CONGESTIE, congestii, s. f. Aflux excesiv de sange intr-o anumita parte a corpului; boala provocata de acest aflux. ◊ congestie cerebrala = acumulare foarte mare de sange in vasele cerebrale. – Din fr. congestion, lat. congestio.

SAGETATURA, sagetaturi, s. f. 1. Tragere cu arcul; sagetare, 2. Lovitura de sageata; rana provocata de o sageata. 3. Fig. Durere vie, patrunzatoare, care strabate pe neasteptate o parte a corpului; junghi. ♦ (Pop.) Nume dat mai multor boli, la oameni si animale, care se manifesta prin dureri acute de cap, ochi, nas masele etc. ♦ (Pop.) congestie cerebrala. – Sageta + suf. -tura.

ATAC, atacuri, s. n. 1. Miscare ofensiva a unor forte armate, indreptata impotriva unui obiectiv inamic. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompeta etc. care cheama ostasii la lupta. ♦ Agresiune impotriva cuiva. ♦ Initiativa intr-un joc sportiv. 2. Fig. Actiune violenta si sustinuta impotriva unei situatii, unei teorii, unor drepturi etc. sau impotriva celor care le sustin. 3. Aparitie brusca si puternica a unei boli. ♦ congestie cerebrala, apoplexie. 4. Tratarea cu un reactiv a suprafetei de examinat a unui metal, pentru a-i pune in evidenta structura. 5. Mod de legare, prin acuplaje, angrenaje etc., intre o masina si o alta masina sau un mecanism. – Fr. attaque.

congestie ~i f. 1) Aflux excesiv de sange intr-o parte a corpului. 2) Boala provocata de acest aflux. ~ cerebrala. ~ pulmonara. [Art. congestia; G.-D. congestiei; Sil. -ti-e] /<fr. congestion, lat. congestio, ~onis

cerebral ~a (~i, ~e) 1) Care tine de creier; propriu creierului. congestie ~a. 2) Care tine de spirit; bazat pe intelect; spiritual. 3) (despre persoane) Care se conduce numai de ratiune; preocupat in exclusivitate de gandirea abstracta. 4) Care se bazeaza, mai ales, pe ratiune; realizat pe principiile ratiunii. /<fr. cerebral

congestiune f. (lat. congestio, -onis. V. gestiune). Acumularea singelui in vasele unui organ: congestiune cerebrala. – Si -estie.