AIOR, aiori, s. m. Planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori galbene dispuse in umbele (Euphorbia esula) [Pr.: a-ior] – Ai⁴ + suf. -ior.

ALBINA, albine, s. f. 1. Insecta din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt si lins, iar cu picioarele posterioare pentru strangerea polenului, cu abdomenul prevazut cu un ac veninos, si care traieste in familii, producand miere si ceara; musca (Apis mellifica). 2. Planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori violacee, dispuse in spic, asemanatoare cu o albina (1) (Ophrys cornuta). – Lat. alvina „stup”.

BATRANIS s. m. Planta erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivata ca planta ornamentala (Erigeron canadensis). – Batran + suf. -is.

CANALE s. f. Planta erbacee, anuala ornamentala, originara din India, cu frunze lanceolate, dintate si cu flori albe, rosii sau pestrite (Impatiens balsamina) – Et. nec.

GAROAFA, garoafe, s. f. Planta erbacee ornamentala cu frunze opuse si liniare, cu flori de culori diverse si cu miros specific, placut (Dianthus caryophyllus). ◊ Garoafa de camp (sau salbatica) = garofita (2). Garoafa de munte = planta cu frunze lanceolate, cu flori placut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). – Din ngr. gharufalo.

GAROFITA, garofite, s. f. 1. Diminutiv al lui garoafa. 2. Planta erbacee cu frunze lanceolate si flori purpurii; garoafa de camp (Dianthus carthusianorum). 3. Planta erbacee ornamentala cu tulpina ramificata, cu flori mari, rosii, albe sau pestrite (Dianthus chinensis). 4. (in sintagmele) Garofita de munte = planta erbacee cu flori mari, purpurii (Dianthus compactus). Garofita Pietrei Craiului = planta erbacee a carei tulpina de 10-20 cm poarta o singura floare purpurie brazdata radial de dungi mai inchise (Dianthus callizorus). – Garoafa + suf. -ita.

GALBENEA, galbenele, s. f. 1. Planta erbacee cu tulpina groasa, cu frunze lanceolate si dintate, cu flori galbene, care creste in locuri umede (Rorippa amphibia). 2. (La pl.) Planta erbacee cu tulpina paroasa in partea de jos, cu frunze palmate si cu flori galbene-aurii (Ranunculus pedatus). ◊ Galbenele de padure = planta erbacee cu tulpina acoperita de peri si cu flori galbene-aurii, care creste in regiuni inalte (Ranunculus aureus). 3. (La pl.) Numele a trei plante erbacee din familia primulaceelor: a) planta cu tulpina dreapta, cu frunzele ovale acoperite cu peri si cu flori galbene (Lysimachia punctata); b) planta cu tulpina dreapta, cu frunze ovale-lunguiete si cu flori galbene dispuse in panicule terminale (Lysimachia vulgaris); c) drete (Lysimachia nummularia). – Galben + suf. -ea.

GARDURARITA, gardurarite, s. f. Arbust spinos, otravitor, cu frunze lanceolate si flori rosii-violete, cultivat pentru a forma garduri vii (Lycium halimifolium). – Garduri (pl. lui gard) + suf. -arita.

GINESTRA, ginestre, s. f. Mic arbust cu frunze lanceolate si cu flori galbene (Genista ovata). – Din it. ginestra.

IARBA, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu partile aeriene verzi, subtiri si mladioase, folosite pentru hrana animalelor. ◊ Expr. Paste, murgule, iarba verde = va trebui sa astepti mult pana ti se va implini ceea ce doresti. Din pamant, din iarba verde = cu orice pret, neaparat. ♦ Nutret verde, proaspat cosit. 2. Buruieni de tot felul. ◊ Iarba rea = a) buruiana otravitoare; b) fig. om rau, primejdios. 3. Pajiste. 4. Compuse: iarba-de-mare = planta erbacee cu frunze liniare si cu flori verzi, care creste pe fundul marii si ale carei frunze uscate sunt folosite in tapiterie; zegras (Zostera marina); iarba-broastei = mica planta acvatica, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorita petiolului lung) plutesc la suprafata apei, si cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = planta perena din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse in capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) planta erbacee veninoasa, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-galbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (in basme) iarba cu putere miraculoasa, cu ajutorul careia se poate deschide orice usa incuiata; p. ext. putere supranaturala, care poate ajuta la ceva greu de obtinut; iarba-gaii = planta erbacee cu frunze dintate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarba-creata = izma-creata; iarba-deasa = planta erbacee cu tulpini subtiri, cu frunze inguste si flori verzi, dispuse in panicule (Poa nemoralis); iarba-grasa = planta erbacee cu tulpina ramificata si intinsa pe pamant, cu frunze carnoase, lucioase si flori galbene (Portulaca oleracea); iarba-mare = planta erbacee cu tulpina paroasa si ramificata, cu frunze mari si flori galbene (Inula helenium); iarba-alba = planta erbacee ornamentala cu frunzele vargate cu linii verzi si albe-rosietice sau galbui (Phalaris arundinacea); iarba-canarasului = planta erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui si semintele galbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarba-albastra = planta erbacee cu frunzele ingramadite la baza tulpinii si cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = planta erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-campului = planta erbacee cu tulpinile noduroase si cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarba-neagra = a) planta erbacee cu frunze dintate si cu flori brune-purpurii pe dinafara si galbene-verzui pe dinauntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare si flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse si cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarba-rosie = planta erbacee cu tulpina rosiatica, cu frunze nedivizate, lanceolate si cu flori galbene dispuse in capitule; (pop.) carligioara (Bidens cernuus); iarba-sarpelui = a) planta erbacee cu frunze lanceolate, paroase, cu flori albastre, rar rosii sau albe (Echium vulgare); b) planta cu tulpina paroasa, cu flori albastre sau rosietice (Veronica latifolia); c) broscarita; iarba-soparlelor = planta erbacee cu rizom gros, carnos, cu tulpina terminata in spic, cu frunze ovale si flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarba-stelata = planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, cu frunze pe fata superioara si pe margini paroase si cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarba-de-Sudan = planta cu tulpina inalta, cu frunze lungi, cultivata ca planta furajera (Sorghum halepense). 5. Praf de pusca. – Lat. herba.

ROIBA, roibe, s. f. Planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori albe-galbui, a carei radacina contine o materie colorata rosie cu care se vopsesc fibrele textile (Rubia tinctorum) – Lat. robia.

SANZIANA, sanziene, s. f. I. 1. (Bot.; mai ales la pl.) Numele a trei specii de plante erbacee: a) dragaica; b) (si in sintagma sanziene albe) planta erbacee cu frunze lanceolate dispuse in forma de rozeta si cu flori albe (Galium mollugo); c) mica planta erbacee cu flori albe Galium rotundifolium). 2. (La pl.) Numele popular al sarbatorii crestine celebrate la 24 iunie; dragaica. II. (La pl.) Nume dat, in folclorul romanesc, ielelor. [Pr.: -zi-a-. – Var.: (reg.) samziana, samzaiana s. f.] – Lat. sanctus dies Johannis.

TULICHINA, tulchine, s. f. Mic arbust veninos cu frunze lanceolate, cu flori trandafirii, rar albe, cu fructe rosii de forma boabelor de mazare (Daphne mezereum). – Et. nec.

UNT s. n. 1. Grasime naturala, solida, extrasa din lapte si folosita ca aliment. ◊ Loc. adv. Ca untul = fara efort, usor. ◊ Expr. A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva, a vlagui. A-l bate (pe cineva) de-i iese (sau sa-i iasa) untul = a-l bate tare, rau (pe cineva). ♦ (Urmat de determinari care indica provenienta) Grasime solida extrasa din semintele, miezul etc. unor fructe (tropicale). Unt de cacao. 2. Compus: untul-vacii = planta erbacee cu doi tuberculi, cu frunze lanceolate si cu flori liliachii, purpurii, roz sau albe, dispuse in ciorchine la varful tulpinii; untisor (Orchis morio). – Lat. unctum.

URA², uri, s. f. Planta erbacee cu frunze lanceolate, cu flori rosii-purpurii, mai rar albe, dispuse intr-un spic la varful tulpinii (Gymnadenia conopea). – Et. nec. Cf. u r a¹.

USTUROI, usturoi, s. m. Planta erbacee din familia liliaceelor, cu gust si miros caracteristic, cu frunze lanceolate, al carei bulb, format din mai multi bulbi mici de forma lunguiata, are gust usturator, este bogat in substante nutritive si comestibil; ai⁴ (Allium sativum). ♦ Compus: usturoi-salbatic = samurasla. ♦ P. restr. Bulbul acestei plante; catel din bulbul acestei plante. – Ustura + suf. -oi.

MANA s. f. 1. Lichen comestibil care creste pe stanci in forma unor mici ghemuri cenusii, purtate uneori in locuri foarte departate, unde cad ca o ploaie (Lecanora esculenta); p. ext. paine facuta din acest lichen. ♦ Fig. Rod; frupt. ♦ Belsug, abundenta. 2. Numele mai multor boli ale plantelor cultivate, cauzate de anumite ciuperci parazite. 3. Compus: mana-de-ape = planta erbacee toxica din familia gramineelor, cu frunze lanceolate si cu flori hermafrodite dispuse in spicule, care creste in preajma apelor si prin mlastini (Glyceria aquatica). 4. Roua sau ploaie de vara pe vreme insorita, care are un efect daunator asupra dezvoltarii plantelor; p. ext. stricaciune provocata de soarele prea fierbinte care apare imediat dupa ploaie. – Din sl. mana, ngr. manna.

MATACINA, matacine, s. f. Numele a doua plante erbacee aromatice: a) planta melifera, originara din Siberia, cu frunze lanceolate si cu flori albastre sau albe, cultivata ca planta ornamentala si pentru florile ei bogate in nectar (D***********m moldavica); b) roinita². [Var.: mataciune s. f.] – Din bg. maticina, scr. matocina.

RODIU¹, rodii, s. m. Arbust mediteranean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori rosii si fructe comestibile; rodier (Punica granatum). – Din rodie.

