NECREDINTA, necredinte, s. f. 1. Comportare necinstita, inselaciune, tradare; lipsa de fidelitate; infidelitate. 2. Lipsa de credinta religioasa; ateism; nerespectare a dogmelor bisericesti; credinta gresita, erezie. – Ne- + credinta.

EREZIE ~i f. 1) Doctrina sau credinta religioasa nascuta ca opozitie in sanul bisericii si persecutata de aceasta. 2) fig. Neconcordanta dintre perceptie si realitate; viziune gresita. [G.-D. ereziei] /<fr. heresie, lat. haeresis