MONT s.n. (Geol.) Forma de relief din jurasic, reprezentata printr-o culme muntoasa care se suprapune unui anticlinal. [< fr. mont, cf. lat. mons – munte].

MONT s. n. 1. forma de relief reprezentata printr-o culme muntoasa care se suprapune unui anticlinal. 2. proeminenta patologica a unui os, a unei articulatii. (< fr. mont)

ALAI, culme muntoasa in Kirghizia si Tadjikistan (C.S.I.), alcatuita din roci cristaline. Lungime: 400 km. Alt. max.: 5.064 m (vf. Skobeleva). Ghetari.

ALEGANI (ALLEGHANY sau ALLEGHENY) [æləgheini], culme muntoasa in V M-tilor Apalasi (S.U.A.), orientata NE-SV, cu alt. intre 600 m (N) si 1.148 m (S). Relief adinc fragmentat in calcare palezoice. Paduri de foioase. Turism. Importante zacaminte de carbune.

ALLGAU Alpii ~ (ALLAGAUER ALPEN), culme muntoasa in Europa Centrala, ramura vestica a Alpilor Bavariei, desfasurata la E de L. Constance, la frontiera Germaniei cu Austria. Alt. max.: 2.665 m (vf. Madelgabel). De aici izv. riurile Iller si Lech (afl. al Dunarii).

ALPII NEOZEELANDEZI, culme muntoasa in Noua Zeelanda (Insula de Sud). Alt. max.: 3.764 m (Mt. Cook). Numerosi ghetari. Lacuri glaciare. Parc national.

ALTIN TAGH (AERJINSHANMAI, ALTUN SHAN), culme muntoasa in China, desprinsa din M-tii Kunlun, in N Tibetului; desparte depr. Taidam de desertul Takla-Makan. Lungime: 800 km. Alt. max.: 6.303 m (vf. Tuokusidawan Ling). Ghetari.

ASPROMONTE, culme muntoasa, in E Italiei, lunga de c. 45 km, in S Apeninilor, la E de str. Messina. In aceasta zona, la 29 aug. 1862, trupele comandate de G. Garibaldi au fost invinse si capturate de armata piemonteza.

BAVARIEI, Alpii~ culme muntoasa a Alpilor Nordici in S Germaniei intre L. Constanta (la V) si Tirolul austriac (la E). Alt. max.: 2.963 m (vf. Zugspitze). Ramura sa vestica o constituie Alpii Allgau.

BERZUNT, culme muntoasa, cu orientare NV-SE, situata in E Carpatilor Orientali, intre Trotus si Tazlau, alcatuita din flis. Alt. max.: 990 m (vf. Magura).

BIGHORN [bighɔrn], culme muntoasa granitica in V S.U.A. (Wyoming si Montana), in M-tii Stincosi. Lungime: 193 km; latime: 40-80 km; alt. max.: 4.015 m (Cloud Peak). Paduri de conifere. Vegetatie de stepa alpina. Mici ghetari. Turism.

BROOKS RANGE [brux reindʒ], culme muntoasa in N Pen. Alaska (S.U.A.) intre M. Ciukotsk si granita cu Canada. Lungime: c. 1.000 km. Alt. max.: 3.048 m (vf. Mt. Michelson). Alcatuita din roci paleozoice si sisturi cristaline ridicate in cadrul fazei laramice. Formeaza cumpana de ape intre fl. Yukon si riurile bazinului Arctic. Include grupurile muntoase De Long, Baird, Endicott etc. Zapezi vesnice.

CANTABRICI (C********A [c*******a] CANTABRICA), Muntii ~, culme muntoasa in N. Pen. Iberice, de-a lungul tarmului G. Byscaia, prelungire a M-tilor Pirinei; alcatuita din calcare si cuartite. Lungime: c. 500 km. Alt. max.: 2.648 m (culmea Picos de Europa). Expl. de huila, min. de fier si zinc; expl. forestiere. Parc national.

CAPATINII, Muntii ~, culme muntoasa in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali, cu orientare V-E si o lungime de 37 km, situata intre Valea Motrului la N, Depr. Olteana la S, Valea Oltetului la V si Olt la E. Alt. max.: 2.130 m (vf. Nedeia). Constituita din sisturi cristaline si gnaise la N si calcare la S, care dau un relief specific de doline, lapiezuri, pereti abrupti, hornuri, chei (cheile Bistritei vilcene de la Costesti, Luncavatului s.a.). Relieful dezvoltat pe sisturile cristaline se remarca prin prezenta celor trei supr. de nivelare carpatice (Borascu: 1.800-2.000 m, Riu ses: 1.300-1.700 m si Gornovita: 900-1.000 m alt.) acoperite cu paduri de molid.