OCHI¹, (I, II 4, 7, 11, 12, III) ochi, s. m. (II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13) ochiuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele doua organe ale vederii, de forma globulara, sticloase, asezate simetric in partea din fata a capului omului si a unor animale; globul impreuna cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. ◊ Loc. adv. Vazand cu ochii = repede. Ochi in ochi = privindu-se unul pe altul. Cu ochii inchisi = a) fara discernamant; b) pe dinafara, pe de rost; foarte usor, fara dificultati. ◊ Expr. (A fi) numai ochi (si urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi usor, nelinistit; a dormi iepureste. Cat vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cat cuprinzi cu privirea, pana la departari foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el insusi, a fi de fata la o intamplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea pareri proprii, a judeca prin prisma altuia. A pazi (sau a ingriji) pe cineva ca ochii din cap = a pazi, a ingriji etc. pe cineva cu cea mai mare atentie. A arata (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva in mod discret (pe cineva sau ceva), facand o miscare usoara a ochilor in directia voita. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca lumina ochilor (sau mai mult decat ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii dupa cineva (sau dupa ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i placea foarte mult cineva sau ceva, a tine mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi sa vezi pe cineva = a fi manios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau rai) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) inaintea ochilor = a fi foarte suparat, a fierbe de manie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a intalni pe cineva (pe neasteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care iti iese intamplator in cale; a zari. A-si vedea visul cu ochii = a-si vedea realizata o dorinta. E cu ochi si cu sprancene = e evident, e clar. A i se intoarce (cuiva) ochii in cap (sau pe dos), se zice cand cineva este in agonie, cand moare. A(-si) da ochii peste cap = a) a cocheta, a afecta²; a face f*****e; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o arma) la ochi sau a lua la ochi = a tinti, a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea banuieli asupra cuiva, a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i placea cineva sau ceva; a pune sub observatie, a urmari. A face un lucru cu ochii inchisi = a face un lucru foarte usor, fara dificultate, fara ezitare. Intre patru ochi = fara martori, in intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la faina si cu altul la slanina, se spune despre cel care: a) se uita crucis sau b) ravneste la doua lucruri deodata. (Munceste, lucreaza, alearga, se fereste, fuge etc. de ceva) de-si scoate ochii = (munceste, lucreaza etc.) cat poate, din rasputeri. 2. Facultatea de a vedea, simtul vazului, vedere; privire, uitatura. ◊ Loc. adv. Cu ochi pierduti = cu privirea neconcentrata, privind in gol; in extaz. Sub ochii nostri = a) sub privirea noastra; b) acum, in prezent. In ochii cuiva = dupa parerea cuiva, dupa aprecierea cuiva, in constiinta cuiva; in fata cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de forma, pentru a salva aparentele. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatra = a privi nepasator, rece, inmarmurit. A avea ochi = a se arata priceput in a aprecia un lucru dintr-o privire. A masura (sau a judeca, a pretui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximatie, cu privirea, insusirea unui obiect sau a unei fiinte; a studia, a cerceta, a a**liza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da, a cumpara) pe ochi = a vinde (sau a cumpara) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a tine foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. A manca (sau a inghiti) cu ochii = a manca cu mare pofta; a pofti. Incotro vede cu ochii sau unde il duc ochii = indiferent unde, in orice directie, fara tinta, aiurea. ♦ Fig. Putere de patrundere, discernamant; judecata, ratiune. 3. (La pl.) Obraz, fata. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) in ochi = cu indrazneala, fatis, fara crutare. II. P. a**l. 1. S. n. Fiecare dintre spatiile libere ale unei ferestre, in care se monteaza geamurile; panou de sticla care inchide fiecare dintre aceste spatii. ♦ Mica deschizatura inchisa cu sticla, facuta intr-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei incaperi. ◊ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea si aerisirea podurilor, a mansardelor sau a incaperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Portiune de loc, in forma circulara, acoperita cu altceva (apa, nisip, zapada etc.) decat mediul inconjurator. 3. S. n. Intindere de apa in forma circulara, in regiuni mlastinoase, marginita cu papura; loc unde se aduna si stagneaza apa. ♦ Vartej de apa, bulboana; copca. 4. S. n. si m. Orificiu facut intr-o panza de nava, plasa, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoara, o franghie, un cablu; ochet. ♦ Bucla formata prin indoirea unei sfori, a unei franghii etc., petrecuta cu un capat prin indoitura; lat. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate intre firele unei impletituri, ale unor tesaturi, ale unor plase etc.; golul impreuna cu firele care il marginesc. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lant; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioara a unei masini de gatit, pe care se asaza vasele pentru a le pune in contact direct cu flacara. 6. S. n. (Mai ales la pl.) Mancare facuta din oua prajite in tigaie sau fierte fara coaja, astfel ca galbenusul sa ramana intreg (cu albusul coagulat in jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vita de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Despartitura intr-o magazie, intr-un hambar etc.; boxa. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada paunului. 10. S. n. Particula rotunda de grasime care pluteste pe suprafata unui lichid. 11. S. m. (In sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent, care se foloseste in special la aparatele de receptie radiofonica sau radiotelegrafica, ca sa arate in ce masura este realizat acordul pe lungimea de unda dorita; indicator de acord.12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri, carti de joc etc. 13. S. n. Fig. Pata de lumina, licarire, punct stralucitor. III. S. m. Compuse: ochi-de-pisica = a) disc de sticla sau de material plastic (montat intr-o garnitura de metal) care reflecta razele de lumina proiectate asupra lui si care este folosit ca piesa de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe sosele; b) varietate de minerale care, slefuite intr-un anumit mod, capata o luminozitate neobisnuita; ochi-de-ciclop = fereastra speciala care separa acustic incaperile unui studio, permitand insa o vizibilitate buna; ochiul-boului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescente mari, albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiul-lupului = a) planta erbacee cu flori mici albastre si cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) planta erbacee cu tulpina ramificata si cu florile dispuse in forma de spice (Plantago indica); ochii-pasaruicii = planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori albastre, albe sau rosii (Myosotis palustris); b) nu-ma-uita; ochiul-sarpelui = a) planta erbacee cu frunze mici in forma de rozeta, acoperite cu peri albi matasosi, cu flori albastre, rar albe, placut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mica planta erbacee cu frunze paroase si cu flori mici, albastre inchis (Myosotis arvensis); ochii-soricelului = a) mica planta erbacee cu tulpini rosietice, cu frunzele bazale dispuse in rozeta, cu flori alburii, rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) nu-ma-uita; ochiul-soarelui = vanilie salbatica; ochiul-paunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemanatoare cu cele de pe coada paunului (Saturnia pyri); Ochiul-Taurului = numele unei stele din constelatia Taurului. – Lat. oc(u)lus.

CORNISOR, cornisoare, s. n. (Bot.) 1. Bradut (1). 2. Mica planta erbacee de munte, cu tulpina taratoare, cu frunze lanceolate, fin dintate si cu spice terminale (Lycopodium annotinum). – Corn¹ + suf. -isor.

F*******A, f*******e, s. f. 1. Planta erbacee din familia gramineelor, acoperita cu peri moi, cu frunze lungi, cu flori alburii sau rosietice (Holcus lanatus). 2. (La pl.) Planta erbacee din familia compozeelor, cu frunze lanceolate si flori alb-galbui (Filago arvensis). 3. (La pl.) Planta erbacee cu frunzele si tulpina paroase si flori mari rosii-purpurii (Lychius coronaria). – F******a + suf. -ica.

LALEA, lalele, s. f. Planta erbacee din familia liliaceelor, cu bulb alungit, ascutit la varf, cu frunze lanceolate, groase si late, cu tulpina inalta, care face o singura floare mare, de diverse culori; tulipa (Tulipa gesneriana) – Din tc. lale.

LEANDRU, leandri, s. m. Arbust mediteranean, inalt pana la cinci metri, cu frunze lanceolate si cu flori albe, galbui sau rosii placut mirositoare, cultivat la noi ca planta ornamentala (Nerium oleander). [Pr.: le-an-. – Pl. si: lendri. – Var.: oleandru s. m.] – Din it. leandro.

LIMBA, limbi, s. f. I. Organ musculos mobil care se afla in gura, servind la perceperea gustului, la mestecarea si la inghitirea alimentelor, la om fiind si organul principal de vorbire. ◊ Expr. A-si inghiti limba = a) a manca cu pofta; b) a se abtine de a spune ceva nepotrivit; c) a fi foarte tacut. A alerga (sau a umbla) dupa ceva (sau dupa cineva) cu limba scoasa = a cauta cu orice pret sa obtina sau sa gaseasca ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. A scoate (sau a-i iesi) limba de-un cot = a) a-si pierde respiratia, a gafai; b) a munci mult, a fi foarte ostenit. A avea limba de aur = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos, amabil. A avea limba lunga sau a fi lung de limba (sau limba lunga) = a vorbi prea mult, a fi flecar. A avea mancarime de (sau vierme la) limba = a fi limbut, a nu pastra o taina. A fi slobod la limba (sau limba sloboda) = a spune multe cu sinceritate si fara prudenta, a spune si ce nu trebuie. A-si scurta limba = a vorbi mai putin. A scurta (sau a taia, a lega) limba cuiva = a opri, a impiedica pe cineva sa vorbeasca. A prinde (la) limba = a capata curaj, a incepe sa vorbeasca. A i se lua (sau a-i pieri, a i se incurca, a i se ingrosa cuiva) limba sau a nu avea limba (de grait) = a nu avea curajul sa vorbeasca. A-si pune frau la limba sau a-si tine (sau baga) limba (in gura) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tacea. (A avea) limba ascutita (sau rea, de sarpe) = (a fi) rautacios, malitios in tot ce spune. A intepa cu limba = a fi ironic, a batjocuri. A trage pe cineva de limba = a descoase pe cineva, a cauta sa afle tainele cuiva. A fi cu doua limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos, fatarnic, prefacut. A-si musca limba = a regreta ca a vorbit ceea ce nu trebuia. A-i sta (sau a-i umbla, a-i veni) pe limba = a nu-si putea aminti pe loc de ceva cunoscut. II. 1. Sistem de comunicare alcatuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acestia isi exprima gandurile, sentimentele si dorintele; limbaj, grai. 2. Limbajul unei comunitati umane, istoric constituita, caracterizat prin structura gramaticala, fonetica si lexicala proprie. ◊ Limba comuna = a) stadiu in evolutia unei limbi, anterior diferentierii dialectale; b) koine. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane, in special unui scriitor. 3. Totalitatea altor mijloace si procedee (decat sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei si sentimente. Limba surdomutilor. 4. (Inv. si reg.) Vorba, cuvant; grai, glas. ◊ Expr. Cu limba de moarte = ca ultima dorinta (exprimata pe patul mortii). A lega pe cineva cu limba de moarte = a obliga pe cineva (prin juramant) sa-ti indeplineasca o ultima dorinta, exprimata inainte de moarte. 5. (Inv.) Prizonier folosit ca informator asupra situatiei armatei inamice. 6. (Inv. si arh.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeasi limba; popor, neam, natiune. III. Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamana formal sau functional cu limba (I). 1. Bara mobila de metal, agatata in interiorul clopotului, care, prin miscare, loveste peretii lui, facandu-l sa sune. 2. Fiecare dintre aratatoarele ceasornicului. ♦ Pendulul unui orologiu. 3. Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care inlesneste incaltarea pantofilor; incaltator. 4. Bucata de piele, de panza etc. lunga si ingusta, care acopera deschizatura incaltamintei in locul unde aceasta se incheie cu siretul. 5. Lama de metal a unui cutit, a unui briceag etc. 6. Flacara de forma alungita. ♦ Fasie de lumina care strabate intunericul. 7. Fasie lunga si ingusta de pamant, de padure etc. 8. Deschizatura, gura lasata la cotetul de pescuit. 9. Compuse: (Bot.) limba-apei = broscarita; limba-boului = planta erbacee acoperita cu peri aspri si teposi, cu flori albastre, roz sau albe (Anchusa officinalis); limba-cucului = a) feriga mica cu rizom scurt si tarator, de obicei cu o singura frunza penata compusa (Botrychium lunaria); b) planta erbacee cu flori de culoare albastruie-liliachie, care creste in regiunile subalpine (Gentiana bulgarica); limba-mielului (sau mieluselului) = planta erbacee acoperita cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arariel (Borago officinalis); limba-oii – a) planta erbacee cu frunze dintate si spinoase, cu flori purpurii, care creste prin locuri umede si mlastinoase (Cirsium canum); b) mica planta erbacee cu frunzele dispuse in rozeta si cu flori roz grupate in spice (Plantago gentianoides); limba-pestelui = planta erbacee cu frunzele verzi-albastrui si cu flori violete (Limonium vulgare); limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante inrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasa si flori rosii, albe sau galbene; limba-sarpelui = feriga mica cu rizomul lung, cu o singura frunza, de forma ovala, raspandita prin locurile umede, prin tufisuri si paduri (Ophioglossum vulgatum); limba-vrabiei = planta erbacee cu tulpina dreapta, cu frunze lanceolate si cu flori mici, verzui (Thymelaea passerina); (Iht.) limba-de-mare = peste marin cu corpul oval si asimetric, cu ambii ochi situati pe o singura parte (Solea nasuta). – Lat. lingua.

