MIJA f. reg.: De-a ~ -a joc de copii in care unul sta cu ochii inchisi pana se ascund ceilalti, apoi ii cauta; de-a mijoarca. /v. a miji

MIJOARCA rar : De-a ~a joc de copii in care unul sta cu ochii inchisi pana se ascund ceilalti, apoi ii cauta; de-a mija. /Din mija

ajumi (-mesc, -it), vb. – A dormita, a atipi, a sta cu ochii inchisi. Bg. zazumevam „a inchide ochii pe jumatate”, de la zumia „a face cu ochiul”. Dupa DAR, din alb. gume „somn”, care pare a fi der. din bg. – Der. ajumit, s. n. (ascunzatoare).

FOSFENA s. f. halucinatie vizuala sub forma unor puncte luminoase la apasarea pleoapelor cu ochii inchisi sau spontan, in unele boli; fotopsie. (< fr. phosphene)

CHIOMPANI, chiompanesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla cu ochii inchisi prin intuneric.

AIEVEA adv. I. Adv. 1. In realitate. Intelese... ca... tot ce i se intampla nu-i in vis, ci aievea (CARAGIALE) ♦ Cu adevarat, intr-adevar. Credeam aievea in basmul Cosanzenei (BENIUC) ♦ Ca si cum ar fi sau s-ar intampla in realitate. inchise ochii si-l vazu pe Mitrea aievea in fata (SADOVEANU) ♦ (Adjectival) Real, palpabil, concret. 2. In vazul tuturor, pe fata; deschis. ♦ Limpede, lamurit. [Var.: aieve adv.] – Slav (v. sl. jave, bg. jave).

oaches (oachese), adj. – 1. (Oaie) cu parul din jurul ochilor mai inchis decit pe restul trupului. – 2. Brunet. – Mr. oaclis. Din ochi cu suf. -es, cf. fruntes, coarnes, gures (Puscariu 1217; Tiktin; Candrea). In Banat, Olt. si Munt. (ALR, II, 5). S-a incercat sa se explice acest cuvint prin bg. *vakles (Pascu, II, 183) sau vaklu „brunet” (Scriban); sau printr-o radacina oc- care ar insemna „brunet”, cf. oacar (Pascu, Beitrage, 35). Der. ochesica, s. f. (brunetica; oaie brumarie); ochesea, s. f. (planta, Tageles patula). Din rom. trebuie sa provina mag. basika (Draganu, Dacor., VII, 199), slov. vakesa, pol. bakieska.

OACHES, -A, oachesi, -e, adj. 1. Cu pielea fetei de culoare inchisa si cu ochii, parul si sprancenele negre; brunet, brun; p. ext. (despre pielea, tenul, capul omului) de culoare inchisa, care bate in negru. ♦ (Rar; despre lucruri) De culoare inchisa, care bate in negru. 2. (Despre oi) Cu pete negre in jurul ochilor. – Probabil ochi¹ + suf. -es.

NEGRICIOS, -OASA, negriciosi, -oase, adj. De o culoare care se apropie de negru, care bate in negru; negriu, negrut. ♦ (Despre oameni) Cu pielea, parul, ochii de culoare inchisa; brunet, oaches. – Negru + suf. -icios.

A SE LIPI ma ~esc intranz. 1) A se apropia, prinzandu-se strans (de ceva sau de cineva). ◊ A (nu) se ~ invatatura de cineva a fi incapabil de a-si insusi anumite cunostinte. 2) (despre pleoape, ochi) A sta inchis din cauza unor secretii vascoase solidificate. ◊ A i se ~ (cuiva) ochii de somn a i se inchide (cuiva) ochii de somn. 3) fam. (despre hrana) A fi de folos; a prii. 4) fig. A se apropia sufleteste de cineva; a se atasa; a se lega. /<sl. lepiti

A MIJI ~esc 1. intranz. 1) A incepe sa capete contururi precise; a deveni treptat vizibil. ◊ ~ de ziua a se face ziua; a se lumina de ziua. A(-i) ~ (cuiva) mustata a incepe sa(-i) creasca (cuiva) mustata. 2) (despre plante) A iesi din pamant (dupa incoltire); a rasari. 3) A privi cu ochii pe jumatate inchisi (pentru a vedea mai bine sau pentru a se acomoda la un nou mediu). 2. tranz. (ochii) A inchide pe jumatate. /<bulg. miza

NEGRU³ neagra (negri, negre) 1) Care este de culoarea carbunelui, a smoalei, a funinginii etc. Ochi negri. ◊ Paine neagra paine de culoare inchisa, facuta din faina integrala. Cafea neagra bautura de cafea, fara adaus de lapte. Pamant ~ cernoziom. 2) (de-spre persoane) Care are parul, pielea, ochii de culoare inchisa; brunet; oaches; smolit; negricios. ◊ ~ la fata smead. 3) Care apartine rasei de oameni, ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. ◊ Rasa neagra una dintre rasele umane, originara din Africa, caracterizata prin culoarea foarte intunecata a pielii si prin parul cret. 4) pop. Care este murdarit; plin de murdarie; murdar. Maini negre. 5) Care este lipsit de lumina; intunecat; intunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rau. Zile negre. ◊ Mizerie (sau saracie) neagra saracie cumplita. Boala neagra epilepsie. Piata neagra loc clandestin, unde vanzarea si cumpararea este interzisa. A se face ~ la fata a se infuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte rau. /<lat. nigrum