ALPINISM n. Sport constand in ascensiunea pe culmi muntoase greu accesibile. /<fr. alpinisme

MACRORELIEF s.n. Forme majore ale reliefului unei regiuni, reprezentate prin culmi muntoase, podisuri, campii etc. [Pron. -li-ef. / cf. fr. macrorelief].

ALPINISM s.n. Sport constand in ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile. [Cf. fr. alpinisme, it. alpinismo].

MASIV s.n. 1. Ansamblu de culmi muntoase si deluroase care formeaza o unitate de relief. ♦ Grup de paduri de acelasi fel. 2. Morman, gramada mare. [< fr. massif].

ALPINISM s. n. sport in ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile. (< fr. alpinisme)

MACRORELIEF s. n. forme majore ale reliefului unei regiuni, reprezentate prin culmi muntoase, podisuri, campii. (< fr. macrorelief)

MASIV, -A I. adj. 1. care constituie o masa compacta, densa. 2. solid; voluminos, mare; (p. ext.) impresionant. 3. in cantitate mare, amplu. II. s. n. 1. ansamblu de culmi muntoase si deluroase care formeaza o unitate de relief. 2. arboret in care coroanele arborilor se ating. ◊ grup de paduri de acelasi fel. 3. morman, gramada mare. (< fr. massif, germ. Massiv)

VIRGATIE s. f. dispunere in forma de evantai a unor culmi muntoase. (< fr. virgation)

AJANTA [adʒanta], localit. in S Indiei (Mahārāshtra), in NE Pod. Deccan, in culmea muntoasa cu acelasi nume, celebra prin cele 29 de temple si manastiri rupestre ornamentate cu sculpturi si fresce (sec. 3 i. Hr. – 7 d. Hr.), chintesenta a artei vechi indiene.

ALA SHAN 1. culme muntoasa in N Chinei, intre pustiul omonim si valea fl. Huanghe, pe care o domina printr-un abrupt de 1.800 m. Lungime: c. 270 km. Alt. max.: 3.230 m (vf. Ningshuo). Se mai numeste Helanshan. 2. Reg. desertica in N Chinei, intre culmile muntoase Ala Shan (la E) si Nan Shan (la S). Supr.: c. 1 mil. km². Alt.: 835-1.600 m. Lacuri sarate. Vegetatie de tufisuri. Se mai numeste Alxa Shamo.

ALEXANDRU I (ALEXANDER I LAND), ins. in M. Belingshausen (Antarctica), despartita de Pen. Tara lui Graham prin George VI Sound si de ins. Charcot prin ghetarul de self Wilkins; 43,2 mii km²; lungime: c. 380 m; latime: 80-240 km. Relief muntos – culmea Douglas (2.987 m, vf. Stephenson). Considerata pina in 1940 parte a continentului. Descoperita si denumita in 1821 de expeditia condusa de F.F. Belingshausen.

ANADIR 1. Fl. in Siberia de E (Federatia Rusa, C.S.I.); 1.146 km. Izv. din Pod. Anadir si se varsa in golful cu acelasi nume (M. Bering). Navigabil pe 570 km in cursul inferior. 2. culme muntoasa in Siberia. Alt. max.: 2.320 m. Urme glaciare. Pescuit. Se mai numeste si Culmea Ciukotsk. 3. Golf al Oc. Pacific (M. Bering) pe coastele de NE ale Siberiei, limitat la N de Pen. Ciukotsk. Ad. medie: 100-150 m.

ANAHUAC, podis in Mexicul central, intre culmile muntoase Sierra Madre Occidental si Oriental. Alt. med.: 1.150 m (in N) si 2.750 m (in S). Alcatuit din sisturi cristaline, gresii, calcare si lave vulcanice. Vegetatie de paduri tropicale, care trec spre paduri de conifere. Centru al civilizatiei aztece, include si zona orasului Ciudad de Mexico.

BAIKAL 1. culme muntoasa din Federatia Rusa (C.S.I.), care margineste spre NV lacul omonim. Lungime: 300 km. Alt. max.: 2.572 m (vf. Cerski). Alcatuita din sisturi cristaline. Vegetatie de taiga si stepa montana. 2. Lac tectonic, navigabil, in SE Siberiei, la 456 m alt.; 31,5 mii km²; volum: 23 mii km³ (lacul cu cel mai mare volum de apa dulce de pe glob). Lungime: 636 km. Latime medie: 48 km; max.: 79,4 km. Ad. max.: 1.620 m (dupa alte date 1.940 m), cel mai adinc lac de pe glob. Are 336 afl. (Angara Superioara, Selenga s.a.) si 27 ins. Din el izv. riul Angara. Fauna endemica de foci, pesti si pasari.