COADA, cozi, s. f. 1. Apendice terminal al partii posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de par sau de pene care acopera acest apendice sau care creste in prelungirea lui. ◊ Expr. A da din coada = (despre oameni; fam.) a se lingusi pe langa cineva; a se bucura. A-si vari (sau baga) coada (in ceva) = a se amesteca in chestiuni care nu-l privesc. Isi vara (sau si-a varat, isi baga, si-a bagat etc.) d****l coada (in ceva), se spune cand intr-o situatie se ivesc neintelegeri sau complicatii (neasteptate). A calca (pe cineva) pe coada = a jigni, a supara (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furis), a o sterge (lasand lucrurile nerezolvate). Cu coada intre picioare = (despre oameni) umilit, rusinat; fara a fi reusit. (Pop.) A-si face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage mata (sau pe d****l) de coada = a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu fata nevoilor minime de trai. (Get-beget) coada vacii = neaos; vechi, bastinas; de origine rurala. (Fam.) A prinde prepelita (sau purceaua) de coada = a se imbata. ♦ Partea dindarat, mai ingusta, a corpului unor animale (a pestelui, a sarpelui, a racului etc.). 2. Par (de pe capul femeilor) crescut lung si apoi impletit; cosita. 3. Parte a unei plante care leaga fructul, frunza sau floarea de tulpina sau de creanga. V. peduncul. 4. Partea dinapoi (prelungita sau care se taraste pe jos) a unor obiecte de imbracaminte (mai ales a celor purtate de femei); trena. ◊ Expr. A se tine de coada cuiva sau a se tine (sau a umbla) coada dupa cineva = a fi nedespartit de cineva, a se tine cu insistenta si pretutindeni de cineva. ♦ Prelungire luminoasa a cometelor. ♦ Fasie foarte ingusta din carpe (innodate) sau din hartie care se atarna de partea de jos a unui zmeu spre a-i mentine echilibrul in aer. 5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apuca cu mana; maner. ◊ Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coada = a se apuca de treaba, a incepe (ceva). A-si vedea de coada maturii (sau tigaii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodaresti. Coada de topor = persoana care serveste drept unealta in mana dusmanului. 6. Partea terminala a unui lucru sau, p. gener., a unui fenomen, a unei perioade de timp etc.; bucata de la capatul unui lucru; sfarsit, extremitate. ◊ Loc. adv. La (sau in) coada = pe cel din urma loc sau printre ultimii (intr-o intrecere, la scoala etc.). De la coada = de la sfarsit spre inceput. ◊ Expr. A nu avea nici cap, nici coada = a nu avea nici un plan, nici o ordine; a fi fara inteles, confuz. ♦ Coada ochiului = marginea, unghiul extern al ochiului. ♦ Partea unde se ingusteaza un lac, un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintr-un rau in helesteu. 7. Sir (lung) de oameni care isi asteapta randul la ceva, undeva. ◊ Expr. A face coada = a sta intr-un sir (lung) de oameni, asteaptand sa-i vina randul la ceva, undeva. 8. Compuse: coada-calului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin doua tipuri de tulpini: una fertila si alta sterila; barba-ursului (Equisetum); b) planta erbacee acvatica cu frunze liniare si cu flori mici, verzui (Hippuris vulgaris); coada-cocosului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe, intrebuintate in medicina populara (Polygonatum); coada-mielului = a) planta erbacee cu frunze lucitoare si cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mica planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, cu flori de culoare albastru-deschis cu vinisoare mai intunecate (Veronica prostrata); coada-matei = planta erbacee cu flori mici, roz (Leonurus marrubiastrum); coada-matei-de-balta = nume dat mai multor specii de muschi de culoare alba-galbuie, care cresc prin locurile umede si contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coada-racului = planta erbacee cu flori mari de culoare galbena (Potentilla anserina); coada-soricelului = planta erbacee medicinala cu frunze penate, paroase, cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coada-vacii = a) planta erbacee tepoasa, inalta, cu frunze lanceolate si cu flori albe, dispuse in spice (Echium altissimum); b) planta erbacee cu flori violete sau rosietice (Salvia silvestris); coada-vulpii = planta erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioara, cu flori verzi dispuse in forma de spic, folosita ca furaj (Alopecurus pratensis); coada-zmeului = planta veninoasa cu tulpina taratoare si cu fructele in forma unor bobite rosii, care creste prin mlastini (Calla palustris); coada-randunicii = numele a doi fluturi mari, frumos colorati, care au cate o prelungire in partea posterioara a aripilor (Papilio machaon si podalirius). [Pl. si: (2) coade] – Lat. coda (=cauda).

MIGDAL, migdali, s. m. Pom fructifer mediteranean, din familia rozaceelor, cu frunze lanceolate sau ingust-ovale, cu flori albe sau trandafirii si cu fructe comestibile (Amygdalus communis). – Din sl. migdalu.

MLASTINITA, mlastinite, s. f. Nume dat mai multor plante erbacee, cu frunze lanceolate, cu flori verzi, albe, roz si rosii (Epipactis). – Mlastina + suf. -ita.

DROBITA, drobite, s. f. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate si cu flori galbene, ale carui ramuri, fierte in apa, dau o culoare galbena, folosita la vopsit (Genista tinctoria). – Drob² + suf. -ita.

TARHON s. m. Planta erbacee din familia compozeelor, cu tulpina dreapta si ramificata, cu flori alburii, cu frunze lanceolate aromate intrebuintate drept condiment (Artemisia d*********s). – Din tc. tarhun.

ROSTOGOL, (I) rostogoluri, s. n., (II) s. m. I. S. n. 1. (Adesea fig.) Miscare de rostogolire. ◊ Loc. adv. De-a rostogolul sau (pop.) de-a rostogol = rostogolindu-se, dandu-se peste cap. 2. Panta cu inclinare mare intr-o mina, care permite transportarea materialului prin simpla alunecare sau rostogolire, sub actiunea greutatii proprii. II. S. m. Planta erbacee melifera din familia compozeelor, cu tulpina dreapta, cu frunze lanceolate, paroase si flori albe (Echinops sphaerocephalus). – Et. nec. Cf. rotocol.

SALCIE¹, salcii, s. f. Numele mai multor specii de arbori si de arbusti cu ramuri lungi, subtiri si mladioase, cu frunze lanceolate si cu flori galbene-verzui dispuse in matisori, care cresc la marginea apelor (Salix); arbore apartinand uneia dintre aceste specii. ◊ Salcie pletoasa (sau plangatoare) = varietate de salcie¹ cu ramuri foarte lungi, flexibile si plecate in jos (Salix babylonica). [Pl. si: salcii. – Var.: salce s. f.] – Lat. salix, -icis.

SALCIOARA, salcioare, s. f. 1. Diminutiv al lui salcie¹. 2. Arbore spinos, cu frunze lanceolate si cu flori galbene, puternic mirositoare, cultivat ca planta ornamentala (Elaegnus angustifolia). [Pr.: -ci-oa-] – Salcie¹ + suf. -ioara.

CEAPA cepe f. 1) Planta erbacee legumicola, comestibila, cu tulpina subterana in forma de bulb, la exterior cu frunze lungi tubulare, avand flori albe dispuse in inflorescente dese. ~ verde. 2) Bulbul acestei plante folosit in alimentatie. ◊ ~ de samanta arpagica. A nu face nici (cat) o ~ degerata a nu valora nimic. ~a-ciorii planta erbacee perena, cu tulpina subterana in forma de bulb, cu frunze lanceolate si flori divers colorate. [G.-D. cepei; Sil. cea-pa] /<lat. caepa

GAROAFA ~e f. Planta erbacee cu flori diferit colorate, cultivata in scop decorativ. ◊ ~ de camp (sau salbatica) planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori de culoare purpurie; garofita. [G.-D. garoafei] /<ngr. gharufalo

GAROFITA ~e f. (diminutiv de la garoafa) Planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori de culoare purpurie; garoafa de camp; garoafa salbatica. /garoafa + suf. ~ita

GLADIOLA ~e f. Planta erbacee decorativa inalta, cu frunze lanceolate, cultivata pentru florile sale mari si viu colorate, dispuse unilateral spre varful tulpinii; sabiuta. [G.-D. gladiolei; Sil. -di-o-] /<germ. Gladiole, lat. gladiolus

IMORTELA ~e f. Planta erbacee cu tulpina e****a, ramificata, cu frunze lanceolate si cu flori roz-violacee persistente; plevaita. /<fr. immortelle

LEANDRU ~i m. Arbust ornamental inalt, cu frunze lanceolate si cu flori de mai multe culori, placut mirositoare. [Sil. le-an-dru] /<it. leandro

PRAZ praji m. Planta legumicola bienala cu frunze lanceolate si tulpina inalta, groasa, care are proprietati nutritive asemanatoare cu ale cepei. /<bulg. praz

RACHITAN ~i m. Planta erbacee cu tulpi-na e****a, inalta, cu frunze lanceolate, inguste si cu flori rosii-purpurii, asezate in varful tulpinii. /rachita + suf. ~an

SABIUTA ~e f. (diminutiv de la sabie) Planta erbacee decorativa, cu frunze lanceolate, cultivata pentru florile viu colorate, mari, dispuse in sir unilateral spre varful tulpinii; gladiola. [ Sil. -bi-u-] /sabie + suf. ~uta

SAGEATA ~eti f. 1) Vergea cu varf ascutit si cu doua aripioare la capat care se arunca cu arcul. ◊ ~eata-apei planta acvatica cu frunze lanceolate si cu flori albe. 2) fig. Aluzie ironica sau rautacioasa la adresa cuiva. 3) Indicator de directie. [ G.-D. sagetii] /<lat. sagitta

SALCIOARA ~e f. (diminutiv de la salcie) Arbore sau arbust spinos cu frunze lanceolate, argintii, si cu flori galbene, parfumate, cultivat in scopuri ornamentale. /salcie + suf. ~ioara

SIMINOC ~ci m. Planta erbacee cu tulpina e****a, ramificata, paroasa, cu frunze lanceolate si cu flori galbene, ce creste prin locuri nisipoase. /cf. bulg. smin

STUF ~uri n. Planta erbacee acvatica cu tulpina e****a, inalta, inflexibila, cu frunze lanceolate, foarte lungi si cu flori grupate in panicule, folosita, mai ales, ca material de constructie. /<lat. stuphus

TREMURATOARE ~ori f. Planta erbacee din familia gramineelor, cu tulpina de tip pai, cu flori dispuse in spiculete si cu frunze lanceolate care tremura la adierea vantului. /a tremura + suf. ~toare

GINESTRA s. f. mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate si flori galbene. (< it. ginestra)

MELOGRAN s. m. arbust mediteranean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori rosii si fructul comestibil; rodiu, rodier. (< it. melograno)

MIRT s. m. arbust ornamental mediteranean, cu frunze lanceolate, persistente, aromate, cu flori mici, albe si cu lemnul greu, fin. (< fr. myrte, lat. myrtus, gr. myrtos)

AIOR s. m. Planta erbacee cu frunze lanceolate si flori galbene (Euphorbia esula) – Din ai⁴ + suf. -or.

