din 1881) prin incrucisarea de absorbtie a animalelor din rasa de munte (mocanita) cu tauri schwyz; este de culoare bruna cu nuante de la brun-argintiu pina la brun-inchis, crescuta pentru productia mixta (lapte-carne).

VAR ~uri n. Material de constructie obtinut prin arderea calcarului. ◊ ~ stins produs obtinut prin tratarea varului cu apa. lapte de ~ solutie de apa si var stins folosita in special pentru varuitul peretilor caselor. Alb ca ~ul se spune pentru a sublinia culoarea alba, mai ales a fetei. /<sl. varu

ZAHAR s. n. 1. Specie de zaharoza de culoare alba cristalizata, usor solubila in apa, cu gust dulce si placut, obtinuta mai ales din sfecla de zahar sau din trestia de zahar si constituind unul dintre produsele alimentare de baza. ♦ Zahar de struguri = glucoza. Zahar de lapte = lactoza. Zahar de malt = maltoza. ♦ Loc. adj. De zahar = (despre oameni) foarte bun, gentil, serviabil; foarte simpatic. 2. Nume dat excesului de glucoza din sange; (si in sintagma boala de zahar) boala cauzata de acest exces; diabet zaharat. [Var.: (reg.) zahar s. n.] – Din ngr. zahari. Cf. bg. zahar.

ROSU² ~ie (~ii) 1) Care este de culoarea sangelui; sangeriu. 2) Care are reflexe rosietice. ◊ Pieile ~ii nume dat populatiei indigene din America de Nord. 3) (despre persoane) Care are fata rumena; aprins la fata; imbujorat. ◊ A se face ~ a se aprinde la fata (din anumite cauze); a se imbujora. 4) (despre metale) Care a fost incalzit foarte tare in foc. ◊ Fier ~ fier infierbantat puternic, cu care se insemneaza animalele. 5): (Rasa) ~ie de stepa rasa de vite mari cornute, pentru lapte. 6) (despre ochi) In care este un aflux anormal de sange; injectat. /<lat. roseus