ADVERSATIV, -A adj. Care exprima o opozitie. ◊ Propozitie adversativa (si s.f.) = propozitie coordonata care exprima o opozitie fata de coordonata ei; conjunctie adversativa = conjunctie care introduce o propozitie adversativa. [< lat. adversativus, cf. fr. adversatif].

ADVERSATIV, -A, adversativi, -e, adj. Care exprima o opozitie. ◊ Propozitie adversativa = propozitia care exprima o opozitie fata de coordonata ei. conjunctie adversativa = conjunctie care introduce o propozitie adversativa. – Din fr. adversatif, lat. adversativus.

ADVERSATIV, -A, adversativi, -e, adj. Care exprima o opozitie. ◊ Propozitie adversativa = propozitie coordonata care exprima o opozitie fata de coordonata ei. conjunctie adversativa = conjunctie care introduce o propozitie adversativa. – Fr. adversatif (lat. lit. adversativus).

ADVERSATIV ~a (~i, ~e): Propozitie ~a propozitie care exprima o opozitie fata de coordonata ei. conjunctie ~a conjunctie care introduce o propozitie adversativa. /<lat. adversativus, fr. adversatif

ADVERSATIV, -A adj. care exprima o opozitie. ♦ propozitie ~a (si s. f.) = propozitie coordonata care exprima o opozitie fata de coordonata ei; conjunctie ~a = conjunctie care introduce o propozitie adversativa. (< fr. adversatif, lat. adversativus)