MANGO, mango, s. m., s. n. 1. S. m. Arbore tropical cu frunze lanceolate si flori mici, roz, parfumate (Mangifera indica). 2. S. n. Fructul comestibil al acestui arbore, cu un sambure central, pulpa galbena pana la portocalie, parfumata si suculenta, bogat in vitaminele B, C si D. – Din fr. mangue, engl. mango, port. manga.

iarba sf [ At: COD. VOR. 144/15 / Pl: (inv) ierbi, e, (5, 12, 13 colectiv) ierburi / E: ml. herba ] 1 Plante erbacee, anuale sau perene, cu partile aeriene verzi, subtiri si mladioase, folosite pentru hrana animalelor. 2 (Ie) Paste murgule, iarba verde Va trebui sa astepti mult si bine pana ti se va intampla ceea ce iti doresti. 3 (Ie) Din pamant, din iarba verde Cu orice pret Si: neaparat. 4 Nutret verde, proaspat cosit. 5 (Lpl) Buruieni de tot felul. 6 Pajiste. 7 (Is) ~ba rea Planta otravitoare nedefinita mai indeaproape. 8 (Pfm; ias) Om rau, primejdios. 9 (Reg; Ie) A fi de-o iarba cu cineva A fi de aceeasi varsta sau de acelasi neam cu cineva. 10 (Ie) Cand mi-o creste iarba-n barba Niciodata. 11 (Ie) A creste iarba pe sub cineva A fi lenes. 12 (Is) Ierburi de leac Plante medicinale. 13 Plante cu care se condimenteaza mancarurile. 14 (Arg) Nume dat marihuanei sau hasisului. 15 (Ie) A merge la iarba verde A merge la picnic. 16 (Ic; sic iarba-boierului, iarba-canarasului, iarba-canarasului, iarba-canarului, iarba lui Timofte, iarba-matei, iarba-popilor, iarba-preotilor, iarba-sarpelui, iarba-serpii, iarba-sierteasca, iarba-balaie, iarba-boiereasca, iarba-crestata, iarba-dalba, iarba-de-matase, iarba-ghilana, iarba-neagra si mare, iarba-sura, iarba-sierteasca, iarba-serpeasca, iarba-tarcata, iarba-tarcatica, iarba-vargata) iarba-alba Planta ierboasa din familia gramineelor, cu frunze vargate cu linii albe – rosiatice, cultivata mai ales prin gradini Si: ierbaluta, panglicuta (Phalaris arundinacea). 17 (Bot; ic) iarba-albinei, iarba-albinelor, iarba-ciutei Dumbravnic (Melittis melisophyllum) 18 (Bot; ic) iarba -alunecoasa, iarba-aspra, iarba-teapana Taposica (Nardus stricta). 19 (Mtp; Ic) iarba-apelor Un anumit fel de iarba (1) care rasare in locurile unde apar la suprafata izvoarele si pe care nu o recunoaste decat cel initiat. 20 (Bot; ic) iarba-asinului Luminita (Oenothera biennis). 21 (Ic) iarba-aerului, iarba-fiarelor, iarba-cerii, iarba-ferii, iarba-fierului, iarba-randunelei Planta erbacee veninoasa, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-galbui (Cynachum vincetoxicum). 22 (In basme; ic) iarba-fiarelor Iarba (1) cu putere miraculoasa, cu ajutorul careia se poate deschide orice usa. 23 (Pex; fig; iac) Putere supranaturala care poate ajuta la ceva greu de obtinut. 24 (Bot; ic) iarba-bolnavului, iarba-balaurului, iarba-rosie, iarba-sarpelui Raculet (Polygonum bistorta). 25 (Bot; ic) iarba-baltii Coada-vulpii (Alopecurus pratensis). 26 (Bot; iac; sic iarba-bateata) Paius (Descampsia caespitosa). 27 (Bot; ic) iarba-boierilor, iarba-boierului, iarba-boilor Ricin (Ricinus communis). 28 (Bot; ic) iarba-boierului, iarba-brosteasca Barba-boierului (Ajuga laxmanni). 29 (Bot; ic) iarba-boierului Brusture (Arctium lappa). 30 (Ic) iarba-broastelor Mica planta, din familia hidrocharitaceelor, cu frunze lucioase, rotunde care plutesc la suprafata apei si cu flori albe Si: limba-broastei, muscatul-broastelor (Hydrocharis morus-ranae). 31 (Bot; ic) iarba-bubei, iarba-bubelor Omag (Aconitum callibotryon). 32 (Bot; ic) iarba-cailor, iarba-dulce F*******a (Holcus lanatus). 33 (Bot; ic) iarba-calului Parul-porcului (Festuca sulcata). 34 (Ic) iarba-carelor Planta medicinala pusa in apa de baie pentru copiii care nu pot sa mearga (Senecio erraticus). 35 (Ic) iarba-caprioarei Planta Donoricum hungaricum. 36 (Ic) iarba-cartitelor, iarba-matrililor Planta folosita in medicina populara in tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hedaraceum). 37 (Bot; ic) iarba-casunatului, iarba-casunaturii Stupinita (Platanthera bifolia). 38 (Bot; ic) iarba-catanelor, iarba-porcului, iarba-saraciei, iarba-catuneasca Busuioc salbatic (Galinsoga parviflora). 39 (Bot; ic) iarba-cerbilor, iarba-cainelui Pieptanarita (Cynosurus cristatus). 40 (Bot; ic) iarba-ciobanului, iarba-voiniceasca Varga-ciobanului (Dipsacus silvestris). 41 (Bot; ic) iarba-ciumei Ciumarea (Galega officinalis). 42 (Ic) iarba-ciutei Planta compozita cu flori galbene dispuse in capitule Si: cujda (Doronicum austriacum). 43 (Bot; iac; sic iarba-lupului) Turta (Carlina acaulis). 44 (Ic) iarba-campului, iarba-vantului Planta cu tulpini noduroase si cu flori verzui-alburii sau violete Si: paius (Agrostis stolonifera). 45 (Bot; ic) iarba-cocosului Cocosei de camp (Adonis aestivalis). 46 (Bot; iac) Stupitul-cucului (Cardamine pratensis). 47 (Ic) iarba-codrului, iarba-lupului Planta care induce stari de somnolenta, ameteala si dureri de cap Si: matraguna (Atropa belladona). 48 (Ic) iarba-coifului, iarba-fierului, iarba-jermilor, iarba-viermilor Planta otravitoare care creste pe piatra de cremene (Aconitum napellus). 49 (Ic) iarba-cristoforului, iarba-fiarelor, iarba lui Hristofor, iarba-orbaltului, iarba Sf. Cristofor, iarba-de-orbant Planta folosita in trecut ca leac impotriva ciumei, a bolilor de piele, a ranilor sau care se dadea vitelor. Si: orbalt (Actaea spicata). 50 (Bot; ic) iarba-crucii Smantanica (Galium cruciata). 51 (Bot; iac; sic iarba-taieturii) Gentiana (Gentiana cruciata). 52 (Iac; sic iarba lui Sf. Ion, iarba-sangelui, iarba-spaimei, iarba-spurcatii, iarba-sunatoare) Planta care se foloseste impreuna cu florile sale atat in farmacie, cat si in medicina populara contra durerilor de stomac, bolilor de ficat, bolilor de rinichi, eczemelor, pojarului Si: sunatoare, pojarnita (Hypericum perforatum). 53 (Bot; iac; sic iarba-laptoasa, iarba-lipitoare) Amareala (Polygala comosa). 54 (Bot; ic) iarba-cucului, iarba-iepurelui, iarba-tremuratoare Tremuratoare (Briza media). 55 (Iac) Planta Orobache alba. 56 (Bot; iac; sic iarba-de-lamaioara) Cimbru (Thymus vulgaris). 57 (Ic) iarba-cuforilor, iarba-neagra Planta care se foloseste ca leac impotriva eczemelor (Filipendula vulgaris). 58 (Ic) iarba-curelei Planta amintita in cantecele populare Si: nagara (Stipa capillata). 59 (Ic) iarba-datului, iarba-faptului, iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, iarba-surpaturii, iarba-de-surpatura Planta care se foloseste in medicina populara Si: fecioara (Herniaria glabra). 60 (Bot; ic) iarba-degetelor, iarba-cu-cinci-foi Cinci-degete (Potentilla reptans). 61 (Ic) iarba-degetului, iarba-de-plamani, iarba-de-tripal Planta care se foloseste ca leac pentru bolile de plamani Si: degetar (Digitalis grandiflora). 62 (Bot; ic) iarba-dintelui Dintura (Odontites rubra). 63 (Bot; ic) iarba-d******i Ciumafaie (Datura stramonium). 64 (Bot; ic) iarba-dragostei Limba-cucului (Botrychium lunaria). 65 (Ic) iarba-drumurilor Planta Chenopodium murale. 66 (Bot; ic) iarba-eretei, iarba-gainilor Vulturica (Hieracium pilosella). 67 (Ic) iarba-faptului Mica planta ierboasa din familia crassulaceelor, cu tulpina serpuitoare, frunze cilindirice si flori albe care creste pe stancile de calcar (Sedum album). 68 (Bot; ic) iarba-fanului, iarba-mirositoare Vitelar (Anthoxanthum odoratum). 69 (Ic) iarba-fecioarelor Planta folosita in medicina populara ca aperitiv si digestiv pentru bolile de ficat si pentru dureri de stomac Si: pelin, pelin-alb (Artemisia absinthum). 70 (Ic) iarba-fetei, iarba-moale Planta cu frunze liniare, lanceolate cu flori in corimb (Stellaria holostea). 71 (Ic) iarba-frantului, iarba-sasului Planta folosita in medicina populara pentru tratarea herniei, durerilor de mijloc si de stomac Si: sanisoara (Sanicula europaea). 72 (Ic) iarba-frigurilor Planta ale carei flori se folosesc in medicina populara si in farmacie Si: albastrita (Centaurea cysnus). 73 (Iac; sic iarba-de-curca, iarba-de-friguri, iarba-gonitoare-de-friguri, iarba-incepatoare-de-sange) Planta care se foloseste in medicina populara pentru tratarea frigurilor, ca tonic, stomahic si febrifug (Centaurium umbellatum). 74 (Ic) iarba-fumului, iarba-de-curca Planta intrebuintata in medicina populara contra bolilor de piele, stomac si splina Si: fumarita (Fumaria officinalis). 75 (Ic) iarba-gaii, iarba-gaii-amara Planta erbacee cu frunze dintate, acoperite cu peri asprii, cu flori galbene Si: amaruta (Picris hieracioides). 76 (Bot; ic) iarba-gainii, iarba-gainilor Galbenusi (Crepis setosa). 77 (Bot; ic) iarba-gastei, iarba–sclintiturii Planta folosita in medicina populara impotriva frigurilor si a scrantiturii (Potentilla anserina). 78 (Ic) iarba-gatului Mica planta ierboasa din familia scrofulaceelor, cu tulpina paroasa, frunze moi, flori galbene si care creste pe locurile umede de pe coastele muntilor (Tozzia alpina). 79 (Ic) iarba-gusteritei, iarba-creata Veche planta medicinala cultivata in statiuni de plante medicinale si in gradini taranesti, folosita in farmacie ca dezinfectant si in medicina populara sub forma de ceai contra durerilor de stomac, diaree si pentru pofta de mancare Si: izma (Mentha longifolia). 