BANFF, parc national in Canada (SV Alberta), pe pantele estice ale M-tilor Stincosi. Supr.: 6617,6 km². Fundat in 1885. Relief muntos (culmile Saskatchewan, Paterson, Hector etc.). Ocroteste o flora si fauna deosebite (bradul negru si Douglas, cerbul Wapiti, ursul Grizzly, puma, numeroase pasari). Izv. minerale. Centre turistice: Banff si Lake Louise.

BETICA, C********a [c*******a], sistem de culmi muntoase in Spania meridionala, paralele cu tarmul M. Mediterane, constituit din mai multe siruri (Sierra Nevada, Almijara, Ronda etc.). Lungime: c. 630 km. Alt. max.: 3.478 m (vf. Mulhacen). Min. de fier.

ALPINISM s. n. Sport in care, cu ajutorul unei tehnici speciale, se executa ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile. – Fr. alpinisme.

BUREIA 1. Riu in Federatia Rusa (C.S.I.), in E Siberiei, afl. stg. al Amurului; 752 km. Izv. din masivul cu acelasi nume. Partial navigabil. 2. culme muntoasa granitica in Siberia Orientala. Intre riul B. si Amur. Lungime: 700 km. Alt. max.: 2.295 m (vf. Gorod Makit).

OBCINA (‹ sl.) s. f. culme muntoasa prelunga, cu inaltimea de 1.000-1.600 m, dominata, din loc in loc, de varfuri nu prea inalte. Provine din fragmentarea paralela sau radiara a suprafetelor de eroziune. Este o forma de relief caracteristica pentru Carpatii Orientali, numele de o. fiind frecvent din Maramures pana in zona m-tilor Nemira. ♦ Versant comun, constituind hotarul dintre doua proprietati.

RIAS (cuv. sp.) subst. Tip de tarm marin cu aspect dantelat, care se formeaza prin patrunderea apelor marii pe vaile largi ale raurilor dintre culmi muntoase perpendiculare pe linia tarmului. Este foarte caracteristic pentru litoralul NV al Pen. Iberice.

PADUREA CRAIULUI, Muntii ~, culme muntoase in NV M-tilor Apuseni, orientata NV-SE, marginita de depr. Vad-Borod (in N) si depr. Beius (in S), alcatuita din calcare mezozoice si roci vulcanice neogene. Alt. max.: 1.015 m (vf. Hordincusa). Nod hidrografic. Depozitele calcaroase mezozoice au dat nastere unui relief carstic (pesterile Vadu Crisului, Meziad, Vantului). Expl. de bauxita (Zece Hotare, Rosia). Turism.

RIA s.n. (Geol.) Tarm marin format prin patrunderea apei marii pe vaile largi ale raurilor dintr-o regiune muntoasa, cu culmi perpendiculare pe linia tarmului. [Pron. ri-a, pl. rias. / cf. sp., fr., it. ria].

RIA s. n. tarm marin format prin patrunderea apei marii pe vaile largi ale raurilor dintr-o regiune muntoasa, cu culmi perpendiculare pe linia tarmurilor. (< sp., fr. ria)

CINDREL, culme situata in grupa muntoasa Paring, intre valea Sebesului si cea a Sadului. Alt. max.: 2.244 m (vf. Cindrel). Alcatuit din roci metamorfice (gnaise, micasisturi, sisturi amfibolice); urme glaciare. Cunoscuta si sub denumirea de M-tii Cibinului. Zona de pastorit. Turism.

CUMBERLAND [cambəlænd] 1. Pen. in Marea Britanie, pe coasta de NV a Angliei. Relief muntos cristalin, cuartitic si vulcanic (alt. 978 m – vf. Scafell Pikes), cu vai adinci si numeroase lacuri glaciare. Expl. de huila min. de fier si plumb. Cresterea animalelor. Parc national. 2. Masiv muntos in SV Apalasilor, cu culmi paralele (500 – 1.200 m alt.), taiat de numeroase defilee. Expl. de carbuni. 3. Pen. in E ins. Tara lui Baffin, la N de golful cu acelasi nume, scaldata de curentul Groelandei. 4. Riu in E S.U.A., afl. stg. al riului Ohio; 1.109 km. Izv. din platoul omonim, formeaza un canion adinc de 100 m si trece prin Nashville. Navigabil pe 728 km.

DALMATIC, -A, dalmatici, -ce, adj. Care apartine Dalmatiei, privitor la aceasta regiune. ◊ Tarm dalmatic = tarm format din patrunderea apelor marii printre culmile paralele cu linia litorala a unor regiuni muntoase; tarm de canale. – Din fr. dalmatique.

