HADES (in mitologia greaca), zeu al Infernului. Fiul al lui Cronos si al Rheei, frate cu Zeus, Poseidon s.a. Stapanul imparatiei subpamantene a mortilor. Casca pe care o primise in dar de la Ciclopi il facea invizibil. Adesea identificat cu Pluton („cel ce ofera bogatii”); este reprezentat tinand in mana cornul abundentei.

PLUTOS (in mitologia greaca), zeul bogatiei si al belsugului, fiul cuplului Demeter-Iasion. Orbit de Zeus pentru ca-si distribuise darurile la intamplare, deopotriva si celor buni si celor rai. Reprezentat ca un orb cu o punga de bani in mana, iar alteori ca un copil cu cornul abundentei in mana.

FORTUNA (in mitologia romana) Zeita sortii schimbatoare. Reprezentata tinand cornul abundentei (ca datatoare de belsug), cu o carma de corabie (intrucat ea „carmuieste” destinul oamenilor) si, cel mai adesea, legata la ochi (deoarece imparte darurile sale la intamplare). In cultul popular roman era implicit si zeita norocului. La greci, Tyche. ♦ S. f. (Livr.) Soarta, destin.

Achelous 1. Cel mai mare riu al Greciei, situat in Aetolia. Izvora din muntii Pindului si se varsa in Marea Ionica. 2. Zeul apei cu acelasi nume. Era fiul lui Oceanus si al lui Tethys si cel mai mare dintre alti trei mii de frati-riuri. Era de asemenea, considerat parintele sirenelor. Achelous a intrat in ciclul lui Heracles: metamorfozindu-se in taur, a luptat cu eroul pentru mina Deianirei, fiica lui Oeneus. A fost insa invins de Heracles, care i-a rupt, in lupta, un corn. Dupa unele versiuni, acest corn a fost transformat mai tirziu de catre naiade in cornul abundentei. Tot de figura lui Achelous este legata si existenta insulelor Echinade, situate in Marea Ionica. Legenda spune ca patru nimfe aduceau sacrificii zeilor pe malul riului Achelous. Uitind sa-l invoce si pe zeul riului, acesta, minios, le-a metamorfozat in insule.

Amalthea, capra care l-a hranit in copilarie pe Zeus cu laptele ei. Mai tirziu Zeus a daruit nimfelor care l-au crescut unul dintre coarnele Amaltheei. Dupa o alta legenda, Amalthea ar fi fost o nimfa care, ascunzindu-l pe Zeus de furia tatalui sau Cronus, l-a crescut in taina pe muntele Ida, hranindu-l cu laptele unei capre. Zeus i-a dat Amaltheei in dar unul din coarnele caprei. Acest Corn al Amaltheei, denumit si cornul abundentei, avea darul sa ofere posesorului lui orice si-ar fi dorit acesta. Originea Cornului Abundentei e legata – intr-o alta versiune – si de legenda lui Achelous (v. si Achelous).

Fortuna, straveche divinitate romana, care cirmuia soarta oamenilor. Era identificata cu Tyche, din mitologia greaca. Zeita Fortuna era reprezentata tinind in mina cornul abundentei, ca datatoare de belsug, cu o cirma, fiind cea care „cirmuia” destinele lumii, si cu ochii legati, intruchipind soarta oarba. Ea le impartea oamenilor, dupa bunul ei plac, fericirea sau nenorocirea, bogatia sau saracia, binele sau raul.

corn² ~uri n. 1): ~ul abundentei (sau belsugului) corn cu fructe si flori simbolizand belsugul. 2) Franzeluta in forma de semicerc. 3):~ul lunii luna in prima si in ultima faza, cand se aseamana cu o secera. 4) :~ul-secarei ciuperca parazita la unele cereale. /<lat. cornu

abundenta s. f. cantitate mare, belsug; bogatie. ◊ cornul ~ei = corn cu fructe si flori, simbol al belsugului. (dupa fr. abondance, lat. abundantia)