80 (Ic) iarba-iepurelui, iarba-iepurilor Planta amintita in cantecele populare Si: susai (Sonchus oleracesus). 81 (Ic) iarba-intruielelor Planta folosita ca leac impotriva reumatismului Si: grozama (Genista sagittalis). 82 (Ic) iarba-junghiului Planta folosita in medicina populara, care se pune in scaldatoarea copiilor Si: (Centaurea phrygia). 83 (Iac; sic iarba-taieturii) Planta folosita in medicina populara la taieturi si la scaldaturi Si: ochiul-boului (Chrysanthemum leucanthemum). 84 (Ic) iarba-junghiurilor, iarba-de-holbura, iarba-de-junghiuri Planta folosita in medicina populara contra junghiurilor (Geranium pratense). 85 (Bot; ic) iarba-limbii, iarba-de-durerea-gatului Ousor (Sreptopus amplexifolius). 86 (Bot; ic) iarba-limbricilor Unghia-gaii (Astragalus glycyphyllus). 87 (Ic) iarba-lingurii, iarba-mare Planta folosita in medicina populara contra ranilor si hepatitei (Inula britannica). 88 (Bot; ic) iarba-lui-Antonie, iarba-lupariei, iarba-soparlei, iarba-neagra Busoioc-salbatic (Prunella vulgaris). 89 (Bot; ic) iarba-lui-ceas-rau Cervana (Lycopus europaeus). 90 (Ic) iarba-lui-cel-slab, iarba-naparcii Planta folosita in medicina populara impotriva surmenajului, anemiei, durerilor de dinti si a brancii la porci Si: iarba-sarpelui (Echium vulgare). 91 (Bot; ic) iarba-lui-Daraboiv, iarba-dulce, iarba-tare Lemn-dulce (Glycyrrhiza echinata). 92 (Ic) iarba-lui-Dumnezeu Planta folosita in medicina populara contra durerilor de stomac Si: lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum). 93 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Gheorghe, iarba-margaritarului Planta ale carei flori sunt folosite in medicina populara la prepararea unui ceai contra durerilor de piept Si: lacramioare (Convallaria majalis). 94 (Bot; ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion Sburatoare (Chamaenerion angustifolium). 95 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion Planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: maselarita (Hyosciamus niger). 96 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion Planta care se fierbe impreuna cu alte plante folosita contra durerilor de incheieturi si de picioare si in medicina populara veterinara Si: cinstet (Salvia glutinosa). 97 (Iac) Planta folosita in medicina populara Si: jale (Salvia pratensis). 98 (Ic) iarba-lui-Tat, iarba-lui-Tate, iarba-lui-Taten, iarba-lui-Tatic, iarba-lui-Tatie, iarba-lui-Tatin, iarba-lui-Tatol, iarba-lutatinului, iarba-tatii, iarba-baloasa, iarba-intaritoare, iarba-neagra Planta folosita in medicina populara contra durerilor de piept, astm, galci, dureri de mijloc, de dinti, diaree, hernie si ca unguent Si: tataneasa (Symphytum officinale). 99 (Bot; ic) iarba-lui-Timofte Iarba-iepurelui (Phleum alpinum). 100 (Bot; iac; sic iarba-lui-Timofteu, iarba-lui-Timoftei, iarba-lui-Timofti Timoftica (Phleum pratense). 101 (Bot; ic) iarba-lupului, iarba-ciutei, iarba-tunului Borsisor (Sempervivum schlechani). 102 (Iac; sic iarba-urechii, iarba-de-tun, iarba-de-urechi, iarba-grasa) Planta cultivata adesea pe case, suri, grajduri cu credinta ca apara impotriva trasnetului, folosita in medicina populara impotriva durerilor de urechi Si: urechelnita (Sempervivum tectorum). 103 (Ic) iarba-magarului Planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: scaiul-d******i (Eryngium campestre). 104 (Bot; ic) iarba-malcedului, iarba-potca Trei-frati-patati (Viola arvensis). 105 (Ic) iarba-marii, iarba-de-mare Planta ierboasa acvatica, din familia potamogetonaceelor, cu flori verzi, care creste pe fundul marii, formand adesea intinse livezi submarine (Zostera marina). 106 (Ic) iarba-marinului, iarba-cerii, iarba-baloasa Planta Centaurea austriaca. 107 (Bot; ic) iarba-marinului, iarba-cerii Albastrita (Centaurea jacea). 108 (Bot; ic) iarba-marinului Corobatica (Centaurea nigrescens). 109 (Ic) iarba-matricilor, iarba-zgaibii Planta folosita in medicina populara la tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hederaceum). 110 (Bot; ic) iarba-matrisii Rajnica (Cardamine impatiens). 111 (Ic) iarba-matei, iarba-vantului, iarba-f******a Planta folosita in medicina populara contra tusei, frisoanelor, durerilor de cap, ale carei frunze se asaza pe burta copiilor bolnavi de dizenterie si care este mancata cu placere de pisici Si: catusnica (Nepeta cataria). 112 (Bot; iac) Poala Sfintei Marii (Nepeta pannonica). 113 (Bot; ic) iarba-matului, iarba-pisicii, iarba-pisicilor Valeriana (Valeriana officinalis). 114 (Bot; ic) iarba-metricii Floare-de-perina-brosteasca (Anthemis macrantha). 115 (Ic) iarba-minciunii Planta folosita in medicina populara contra tusei si ale carei frunze se pun pe rani si pe taieturi pentru a opri sangerarea (Plantago cornuti). 116 (Bot; ic) iarba-mlastinei Pipirig (Juncus conglomeratus). 117 (Bot; iac) Rugina (Juncus effusus). 118 (Bot; iac) Pipirig (Juncus inflexus). 119 (Bot; iac) Malaiul-cucului (Luzula piosa). 120 (Bot; ic) iarba-muncilor Trifoi-alb (Trifolium repens). 121 (Ic) iarba-nebunilor, iarba-stranutatoare, iarba-serpeasca Planta a carei radacina se foloseste in medicina populara veterinara care se pune in urechea porcilor bolnavi de branca sau contra dalacului la cai Si: spanz (Helleborus niger, Helleborus purpurascens). 122 (Ic) iarba-negeilor Planta folosita in medicina populara impotriva negilor (Teucrium montanum). 123 (Bot; ic) iarba-nigeilor Juslen (Sedum hispanicum). 124 (Ic) iarba-nisipului Planta Corynephorus canescens. 125 (Ic) iarba-o-mie-buna Planta folosita in medicina populara la prepararea diverselor leacuri Si: frasinel (Dictamnus albus). 126 (Ic) iarba-oilor, iarba-soarecelui, iarba-stranutatoare Planta folosita in medicina populara la prepararea ceaiului contra durerilor de stomac, a febrei, a tuturor bolilor care implica aparatul genital feminin, si contra taieturilor, a ranilor Si: coada-soricelului (Achillea millefolium). 127 (Bot; ic) iarba-orbaltului Rotungioare (H******e alpia). 128 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-faptului, iarba-ranii, iarba-de-rani, iarba-de-vatam, iarba-de-vatamatura Vatamatoare (Anthyllis vulneraria). 129 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus sterilis). 130 (Mar; ic) iarba-osului Arbust mic cu tulpini ramificate, cu frunze opuse si cu flori galbene, folosit in medicina populara contra diareei si care se da la vitele care se umfla Si: malaoaie (Helianthemum alpestre). 131 (Ic) iarba-osului, iarba-ursului Planta folosita in medicina populara pentru febra si vatamari (Helianthemum nummularium). 132 (Bot; ic) iarba-osului Malaoaia-stancilor (Helianthemum rupifragum). 133 (Bot; ic) iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus japonicus). 134 (Bot; iac) Secarea (Bromus secalinus). 135 (Bot; ic) iarba-paduchelui, iarba-paduchilor Pintenel (Pedicularis paustris). 136 (Bot; ic) iarba-paduchilor, iarba-de-stranutat Rototele-albe (Achillea ptarmica). 137 (Bot; iac) Clocotici (Rhinanthus minor). 138 (Bot; iac) Balbisa (Stachys silvatica). 139 (Ic) iarba-palariei, iarba-parului Planta folosita in medicina populara, a carei radacina pisata se foloseste la dureri de cap, iar ceaiul din frunzele sale, impreuna cu alte plante, se foloseste contra racelii Si: brusture (Petasites hybrudus). 140 (Ic) iarba-pamantului, iarba-plamanilor, iarba-plumanei, iarba-plumanului Planata folosita in medicina populara pentru tratarea bolilor pulmonare Si: mierea-ursului (Pulmonaria officinalis). 141 (Bot; ic) iarba-parului Perisor (Elymus asper). 142 (Ic) iarba-parciului, iarba-sangelui, iarba-de-parci Planta folosita in medicina populara contra reumatismului si a ranilor la vite Si: napraznica (Geranium robertianum). 143 (Bot; ic) iarba-piciorul-gainii Floare-de-leac (Ranunculus repens). 144 (Ic) iarba-porcilor, (reg) iarba-jermilor, iarba-puricelului, iarba-purecilor, iarba-tantarilor, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-amara, iarba-creata Planta folosita in medicina populara care se pune in incaltaminte contra bataturilor sau pe ranile vitelor ca sa nu faca viermi Si: Iarba-rosie (Polygonum persicaria). 145 (Ic) iarba-porcilor, iarba-tunului, iarba-de-gradina, iarba-grasa, iarba-grasa-de-gradina Planta cu tulpina ramificata si intinsa pe pamant, cu frunze carnoase, lucioase si flori galbene (Portulaca oleracea). 146 (Ic) iarba-porcului, iarba-sarata Planta folosita in medicina populara contra umflaturilor de la maini si contra afectiunilor pulmonare Si: branca (Lobaria pulmonaria). 147 (Ic) iarba-porcului, iarba-grasa, iarba-grasa-de-ghiol, iarba-sarata Branca (Salicornia europaea). 148 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Saricica (Salsola kali). 149 (Iac; sic iarba-de-tranji, iarba-neagra) Planta folosita in medicina populara contra scrofulozei, contra crupului difteric la porci Si: buberic (Scrophularia nodosa). 