OACHES ~a (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are parul si pielea de culoare inchisa; cu pielea si cu parul de culoare inchisa, negriu; negricios; smolit; brunet. 2) (despre lucruri) Care bate in negru; de culoare inchisa. 3) (despre oi) Care are pete negre in jurul ochilor; cu pete inchise in jurul ochilor. /ochi + suf. ~es

PATA, pete, s. f. 1. Urma lasata pe suprafata unui obiect de un corp gras, de o materie colorata, de murdarie etc., suprafata pe care se intinde o astfel de urma; substanta care a lasat aceasta urma. ♦ Portiune diferit colorata pe un fond de o culoare mai mult sau mai putin omogena. 2. Portiune pe corpul animalelor sau al pasarilor, unde parul sau penele sunt de alta culoare fata de rest. ♦ Particica a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorate fata de rest. 3. Portiune de nuanta diferita (mai inchisa) care se observa cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui, al Lunii sau al altui corp ceresc. ◊ Expr. A cauta (sau a gasi) pete in Soare = a cauta cu orice pret defecte acolo unde nu sunt, a fi cusurgiu. 4. Fig. Fapta, atitudine, situatie etc. reprobabila, care stirbeste onoarea sau reputatia cuiva; rusine, stigmat. ◊ Loc. adj., adv. Fara (de) pata = curat, nevinovat; neprihanit, cast. – Et. nec.

CAGULA ~e f. 1) Partea din cauciuc a unei masti de gaze. 2) Mantie cu gluga purtata de calugari. 3) Gluga inchisa, cu orificii in dreptul ochilor. /<fr. cagoule

INJECTA, injectez, vb. I. 1. Tranz. A introduce, cu ajutorul seringii, un medicament lichid intr-un organism. ♦ A introduce, sub presiune, in masa unui material sau intr-un spatiu inchis, un fluid sau o suspensie de corp pulverulent. 2. Refl. (Despre ochi) A se colora usor in rosu; a se inrosi, a se congestiona. – Din fr. injecter, lat. injectare.

inchis ~sa (~si, ~se) 1) v. A INCHIDE si A SE INCHIDE. ◊ Cu ochii ~si a) fara atentie, superficial; b) fara a intampina vreo greutate; foarte usor. 2) (despre adunari, sedinte etc.) La care participa numai membrii organizatiei. 3) (despre persoane si despre caracterul lor) Care este putin comunicativ; retras; nesociabil. 4) (despre aer) Care sta neimprospatat de mult timp; statut. 5) (despre sunete, voce) Care nu are rezonanta; lipsit de sonoritate; surd; infundat. Vocala ~sa. /v. a inchide

BROASCA, broaste, s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fara coada, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sarit, cu gura larga si ochii bulbucati. ◊ Expr. Ochi de broasca = ochi bulbucati. ◊ Compus: broasca-testoasa = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul inchis intr-o carapace osoasa, dintre care unele traiesc pe uscat (Testudo graeca si hermanni), iar altele in apa (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = planta erbacee acvatica cu frunze lucioase, cufundate in apa, si cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Planta arborescenta exotica cu flori mari, galbene si cu frunze groase, cultivata ca planta de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o usa, la un sertar etc., pentru a le incuia cu ajutorul unei chei. – Lat. *brosca.

ORBITA s.f. 1. Traiectorie inchisa a unui corp ceresc. ♦ (Mec.) Traiectorie inchisa parcursa de un mobil, de un electron. 2. Cavitate osoasa a craniului in care este asezat ochiul. 3. (Fig.) Sfera de activitate; sfera de influenta. [< fr. orbite, cf. it. orbita].

ORBITA s. f. 1. traiectorie inchisa parcursa de un mobil, de un electron etc. ◊ drum real parcurs de un corp ceresc. 2. fiecare dintre cavitatile osoase ale craniului in care se afla ochiul. 3. (fig.) sfera de activitate; zona de influenta exercitata de o persoana etc. (< fr. orbite, lat. orbita)

GASCA gaste f. 1) Pasare salbatica sau domestica, inotatoare, de talie mare, avand gat si cioc lung, picioare palmate si penaj, de obicei, suriu pe spate si alb pe piept. ◊ Asta-i alta ~ asta e complet altceva. A (nu) strica orzul pe gaste a (nu) da cuiva un lucru pe care acesta nu stie sa-l pretuiasca la justa lui valoare. Talpa-gastei a) totalitate a ridurilor care se formeaza la coada ochiului (la oamenii in varsta); b) planta erbacee cu tulpina e****a, in patru muchii, cu frunze mari, paroase, de forma unei labe de gasca, si cu flori de culoare rosie-inchisa, folosita in scopuri medicinale. 2) Carne de astfel de pasare. ~ fripta. 3) fig. fam. Femeie naiva si bleaga. [G.-D. gastii] /<bulg. gaska

BUCLA s. f. 1. suvita de par rasucita; carliont, zuluf. 2. parte a ochiului unui fir in timpul tricotarii. 3. curba la racordarea aliniamentelor unei serpentine. ◊ cotitura a unui curs de apa. 4. parte dintr-un cablu, dintr-o conducta etc. avand forma unei portiuni dintr-o curba inchisa. 4. (inform.) secventa din instructiunile unui program care se executa de mai multe ori pana se satisfac anumite conditii. 6. (cib.) suita de efecte in care ultimul corespunde celui dintai. (< fr. boucle)