Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
GHIDRAN, ghidrani, s. m. Varietate de cai cu parul roscat, de talie mijlocie, folosita la tractiune si calarie. – Et. nec.

ROIB, ROAIBA, roibi, roaibe, adj. (Despre cai) cu parul roscat sau brun. ♦ (Substantivat) Cal cu parul roscat sau brun. – Lat. robeus.

ROSCA subst. (Rar) Persoana cu parul roscat si obrajii roscovani. – Rosu + suf. -ca.

ORYX s. m. antilopa cu parul roscat si cu coarne lungi si subtiri, curbate spre spate, in regiunile de desert ale Africii si Arabiei. (< fr. oryx, gr. oryks)

flor (floara), adj. – Blond, cu parul roscat. – Mr. flor. Lat. florus (Pascu, Beitrage, 16; Pascu, I, 86). Cuvint rar in rom., abia daca a fost atestat in mr. Constituie o explicatie mai buna pentru toate numele de persoane si de animale in general se pun in legatura cu floare, cum sint: Florea, Florin, Floarea, Florica pentru persoane, Floraia pentru vaci, Florean, Florila, pentru boi, Floran pentru ciini. In general aceste nume se dau unor persoane sau animale cu parul galben; insa prin etimologie populara se dau adesea si unor animale care se nasc in saptamina Duminica floriilor. – Der. floriu, adj. (baltat cu rosu).

ROIB roaiba (roibi, roaibe) si substantival (despre cai) Care are parul roscat. /<lat. robeus

ROSIATIC adj. 1. v. roscat. 2. aramiu, roscat, roscovan, (inv. si reg.) rus, (reg.) rui, ruset. (Cu parul ~.) 3. frez, roscat, trandafiriu. (O rochie ~.)

RUTILISM s.n. Coloratie congenitala roscata a parului. [< fr. rutilisme, cf. lat. rutilus – rosiatic].

JAGUAR s.m. Animal carnivor din America de Sud, foarte feroce, cu parul galben-roscat si cu pete negre rotunde ca ale panterei. [Pron. -gu-ar. / < fr. jaguar, port. jaguarete < cuv. tupi].

ERITRISM s. n. coloratie congenitala roscata a parului. (< fr. erythrisme)

JAGUAR s. m. animal carnivor din America de Sud, feroce, cu parul galben roscat si cu pete negre, rotunde, ca ale panterei. (< fr. jaguar)

RUTILISM s. n. anomalie congenitala de pigmentatie roscata a parului. (< fr. rutilisme)

BERNARDIN, bernardini, s. m. Caine mare de culoare alba cu pete roscate, cu parul lung si ondulat, originar din Elvetia si dresat pentru descoperirea calatorilor rataciti iarna in munti. – Fr. bernardin.

MURG2, -A, murgi, adj., s. m. si f. 1. Adj. (Despre unele animale, mai ales despre cai sau despre parul lor) Negru-roscat, castaniu-inchis sau cenusiu; p. gener. de culoare inchisa. 2. S. m. si f. Cal de culoare murga2 (1); p. gener. cal. ◊ Expr. A intrat murga in sat = s-a inserat. – Cf. alb. murg.

sein, seina, adj. si s.f. (reg.) 1. (adj.; despre lana, blana) de culoare roscata-cenusie. 2. (adj.; despre oi) cu lana roscata-cenusie; sura. 3. (adj.; despre par, barba, mustati; despre oameni) carunt. 4. (s.f.) varietate de struguri cu bobul de culoare alba-cenusie sau neagra-vinetie; corb. 5. (s.f. art.) numele unui cantec care se canta la culesul strugurilor. 6. (s.f.) varietate de mere.

BIBERET s. m. 1. blanita de miel de culoare maro-roscata. 2. plus gri sau maro, cu parul din lana ori din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, mansete etc. (< germ. Biberett)

BERNARDIN1, bernardini, s. m. Caine mare, cu parul lung, de culoare alba cu pete roscate, originar din Elvetia, dresat pentru gasirea persoanelor ratacite in munti; saint-bernard. – Din germ. Bernhardiner.

SAINT-BERNARD [pr.: sen-bernar] m. 1) Rasa de caini mari, cu par lung de culoare alba cu pete roscate, dresata pentru gasirea persoanelor ratacite in munti.2) Caine din aceasta rasa; bernardin. /<fr. saint-bernard

RAS2, rasi, s. m. Specie de mamifer salbatic, carnivor, din familia felinelor, mai mare decat pisica salbatica, cu blana galbena-roscata (cu pete negre) si cu smocuri de par pe urechi; linx (Lynx lynx). – Din sl. rysi.

BIBERET s.n. Blanita de miel de culoare maro-roscata. ♦ Plus de culoare gri sau maro, cu parul din lana sau din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, de mansete etc. [Cf. germ. Biberette].

roscat, -A, roscati, -te, adj. Cu reflexe rosietice. ♦ (Substantivat) Persoana cu par blond sau castaniu cu nuante rosietice. ♦ (Substantivat, n.) Culoare care bate in rosu. – Cf. rosu, rosca.

DOBERMAN s.m. Rasa de caini de talie mare, cu par scurt, negru, maro sau gri-albastrui cu pete roscate, originar din Germania. [< engl. doberman, cf. Doberman – cel care a crescut pentru prima data astfel de caini].

LINX ~csi m. Mamifer carnivor de talie medie, cu blana galbena-roscata si pete cafenii, cu coada scurta si cu cate un smoc de par in varful urechilor; ras. /<fr., lat. lynx

RAS2 rasi m. Mamifer carnivor, de talie medie, avand blana galbena-roscata cu pete cafenii, cu coada scurta si cu cate un smoc de par in varful urechilor; linx. /<sl. rysi

roscat ~ta (~ti, ~te) si substantival In care predomina culoarea rosiatica; roscovan. Cu parul ~. /rosu + suf. ~at

SIPICA ~ci f. 1) Planta erbacee cu tulpina e****a, cu frunze mari, paroase, adanc crestate, si flori marunte, de culoare alba-albastruie, grupate in inflorescente globuloase. 2) Planta erbacee cu tulpina acoperita cu peri moi in partea inferioara, cu frunze penate si cu flori de culoare galben-roscata, ce creste prin fanete. /<sl. sipuku

roscat adj. 1. caramiziu, rosiatic, (livr.) bric, (reg.) rosiu, (prin Olt.) roscav, (inv.) roscatic. (De culoare ~.) 2. aramiu, roscovan, rosiatic, (inv. si reg.) rus, (reg.) rui, ruset. (Cu parul ~.) 3. roib, (reg.) roibat. (Cal ~.) 4. frez, rosiatic, trandafiriu. (O rochie ~.)