PINTEN² ~i m. 1) Obiect de metal in forma de potcoava, prevazut cu o rotita, fixata de calcaiul incaltamintei unui calaret, cu ajutorul caruia se indeamna calul la mers. 2) Lovitura data cu un astfel de obiect. 3) Proeminenta pe o piesa, care serveste ca locas de articulatie sau pentru a limita cursa altei piese. 4) Element de constructie din beton executat la un baraj pentru a-i mari rezistenta. 5) culme care iese in afara unui ansamblu deluros sau muntos. /<sl. pentinu

BAMIAN, masiv muntos in Afghanistanul central (Masivul Hindukush). Alt. max.: 5.143 m (vf. Shafuladi din culmea Koh-i-Baba). Pasul cu acelasi nume (3.700 m alt.) leaga Turkestanul afghan de Kabul.

ANTITAURUS, lant muntos (alt. max.: Erclyas Dag, 3.917 m) in Turcia asiatica, de-a lungul tarmului M. Mediterane, alcatuit din roci sedimentare, format din doua culmi paralele: Tahtali Daglari (Bey Dag, 3.054 m) si Binboga Dag (2.830 m). Pantele nordice au o vegetatie de stepa, iar cele sudice sint acoperite cu paduri subtropicale.

BALCANI sau STARA PLATINA, lant muntos in Bulgaria, intre Timok (la V) si Marea Neagra (la E). Lungime: 555 km. latime: 20-50 km. Geologic si geografic, B. se impart transversal in trei sectoare distincte: B. Vestici, alcatuiti din roci cristaline si eruptive vechi, calcare mezozoice si flis; culmi cu versanti abrupti; trecatori inalte; alt. max.: 2.168 m (vf. Midjar); B. Centrali, formati din sisturi cristaline si granite; trecatori putine si inalte (Sipka, 1.330); alt. max.: 2.376 m. (vf. Botev); B. Estici, cu alt. intre 300 m (in E) si 1.000 m (in V), care impreuna cu Sredna Gora (M-tii Antibalcani), la S inchid depr. tectonice Sofia si Tundja superioara. Turism montan. Parcuri nationale.

CAUCAZ, masiv muntos in Armenia, Azerbaidjan, Gruzia si Rusia, situat intre M. Neagra si M. Caspica, format in timpul orogenezei alpine. Lungime: 1.500 km. Constituie parte a limitei de S dintre Europa si Asia. Este format din granite, sisturi cristaline si argiloase. Cuprinde culmile C. Mare si C. Mic. Alt. max.: 5.642 m (vf. Albrus). In C. sint c. 2.000 de ghetari. Clima temperata in N, subtropicala in Transcaucazia, montana pe inaltimi. Riurile (Kura, Terek, Rioni, Kuban s.a.) au mari resurse hidroenergetice. Zacaminte de min. polimetalice, mangan, carbune, mat. de constr., petrol. Izv. minerale curative. Vegetatie specifica foarte bogata. Turism. Alpinism.

KARAKORUM (KARAKORAM) 1. Sistem muntos in Asia Centrala, in NE Pakistanului, la granita cu China si India, intre extremitatea de NV a M-tilor Himalaya la S si M-tii Kunlun la E. Lungime: c. 800 km. Alt. medie: 6.000 m; alt. max.: 8.611 m (vf. K2, al doilea din lume dupa vf. Chomolungma). Puternic fragmentat de vai adanci si inguste; culmi cu ghetari (Siachen, Baltoro, Batura) si cu zapezi persistente. Sunt alcatuiti din trei culmi paralele, formate din granite, gnaisuri, roci sedimentare si metamorfice. Versantul sudic este acoperit de paduri pana la 3.500 m, iar pe cel nordic vegetatia este slab dezvoltata. 2. Localitate in Mongolia, la poalele muntilor Hangai-Changajn Nuruu (pe cursul superior al raului Orkhon). Capitala a Imperiului Mongol (1220-1260), fundata de Genghis-Han. Sit arheologic descoperit in 1889; sapaturile incepute in 1948 au scos la iveala bogate sanctuare ale samanilor si numeroase sculpturi in piatra.

SAR PLANINA (Muntii Sar), lant muntos in NV Macedoniei, alcatuit din sisturi cristaline, dolomit si calcar, extins pe directie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioara a raului Vardar, la granita cu Albania si Serbia-Muntenegru. Include si masivele Korab, Bistra, Jablabica si Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezinta peretii abrupti, varfuri semete (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 s.a.), vai adanci, circuri si lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane s.a. Pastorit pe culmile inalte. Versantii sunt acoperiti cu paduri. Statiuni ale sporturilor de iarna (Popova Sapka s.a.). Turism.