150 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Branca (Stereum hirsutum). 151 (Bot; ic) iarba-porcului Plevaita (Xeranthemum annuum). 152 (Bot; ic) iarba-porumbilor Gainusi (Isopyrum thalictroides). 153 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puriceilor, iarba-puricelui, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-rosie Planta folosita in medicina populara veterinara in tratamentul ranilor de la picioarele viteilor si pentru colorarea lanei in galben Si: dintele-d******i (Polygonum hydropiper). 154 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puricelui, iarba-amara, iarba-creata, iarba-de-facut-copii, iarba-rosie Planta Polygonum lapathifolium). 155 (Bot; ic) iarba-puricelui Puricica (Pulicaria vulgaris). 156 (Ic) iarba-raiului Planta folosita in medicina populara la crampe stomacale si diaree Si: vetrice (Chrysanthemum macrophyllum). 157 (Bot; ic) iarba-ratelor, (reg) iarba-rea Mana-de-apa (Glyceria aquatica). 158 (Ic) iarba-randunelei, iarba-randunicii, iarba-de-negei, iarba-de-negi Planta folosita in medicina populara impotriva negilor si a bubelor de piele Si: rostopasca (Chelidonium majus). 159 (Bot; Ic) iarba-randunelei-mici Rosuta (Anagalis caerulea). 160 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra bolilor de piele, a scorbutului si a hemoroizilor Si: untisor (Ficaria verna). 161 (Ic) iarba-roilor, iarba-albinelor, iarba-stupilor, iarba-stupului Planta folosita pentru frecatul cosnitelor cu care se prind stupii roiti sau, in medicina populara, sub forma de ceai contra durerilor de dinti, de urechi si de piept si ca expertorant sau c*****c Si: roinita (Melissa officinalis). 162 (Bot; ic) iarba-sasului Coada-calului (Hippuris vulgaris). 163 (Bot; ic) iarba-sagetii Sageata-apei (Sagittaria sagittifolia). 164 (Ic) iarba-sangelui, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare Planta folosita in medicina populara contra febrei tifoide, s*********i, frigurilor, decoctul dandu-se la vitele bolnave de sange Si: galbinele (Lysimachia vulgaris). 165 (Ic) iarba-Sfintei-Marii Planta Hierochloe australis. 166 (Ic) iarba-Sfintei-Sofia Planta intrebuintata pentru confectionarea maturilor Si: pelinita (Artemisia pontica). 167 (Ic) iarba-smeului, iarba-urechii, iarba-de-urechi, iarba-grasa, iarba-grasa-de-urechi, iarba-groasa Planta folosita in medicina populara contra urateniei si in unele credinte populare (Sedum maximum). 168 (Ic) iarba-smizii, iarba-smida, iarba-smiza Planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap, a lipsei poftei de mancare Si: dumbat (Teucrium chamaedrys). 169 (Ic) iarba-soarelui Planta ai carei rizomi, frunze si flori se folosesc in medicina populara la vindecarea ranilor Si: arnica (Arnica montana). 170 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra dalacului Si: vanilie-salbatica (Heliotropium europaeum). 171 (Bot; iac; sic iarba-dulce) Barba-caprei (Tragopogon orientalis). 172 (Bot; ic) iarba-somnului Urechea-porcului (Salvia verticillata). 173 (Bot; iac) Papanasi (Trifolium arvense). 174 (Bot; ic) iarba-spurcului, iarba-intaritoare Vinerita (Ajuga reptans). 175 (Bot; iac; sic iarba-infarinata, iarba-piciorul-gastei) Spanacul-ciobanilor (Chenopodium bonus-henricus). 176 (Bot; ic) iarba-stupului Aparatoare (Calamintha clinopodium). 177 (Bot; ic) iarba-surpaturii Feciorica (Herniaria incana). 178 (Ic) iarba-surzilor Mica planta ierboasa din familia saxifragaceelor, cu tulpina dreapta si flori albe-galbui care creste prin regiuni stancoase (Saxifraga aizoon). 179 (Bot; ic) iarba-sarpelui Coada-zmeului (Calla palustris). 180 (Iac; sic iarba-serpilor) Planta al carei rizom se foloseste ca vermifug Si: feriga (Dryopteris filix-mas). 181 (Ic) iarba-sarpelui, iarba-vatamaturii Planta folosita in medicina populara sau care se usuca si se da la vite pentru a da mai mult lapte Si: muma-padurii (Lathraea squamaria). 182 (Ic) iarba-sarpelui Planta care se foloseste in medicina populara la spalatul ranilor provocate de muscatura serpilor Si: mana-Maicii-Domnului (Orchis maculata). 183 (Bot; iac) Soparlita (Veronica chamaedrys, Veronica latifolia, Veronica teucrium). 184 (Bot; ic) iarba-serii Buruiana-de-ghing (Gentiana praecox). 185 (Bot; ic) iarba-soarecului Pliscul-cucoarei (Erodium cicutarium). 186 (Ic) iarba-soparlei, iarba-soparlelor, iarba-rosie Planta cu rizom gros, carnos, cu tulpina terminata in spic, cu frunze ovale si flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum). 187 (Bot; ic) iarba-tainei Lacramita (Catabrosa aquatica). 188 (Bot; ic) iarba-taieturii, iarba-bubii, iarba-talharului, iarba-vantului, iarba-de-rana, iarba-de-rani Vindecea (Betonica officinalis). 189 (Ic) iarba-taieturii Planta care se foloseste in medicina populara ca stimulent (in rachiu), contra durerilor de cap, hepatita, astmului, iar minerii din Muntii Apuseni folosesc tulpinile ca fitil pentru explozii Si: lumanarica (Gentiana asclepiadaea). 190 (Bot; iac; sic iarba-fierului, iarba-de-tartil) Incheietoare (Sideritis montana). 191 (Ic) iarba-talharului Planta folosita in medicina populara la taieturi si rani Si: talharea (Mycelis muralis). 192 (Ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii, iarba-de-soldina, iarba-de-soaldina, iarba-de-tranji, iarba-grasa Planta cu frunze ovale, cu flori galbene in corimb (Sedum acre). 193 (Bot;ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii Ruja (Sedum rosea). 194 (Bot; ic) iarba-untului, iarba-vantului Verigel (Orobanche caryophzllacea). 195 (Bot; ic) iarba-untului Craielici (Orobanche lutea). 196 (Bot; ic) iarba-uraciunii Garofita (Dianthus carthusianorum). 197 (Bot; iac) Garofite-de-munte (Dianthus compactus). 197 (Ic) iarba-ursului Planta care se fierbe pentru colorarea lanii in verde Si: pedicuta (Lycopodium clavatum). 198 (Bot; iac) Ciuperca nedefinita mai indeaproape (Ramaria aurea). 199 (Bot; ic) iarba-vatamaturii, iarba-ghimpoasa Ghimparita (Crypsis aculeata). 200 (Bot; ic) iarba-vatamaturii Scrintitoare (Potentilla argentea). 201 (Ic) iarba-vantului Planta a carei radacina se foloseste in medicina populara contra diareei Si: neghina (Agrostemma githago). 202 (Iac) Planta cu frunze liniare, cu flori violacee sau verzi in spicule (Apera spica-venti). 203 (Bot; Trs; iac) Stelita (Aster amellus). 204 (Bot; iac) Coama-de-aur (Aster linosyris). 205 (Bot; iac; sic iarba-cainelui, iarba-caineasca) Pir-gros (Cynodon dactylon). 206 (Bot; ic) iarba-vantului Opaita (Melandryum album). 207 (Iac) Planta folosita la vopsitul oualelor Si: deditei (Pulsatilla vulgaris). 208 (Ic) iarba-voinicului Planta care atunci cand este tanara se foloseste ca salata de primavara si in medicina populara Si: nasturel (Nasturtium officinale). 209 (Bot; iac) Brancuta (Sisymbrium officinale). 210 (Bot; ic) iarba-vrajitoarei Tilisca (Circaea lutetiana). 211 (Ic) iarba-vulturului Planta din familia compozitelor cu frunze lanceolate sau liniare, cu flori galbene in capitule (Hieracium umbellatum). 212 (Ic) iarba-zgaibii Planta utilizata in medicina populara Si: spanac-porcesc (Chenopodium hybridum). 213 (Iac; sic iarba de zgaibi, iarba de zgaiba) Planta Lapsana communis. 214 (Reg; ic) iarba-zgaibii Planta folosita in medicina populara contra zgaibii Si: caldarusa-popii (Nicandra physaloides). 215 (Ic) iarba-albastra Planta din familia gramineelor, cu frunze plane, ingramadite la baza tulpinei, care creste prin locuri umede (Molinia coerulea). 216 (Ic) iarba-alba de slatina, iarba-de-galbeaza, iarba-de-sare, iarba-de-saratura Planta Puccinelia distans. 217 (Ic) iarba-amara, iarba-creata, iarba-mare Planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap si a durerilor de urechi Si: granat (Chrysanthemum parthenium). 218 (Bot; ic) iarba-amara, iarba-creata Schinel (Cnicus bedictus). 219 (Bot; ic) iarba-baloasa Colacul-babei (Alchemilla acutiloba). 220 (Bot; ic) iarba-barboasa Pelin negru (Artemisia vulgaris). 221 (Bot; iac; sic iarba-ghimpoasa) Costrei (Echinochloa crus-gali). 222 (Bot; ic) iarba-caiasa, iarba-lunga-de-lac, iarba-lungoare Urda-vacii (Cardaria draba). 223 (Bot; ic) iarba-ce-moaie-vinele, iarba-intaritoare-a-vinelor Canale (Impatiens balsamina). 224 (Bot; ic) iarba-costrei Mohor (Setaria verticillata). 225 (Bot; ic) iarba-de-apa, iarba-f******a, iarba-lanoasa Siminoc (Gnaphalium uliginosum). 226 (Bot; ic) iarba-de-bahna Ierboi-de-bahna (Beckmannia erucaeformis). 227 (Bot; ic) iarba-de-boale, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare, iarba-de-rana, iarba-de-toate-boalele Usturoita (Alliaria officinalis). 228 (Ic) iarba-de-bou-salbatica Planta Anchusa ochroleuca. 229 (Bot; iac) Limba-boului ( Anchusa officinalis). 230 (Ic) iarba-de-cale, iarba-grasa-de-gradina Planta cu numeroase intrebuintari in medicina populara: frunzele se aplica pe rani si se folosesc la boli de ochi, sucul se foloseste contra limbricilor si radacina este folosita la prepararea unui ceai contra afectiunilor pulmonare si gastrice Si: patlagina (Plantago major). 