CORDON s. 1. v. centura. 2. v. lenta. 3. v. snur. 4. (GEOGR.) cordon litoral = lido, perisip, sageata litorala. 5. (ANAT.) cordon ombilical = ombilic.

OMBILIC s. 1. v. buric. 2. v. cordon ombilical.

BLASTOFOR s. n. 1. cordon ombilical al ovulului. 2. fir care leaga samanta de pericarp, nutrind-o in tinerete. 3. formatiune anatomica cu aspect de cordon. (< fr. blastophore)

BURIC, burice, s. n. 1. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; cicatrice ramasa in mijlocul abdomenului dupa caderea cordonului ombilical; ombilic. ♦ Fig. Mijloc, centru. ◊ Expr. Buricul pamantului = centrul pamantului. A se crede (sau a se socoti) buricul pamantului = a se crede (sau a se socoti) cel mai important dintre toti. ♦ cordonul ombilical prin care fetusul primeste hrana din corpul mamei. 2. (In sintagma) Buricul degetului = varful degetului. 3. Compus: buricul-apei = planta erbacee cu flori mici, albe sau rosietice, dispuse in umbele (Hydrocotyle vulgaris). – Lat. *umbulicus (= umbilicus), prin deglutinare: un – buric.

CORDON, cordoane, s. n. I. 1. Cingatoare (de material plastic, de panglica, de panza, de piele etc.); centura, curea. ♦ Panglica lata de matase purtata diagonal pe piept, de care sunt prinse anumite decoratii inalte; gradul cel mai inalt al unei decoratii. 2. (Geogr.; in sintagma) Cordon litoral = fasie de uscat care desparte o laguna sau un liman de mare; sageata litorala, perisip. 3. Ansamblu de fire electrice foarte flexibile, folosite in telefonie. 4. (Anat.; in sintagma) cordon ombilical =ombilic. 5. Margine a unei monede cu grosimea mai mare decat partea centrala. II. 1. Sir de posturi militare insarcinate cu un serviciu de paza; linie compacta, formata de obicei din soldati care au ca sarcina sa asigure ordinea in cazul unei afluente de oameni. ◊ Cordon sanitar = ansamblul masurilor de izolare la care este supusa o localitate sau o tara unde bantuie o boala molipsitoare; (concr.) patrula sau grup de patrule care asigura aceasta izolare. 2. (Inv.) Frontiera, granita. – Din fr. cordon.

OMBILIC, ombilicuri, s. n. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; buric. – Din fr. ombilic.

OMBILICAL, -A, ombilicali, -e, adj. Care apartine ombilicului, privitor la ombilic. ◊ cordon ombilical = formatie anatomica in forma de tub care contine vase sangvine si care leaga placenta fatului de mama, asigurand schimburile nutritive dintre mama si fat. – Din fr. ombilical.

OMFALOTOMIE, omfalotomii, s. f. (Med.) Sectionare a cordonului ombilical. – Din fr. omphalotomie.

BURIC ~ce n. 1) Cicatrice ramasa la mijlocul abdomenului (la om si la mamifere) dupa taierea cordonului ombilical; ombilic. 2) fig. Loc sau parte a unui lucru, a unui spatiu sau a unei suprafete situata la o distanta egala de marginile sau capetele periferice; centru; mijloc. ◊ ~cul pamantului centrul pamantului. 3) fig. Organ, persoana, institutie etc. cu rol decisiv in ceva; centru. ◊ A se crede ~cul pamantului a se considera cel mai important dintre toti. 4) cordon ombilical prin care fetusul este integrat in organismul mamei si primeste de la ea hrana. ◊ Copilul cu multe moase ramane cu ~cul netaiat cand se apuca prea multi de o treaba, nu se realizeaza nimic. 5): ~cul degetului partea bombata de la varful degetului. /<lat. umbulicus

A MOS/I ~esc 1. tranz. 1) (femei) A ajuta in timpul nasterii in calitate de moasa. 2) (copii nou-nascuti) A ingriji in primele ore dupa nastere; a taia cordonul ombilical. 3) fig. A da sfaturi insistente si inutile. 2. intranz. A lucra incet si fara spor. /Din moasa

OMBILIC ~uri n. Cicatrice ramasa pe abdomen dupa caderea cordonului ombilical; buric. /<fr. ombilic

FUNICULAR, -A adj. Referitor la cordonul ombilical sau s*******c. // s.n. Mijloc de transport aerian pentru transportat materiale sau persoane, format din cabluri purtatoare de vagonete. ♦ Franghie de alpinism intinsa peste o prapastie, o crapatura sau o prabusire pentru a trece oameni si materiale. [< fr. funiculaire].

OMFALOTRIPSIE s.f. (Med.) Strivire a cordonului ombilical. [Gen. -iei. / < fr. omphalotripsie, cf. gr. omphalos – ombilic, tripsis – strivire].

OMBILICAL, -A adj. Al ombilicului; omfalic. ◊ cordon ombilical = ata, cordonul ombilicului. [Cf. fr. ombilical].

OMFALOTOMIE s.f. (Med.) Sectionare a cordonului ombilical. [< fr. omphalotomie, cf. gr. omphalos – ombilic, tome – taiere].

FUNICULAR, -A I. adj. referitor la cordonul ombilical sau s*******c, al funiculului. ♦ (fig.) poligon ~ = constructie grafica de forma unei linii poligonale, pentru studiul unui sistem de forte. II. s. n. 1. mijloc de transport aerian pentru materiale sau oameni, din cabluri purtatoare de vagonete ori cabine. 2. (alp.) franghie intinsa peste o prapastie pentru a trece oameni si materiale. (< fr. funiculaire)

OMBILIC s. n. 1. organ prin care fatul este legat de corpul mamei; buric. ◊ cicatrice ramasa dupa taierea cordonului ombilical. 2. umbon. 3. ~ glaciar = parte a albiei subsapate a unui ghetar, limitata in aval de contrapanta. (< fr. ombilic, lat. umbilicus)

OMFALOTOMIE s. f. sectionare chirurgicala a cordonului ombilical. (< fr. omphalotomie)

BURIC, burice, s. n. 1. Cavitate care se formeaza in mijlocul abdomenului, dupa taierea cordonului ombilical; ombilic. ♦ Fig. Mijloc, centru. ◊ Expr. Buricul pamantului = centrul pamantului. A se crede (sau a se socoti) buricul pamantului = a se crede (sau a se socoti) cel mai important dintre toti. ♦ cordonul ombilical prin care fetusul primeste hrana din corpul mamei. 2. (In expr.) Buricul degetului = varful degetului. 3. Compus: buricul-apei = planta erbacee cu flori mici, albe sau rosietice, dispuse in umbele (Hydrocotyle vulgaris). – Lat. *umbulicus (= umbilicus).

ombilical, -A adj. referitor la ombilic. ♦ cordon ~ = cordonul ombilicului. (< fr. ombilical)

ombilical ~a (~i, ~e) Care tine de ombilic; propriu ombilicului. ◊ cordon ~ organ care face legatura intre fat si corpul mamei. /<fr. ombilical

cordon ~oane n. 1) Fasie din piele sau din alt material care serveste la incins sau la ajustat imbracamintea; cingatoare; centura; curea; brau. 2) Panglica lata de matase purtata diagonal pe piept, pe care sunt prinse decoratiile. 3): ~ ombilical organ care face legatura intre placenta fetala si corpul mamei. 4) Succesiune de elemente omogene; serie; rand; sir. 5) inv. Linie de demarcatie care desparte diferite tari; granita; frontiera; hotar. /<fr. cordon