231 (Iac) Planta folosita in medicina populara in afectiunile pulmonare Si: patlagina (Plantago media). 232 (Ic) iarba-de-cositor Planta folosita frecvent in medicina populara Si: coada-calului (Equisetum arvense). 233 (Bot; iac) Pipirig (Equisetum hiemale). 234 (Bot; ic) iarba-de-crescut-parul Tortel (Cuscuta epithymum). 235 (Bot; ic) iarba-de-dat, iarba-casunaturii, iarba-f******a Talpa-gastii (Leonurus c*****ca). 236 (ic) iarba-de-dureri Coada-cocosului (Polygonatum latifolium). 237 (Iac; sic iarba-de-durori) Planta al carei rizom se foloseste in medicina populara contra podagrei (Polygonatum odoratum). 238 (Bot; ic) iarba-de-friguri Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 239 (Ic) iarba-de-ghiata Planta ornamentala, suculenta cu flori viu si variat colorate Si: gheata (Mesembrianthemum crystallinum). 240 (Bot; ic) iarba-de-greutate Suliman (Ajuga genevensis). 241 (Bot; ic) iarba-de-inima-rea, iarba-rosie Punga-babei (Pulicaria dysenterica). 242 (Bot; ic) iarba-de-intruiele Canepioara (Eupatorium cannabinum). 243 (Ic) iarba-de-margina, iarba-vapsatoare Planta care se foloseste la vopsirea lanii in rosu Si: roiba (Rubita tinctorum). 244 (Bot; ic) iarba-de-munte Paius (Festuca ovina). 245 (Bot; ic) iarba-de-negei Aior (Euphorbia esula). 246 (Bot; iac; sic iarba-de-raie) Alior (Euphorbia helioscopia). 247 (Ic) iarba-de-om-sarac Planta folosita in medina populara Si: avrameasca (Gratiola officinalis). 248 (Bot; reg; ic) iarba-de-par Buruiana-de-par (Chara). 249 (Ic) iarba-de-pasari Planta folosita in medicina populara veterinara Si: scanteuta (Anagallis arvensis). 250 (Iac) Planta folosita in medicina populara la scrantituri, cangrene etc Si: rocoina (Stellaria media). 251 (Ic) iarba-de-perina Planta folosita la vopsitul in galben Si: floare-de-perina (Anthemis tinctoria). 251 (Ic) iarba-de-piatra Planta aromata, melifera si furajera folosita in medicina populara contra frisoanelor si leucoreei sau pentru aromatizarea tutunului, iar planta uscata se asaza in haine contra moliilor Si: sulfina (Melilotus officinale). 252 (Ic) iarba-de-plamani Planta medicinala folosita contra durerilor de piept (Centaurea micranthos). 253 (Bot; ic) iarba-de-rovina Bumbacarita (Eriophorum v*******m). 254 (Ic) iarba-de-saratura Planta Suaeda maritima. 255 (Ic) iarba-de-slatina Planta Poa bulbosa vivipara. 256 (Bot; ic) iarba-de-smida Struna-cocosului (Cerastium vulgatum). 257 (Ic) iarba-de-soponit, iarba-de-taietura Planta al carei rizom se foloseste la prepararea sapunului Si: sapunarita (Saponaria officinalis). 258 (Bot; ic) iarba-de-Susan Costrei (Sorghum halepense). 259 (Ic) iarba-de-soaldina Planta Sedum hillebrandii. 260 (Bot; ic) iarba-de-talan Ruscuta-primavaratica (Adonis vernalis). 261 (Ic) iarba-de-telina, iarba-englezeasca Planta folosita in medicina populara la bai contra reumatismului Si: zizanie (Lolium perene). 262 (Ic) iarba-de-urechi Ciuperca din familia pezizaceelor Si: urechea-babei (Peziza aurantia). 263 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra tusei, ranilor si a febrei Si: navalnic (Phyllitis scolopendrium). 264 (Bot; iac; sic ~a-grasa) Gheata (Sedum spectabile). 265 (Ic) iarba-de-vatam Planta folosita in medicina populara contra tranjii si contra unor boli care apar la vite Si: linarita (Linaria vulgaris). 266 (Ic) iarba-de-zugravit, iarba-vapsatoare Planta folosita in medicina populara la dropica si contra galbezei la oi Si: drobusor (Isatis tinctoria). 267 (Bot; ic) iarba-deasa, iarba-dulce-de-balta Hirusor (Poa annua). 268 (Bot; ic) iarba-deasa Firisca-soparlelor (Poa alpina). 269 (Bot; iac) Firicea (Poa bulbosa). 270 (Iac) Planta cu tulpini subtiri, cu frunze inguste si flori verzi, dispuse in panicule (Poa nemoralis). 271 (Iac) Firuta (Poa pratensis). 272 (Bot; iac) Suvar-de-munte (Poa trivialis). 273 (Bot; ic) iarba-dulce, iarba-dulce-de-balta Rourica (Glyceria fluitans). 274 (Bot; ic) iarba-dulce Lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra). 275 (Iac) Planta Nonnea atrata. 276 (Iac) Planta folosita in credinte populare Si: barba-caprei (Tragopogon pratensis). 278 (Iac; sic iarba-dulce-de-munte, iarba-dulce-de-padure) Planta cu frunze lanceolate, cu sporangii pe ambele parti ale nervurii mediane (Polypodium vulgare). 279 (Ic) iarba-f******a Planta amintita in cantecele populare Si: siminoc (Helichrysum arenarium). 280 (Bot; iac; sic, reg, iarba-neagra) Talpa-lupului (Leonurus marrubiastrum). 281 (Iac; sic iarba-mambie) Planta folosita in medicina populara contra durerilor de mijloc Si: voronic (Marrubium vulgare). 282 (Bot; ic) iarba-frumoasa Banuti (Bellis perenis). 283 (Ic) iarba-grasa, iarba-laptoasa Planta folosita in medicina populara contra afectiunilor pulmonare sau, fiarta in lapte, se foloseste pentru cicatrizarea urmelor lasate de varsatul de vant pe fata Si: amareala (Polygala vulgaris). 284 (Bot; ic) iarba-grasa, ĩarba-grasa-de-gradina Agurijoara (Portulaca grandiflora). 285 (Ic) iarba-grasa Planta Sedum purpureum. 286 (Ic) iarba-grasa-de-gradina, iarba-nodoroasa, iarba-rosie Planta care se foloseste in medicina populara sub forma de ceai contra diareei si in medicina populara veterinara Si: troscot (Polygonum aviculare). 287 (Ic) iarba-impuscata, iarba-starpitului Planta care se foloseste in medicina populara amestecata cu rachiu contra durerilor de stomac (Hypochoeris maculata). 288 (Bot; ic) iarba-infa(r)inata Fraga-tatarasca Chenopodium foliosum). 289 (Ic) iarba-lata Planta Carex digita. 290 (Bot; iac) Stanjenei (Iris germanica). 291 (Ic) iarba-laptoasa Planta folosita in medicina populara ca purgativ drastic contra afectiunilor biliare Si: buruiana-de-venin (Euphorbia lathyris). 292 (Iac) Planta Polygala major. 293 (Bot; ic) iarba-lipitoare Lipicioasa (Galium aparine). 294 (Bot; ic) iarba-macris Macris (Rumex acetosa). 295 (Ic) iarba-mare, iarba-mare-frumoasa, (Mun) iarba-neagra Planta erabacee cu tulpina paroasa si ramificata, cu frunze mari si flori galbene, folosita in medicina populara contra tusei, febrei tifoide, raiei, durerilor de cap si caderii parului Si: oman (Inula helenium). 296 (Ic) iarba-mare Planta Inula oculus-christi. 297 (Bot; iac) Limba-oii (Leuzea salina). 298 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra bubelor si uneori la vopsitul in negru Si: zarna (Solanum nigrum). 299 (Bot; ic) iarba-muceda F*******e (Filago arvernsis). 300 (Ic) iarba-neagra Planta din familia ericaceelor cu frunze mici liniare si flori albe sau trandafirii folosita in medicina populara contra taieturilor (Calluna vulgaris). 301 (Bot; iac) Orastica (Lathyrus niger). 302 (Bot; iac) Izma-creata (Mentha crispa). 303 (Bot; Olt; iac) Izma-buna (Mentha piperita). 304 (Iac) Planta Prunella grandiflora. 305 (Bot; iac) Busuioc-salbatic (Prunella laciniata). 306 (Iac) Planta cu frunze dintate si cu flori brune-purpurii la exterior si galbene-verzui la interior folosita in medicina populara pentru vindecarea ranilor si a s*********i (Scrophularia alata). 307 (Bot; ic) iarba-noduroasa Golomat (Dactylis glomerata). 308 (Bot; ic) iarba-puturoasa Puciogna (Bifora radians). 309 (Bot; iac) Coriandru (Coriandrum sativum). 310 (Bot; ic) iarba-radacina Angelina-salbatica (Angelica sylvestris). 311 (Ic) iarba-rea Planta Aconitum tauricum. 312 (Bot; ic) iarba-rosie Carligioare (Bidens cernuus). 313 (Iac) Planta ale carei inflorescente sunt folosite in medicina populara pentru proprietatile lor diuretice si diaforetice Si: dentita (Bidens tripartitus). 314 (Bot; iac; sic iarba-salbatica) Trestie-de-cimp (Calamagrotis epigeios). 315 (Ic) iarba-rosie Planta folosita in medicina populara pentru proprietatile sale diuretice Si: slabanog (Impatiens noli-tangere). 316 (Bot; iac) Hrisca-deasa (Polygonum dumetorum). 317 (Bot; iac) Pungulita (Thlaspi arvense). 318 (Bot; ic) iarba-rosie-brosteasca Salcuta (Polygonum amphibitum). 319 (Bot; ic) iarba-rosie-tatareasca Hrisca-tatareasca (Fagopyrum tataricum). 320 (Ic) iarba-rosioara Planta Silene acaulis. 321 (Ic) iarba-saraca Planta Onobrychis viciaefolia. 322 (Ic) iarba-scaioasa Planta cu tulpini difuze, ramificate, cu frunze plane, rigide, cu cili si cu flori verzui sau violacee in spicule (Tragus racemosus). 323 (Ic) iarba-sfanta Lemnul-Maicii-Domnului (Santolina chamaecyparissus). 324 (Ic) iarba-spornica, iarba-fiarelor,iarba-fierului Planta folosita in medicina populara la rani, abcese, dureri de cap, de ficat splina si rinichi Si: sporici (Verbena officinalis). 325 (Bot; ic) iarba-stricatoare Cruciulita (Senecio vulgaris). 326 (Bot; ic) iarba-serpeasca Steregoaie (Veratrum nigrum). 327 (Bot; ic) iarba-treirai Trei-rai (Hepatica nobilis). 328 (Bot; ic) iarba-untoasa Foaie-grasa (Pinguicula vulgaris). 329 (Ic) iarba-usturoasa Planta paroasa, cu frunze oblongii, dintate adanc pe margine, cu flori rosii-purpurii in verticile, mirosind slab a usturoi (Teucrium scordium). 330 (Ic) iarba-vantoasa Planta Kochia prostrata.

balsamina f., pl. e (vgr. balsamine, o planta, lat. balsaminus, -ina, inum, de balsam, d. balsamum, balsam; fr. balsamine). Bot. O planta de gradina originara din India, cu frunze lanceolate dintate, cu flori albe, rosii sau pestrite si cu fructe capsulare care se deschid subit cind le atingi (impatiens balsamina sau balsamina hortensis). – Pop. copacel (Bz.), nacil (Cov.), piersicel (Prah.), slabanog (Mold. nord) si altfel.

GRAU, (1) s. m., (2) grane (graie), s. n. 1. S. m. Gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu radacina adanca, cu frunzele lanceolate, cu inflorescenta in forma de spic, din ale caror boabe se face faina (Triticum); planta care face parte din acest gen. ♦ Samanta acestei plante. 2. S. n. (Adesea la pl.) Semanatura, lan, holda de grau (1) sau, p. gener., de cereale. ♦ (La pl.) Cereale sub forma de boabe. – Lat. granum.

ZALOG¹ s. m. (Reg.) Arbust inalt pana la cinci metri, cu lujeri cenusii-verzui si frunze lanceolate (Salix cinerea). – Et. nec.

PRAZ, praji, s. m. Planta erbacee legumicola din familia liliaceelor, inrudita cu ceapa, cu tulpina cilindrica, groasa si inalta, cu frunzele lanceolate si cu bulb carnos (Allium porrum). ◊ Expr. (Fam.) A manca praz = a spune minciuni. Adio si-un praz verde, se spune pentru a exprima indiferenta totala a cuiva fata de cineva sau ceva. ♦ Mancare pregatita din tulpina plantei descrise mai sus. [Var.: (reg.) praj s. m.] – Din bg. praz.

FIRICICA, firicele, s. f. Planta erbacee cu peri lanosi, frunze lanceolate si flori stranse manunchi la varful tulpinii (Filago germanica). – Fir + suf. -icica.

LAPTISOR, s. n., (3) laptisori, s. m. 1. (Rar) Diminutiv al lui lapte. 2. (In sintagma) Laptisor de matca = produs secretat de glandele faringiene ale albinelor doici, care constituie hrana larvelor de matca, utilizat in medicina si in cosmetica. 3. Planta erbacee cu tulpina ramificata, cu mai multe rozete de frunze lanceolate, cu flori albe, raspandita in regiunea alpina; laptele-stancii (Androsace chamaejasme). – Lapte + suf. -isor.

MLAJA, mlaji, s. f. 1. Arbust cu ramurile flexibile, cenusii sau verzi, cu frunzele lanceolate, putin ondulate si acoperite cu peri matasosi, care creste mai ales pe malurile si pe prundisurile raurilor (Salix viminalis). ♦ Rachita. 2. Ramura tanara de mlaja (1) sau, p. gener. de salcie, de tei etc., taiata din planta si intrebuintata la impletitul cosurilor, al leselor etc. sau la legatul vitei de vie. – Refacut din mlada.

ROTOTELE s. f. pl. (In sintagma) Rototele albe = planta erbacee cu tulpina dreapta, cu frunzele lanceolate si dintate si cu flori albe-galbui, dispuse in capitule (Achillea ptarmica). – Din roata.

SAMBOVINA, sambovine, s. f. Arbore inalt pana la 20 m, cu coroana larga, frunze lanceolate, flori verzi-galbui care apar inainte de infrunzire, si cu fructe comestibile, de forma unor cirese mici; mierea-ursului (Celtis australis). [Var.: sambovin s. m.] – Et. nec.

STUF, stufuri, s. n. Planta erbacee perena din familia grarnineelor, cu tulpina inalta si dreapta, cu frunzele lanceolate si cu florile violete sau galbui, dispuse in panicule terminale, folosita la acoperitul caselor, ca materie prima pentru obtinerea celulozei, a hartiei etc.; trestie (Phragmites communis). ♦ (Rar) Desis; tufis, boschet. [Var.: (reg.) stuh s. n.] – Lat. *styphus (= stypa + typhe).

CONDRONIU s. m. Planta erbacee cu tulpina si frunzele lanceolate rigide, cu flori purpurii sau galbene, care creste prin livezi si prin semanaturi (Melampyrum arvense). – Et. nec.

PLEVAITA ~e f. bot. Planta erbacee de stepa, avand tulpina e****a, ramificata, lemnoasa, frunze lanceolate si flori roz-violacee, persistente; imortela. [Sil. -va-i-] /Din pleava

ZBURATOARE ~ f. 1) Pasare care zboara. 2) Planta erbacee cu tulpina e****a, cilindrica, avand frunze lanceolate, flori purpurii sau albe si fructe capsule, folosita in scopuri medicinale; rascoage. / a zbura + suf. ~atoare

LALEA (‹ tc.) s. f. Planta decorativa erbacee, vivace, din familia liliaceelor, originara din Europa, Africa de Nord, Asia Centrala si de Est (avand c. 100 de specii si cateva mii de hibrizi), cu tulpina inalta de 30-40 cm, frunze lanceolate, groase si flori mari, simple sau invoalte, campanulate etc., avand o gama foarte mare de culori (Tulipa). Se inmulteste de obicei prin bulbi, dar si prin seminte (mai ales in scopul obtinerii de noi soiuri). Infloreste primavara devreme. In Europa este cultivata de c. 500 ani, cea mai importanta cultivatoare fiind Olanda, unde s-au obtinut si un insemnat numar de noi soiuri.

CATINA, catini, s. f. Numele a doua specii de arbusti spinosi: a) catina rosie, cu frunze mici in forma de solzi, cu flori roz sau albe si cu fructe rosii, cultivat ca gard viu; tamarisca (Tamarix ramosissima); b) catina alba, cu frunze inguste, lanceolate, argintii, cu flori mici cafenii si cu fructe galbene-portocalii (Hippophae rhamnoides). – Probabil lat. catena.

MASLIN, maslini, s. m. 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioara si alba-argintie pe partea inferioara, pieloase, lucioase, si cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult in regiunile mediteraneene pentru lemnul si mai ales pentru fructele lui, bogate in ulei (Olea europaea). 2. Ramura de maslin (1), simbol al pacii. – Din maslina (derivat regresiv).

PLOP, plopi, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori inalti, cu ramuri subtiri (indreptate in sus), cu scoarta neteda, alb-cenusie si cu frunzele oval-lanceolate, argintii pe partea inferioara, cu petiolul lung si flori crescute in amenti (Populus). ◊ Expr. Cand va face plopul mere si rachita micsunele = niciodata. Matusa (sau unchi, var etc.) de plop = ruda indepartata. – Lat. *ploppus (= pop(u)lus).

SALBA, salbe, s. f. 1. Podoaba de purtat la gat, alcatuita dintr-unul sau mai multe siraguri de monede, medalii, pietre pretioase sau margele. ◊ Expr. Salba d******i = persoana suparatoare, de care nu poti scapa; om rau, necinstit, ticalos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salba-moale = arbust cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-galbui si cu fructele capsule rosii (Evonymus latifolius); salba-raioasa = arbust inalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care contine gutaperca in scoarta radacinilor (Evonymus verrucosa). – Lat. subalba.

RASCOAGE s. f. Planta erbacee melifera cu frunze moi, lanceolate si cu flori mari, rosii-purpurii sau albe (Chamaenerion angustifolium). – Et. nec.

RASCOAGE f. Planta erbacee melifera, cu tulpina e****a, cilindrica, cu frunze moi, lanceolate si cu flori mari, purpurii sau albe; zburatoare. /Orig. nec.

SCAI ~ m. 1) Planta erbacee cu tulpina e****a, ramificata, cu frunze prelungi si cu fructe globuloase, acoperite de numerosi spini agatatori. 2) Fructul ghimpos al acestei plante. ◊ A se tine ~ de cineva (sau a se tine de cineva ca ~ul de oaie) se spune despre o persoana care deranjeaza in permanenta pe cineva. ~ voinicesc planta erbacee cu tulpina e****a, inalta si spinoasa, cu frunze opuse, lanceolate si flori liliachii (uneori albe). [Monosilabic] /< sb. ckalj

USTUROI ~ m. 1) Planta erbacee legumicola, cultivata pentru bulbul sau sectionat in catei (la maturitate) si tulpina tanara cu frunze lungi, lanceolate, cu gust si miros specific. 2) Bulb al acestei plante, bogat in substante nutritive si in vitamine. Cununa de ~. Catel de ~. /a ustura + suf. ~oi

ROSCOAGE s. f. Planta erbacee perena, melifera, inalta de 50-150 cm, cu frunze moi, lanceolate si flori mari, rosii-purpurii, rar albe, in racem terminal (Chamaenerion angustifolium). Foarte abundenta in taieturi de padure. frunzele tinere si lastarii tineri se pot consuma ca salata. frunzele si florile au proprietati depurative, hemostatice, astringente, diuretice, dezinfectante, decongestionante. Sin. pana zburatorului, zburatoare.

SANSEVIERIA (de la R. de Sangro, print de Sanseviera), planta decorativa de apartament din fam. agavacee (S. trifasciata) originara din Africa. Din radacina pornesc direct frunze lungi, lanceolate, rigide si lucioase, verzi, cu dungi neregulate albe-argintii care ii dau un aspect zebrat. Unele soiuri au marginea frunzelor tivita cu galben. Infloreste foarte rar; inflorescenta este un ax lung pe care sunt dispuse din loc in loc flori albe, tubulare, placut mirositoare. Planta putin exigenta la lumina, foarte rezistenta. Sin. sabiuta (2).

ROIBA (lat. robia) s. f. Planta erbacee perena din familia rubiaceelor, inalta de 50-80 cm, cu frunze verticilate, lanceolat-eliptice si cu flori galbui in cime (Rubia tinctorum). Cultivata in trecut pentru substantele colorante din radacina, folosite la vopsirea fibrelor textile. Utilizata si ca planta medicinala, in special pentru afectiunile renale.

IPERIGE s. f.pl. Planta erbacee perena cu tulpina ramificata de la baza, cu frunze liniare sau lanceolate si cu numeroase flori albe-roz mici, grupate in panicule (Gypsophila paniculata). – Et. nec.

ANNULARIA s. f. Ramuri de calamites cu frunze de forma lanceolata unite prin bazele lor, descrise separat de forma arborescenta completa. Sint caracteristice pentru depozitele Carboniferului.

ROTOTELE (‹ roata) s. f. pl. R. albe = planta erbacee perena din familia asteracee, inalta de 30-150 cm, cu frunze sesile, liniar-lanceolate, fin serate si cu flori in capitule, cele marginale ligulate, albe („Achillea ptarmica”). Creste prin fanete umede si tufarisuri.

RODIU² (‹ rodie) s. m. Arbust ornamental, cu frunze invers alungit-lanceolate, pieloase, cu flori rosii si cu fructe mari (ca un mar), cu multe seminte acoperite de un invelis carnos, comestibil, suculent si rosiatic (Punica granatum). Raspandit in zona mediteraneana.

lanceolat adj. (BOT.) hastat. (frunza ~.)

glossopteris s.m. Gen de feriga fosila din ordinul filiaceelor, cu frunze mari ligulate sau lanceolate. (< fr. glossopteris)

lanceolat ~ta (~ti, ~te) (despre frunze) Care are forma unui varf de lance. [Sil. -ce-o-] /<fr. lanceole, lat. lanceolatus

HASTAT, -A adj. (Despre frunze) In forma de lance; lanceolat. [Cf. fr. haste < lat. hasta – lance].

lanceolat, -A, lanceolati, -te, adj. (Bot.; mai ales despre frunze) Care are forma unui varf de lance. [Pr.: -ce-o-] – Din fr. lanceole.

TUTUN, (1), s. m., (2, 3) tutunuri, s. n. 1. S. m. Planta erbacee din familia solanaceelor, cu tulpina inalta, cu frunzele mari si moi, ovale, rotunde sau lanceolate, de un verde-inchis, cu flori albe, roz sau rosii, reunite in buchete (Nicotiana tabacum). ◊ Tutun turcesc = varietate de tutun cu tulpina ramificata si cu flori galbene-verzui (Nicotiana rustica). 2. S. n. (Colectiv) frunze de tutun (1), care, supuse unui tratament special, se fumeaza, se prizeaza sau se mesteca. 3. S. n. (Inv.) Pachet de tutun (2). – Din tc. tutun.