HAZARD, hazarduri, s. n. imprejurare sau concurs de imprejurari (favorabile sau nefavorabile) a caror cauza ramane in general necunoscuta; p. ext. intamplare neprevazuta, neasteptata. ♦ Soarta, destin. ◊ Joc de hazard = joc de noroc. – Din fr. hasard.

FERICIRE, fericiri, s. f. Stare de multumire sufleteasca intensa si deplina. ◊ Loc. adv. Din fericire = printr-un concurs de imprejurari favorabile. – V. ferici.

CONJUNCTURA, conjuncturi, s. f. Totalitatea factorilor de ordin obiectiv si subiectiv, de conditii si de imprejurari care exercita o influenta asupra evolutiei unui fenomen sau asupra unei situatii la un moment dat, intr-un anumit sector de activitate; concurs de imprejurari. ♦ Totalitatea trasaturilor care caracterizeaza un anumit moment al dezvoltarii economice. – Din fr. conjoncture.

conjunctura (concurs de imprejurari) s. f. (sil. -junc-), g.-d. art. conjuncturii; pl. conjuncturi

GHINION ~oane n. Intamplare sau concurs de imprejurari nefavorabile; lipsa de noroc; nenoroc; nonsansa; nesansa. /<fr. guignon

A SE INTAMPLA pers. 3 se intampla intranz. 1) (despre fapte, evenimente) A se produce in urma unui concurs neprevazut de imprejurari; a se petrece in mod incidental. 2) (despre conditii climaterice) A avea loc pe neprevazute. ~ vant. ~ ploaie. 3) rar (mai ales la forma negativa) A intra in posesie printr-un concurs de imprejurari. Bani multi nu i s-au ~t. 4) A se afla din intamplare (undeva); a se nimeri. [Sil. -tam-pla] /<lat. intemplare

SANSA ~e f. 1) Probabilitate de a obtine un succes; posibilitate de reusita. 2) rar Ansamblu de circumstante favorabile; concurs de imprejurari fericite; noroc; fortuna. [G.-D.. sansei] /<fr. chance

CONCURS s.n. 1. Intrecere; competitie sportiva. 2. Examen pentru selectia candidatilor la intrarea intr-o institutie de invatamant sau pentru a obtine un post, o bursa etc. 3. Ajutor, sprijin; colaborare; contributie. ◊ A-si da concursul (la ceva) = a colabora (la ceva); concurs de imprejurari = totalitatea faptelor, a imprejurarilor care coincid intr-un anumit moment; conjunctura. [Cf. fr. concours, lat. concursus].

ANGRENAJ s.n. 1. Sistem de roti si de pinioane care se angreneaza unele in altele. ◊ Angrenaj cu lant = angrenaj facut cu ajutorul unui lant. 2. (Fig.) Inlantuire, concurs de imprejurari strans legate unele de altele. [< fr. engrenage].

CONJUNCTURA s.f. Totalitatea conditiilor, a imprejurarilor care influenteaza asupra unui fenomen sau asupra unei situatii; ocazie, situatie, stare de lucruri intr-un moment dat; concurs de imprejurari. [Cf. fr. conjoncture].

ANGRENAJ s. n. 1. mecanism, sistem de roti dintate care se angreneaza unele in altele. 2. (fig.) inlantuire, concurs de imprejurari strans legate unele de altele. (< fr. engrenage)

CONJUNCTURA s. f. totalitatea conditiilor, a imprejurarilor care influenteaza un fenomen sau o situatie; ocazie, situatie, stare de lucruri intr-un moment dat; concurs de imprejurari. (dupa fr. conjoncture)

VICISITUDINE s. f. concurs de imprejurari nefavorabile; (p. ext.) necaz, suferinta. (< fr. vicisitude, lat. vicissitudo)

CONCURS, concursuri, s. n. 1. Intrecere (sportiva) care se termina intotdeauna cu un clasament si cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanti. 2. Examen pentru dobandirea, in ordinea clasificarii, a unui post, a unei catedre, a unei burse etc. sau pentru admiterea intr-o institutie de invatamant. 3. Ajutor, sprijin, colaborare. ◊ concurs de imprejurari = totalitatea imprejurarilor care se intalnesc intr-un anumit moment; conjunctura. ◊ Loc. vb. A da (cuiva) concursul = a ajuta (pe cineva). A-si da concursul (la ceva) = a contribui (la ceva), a colabora (la ceva). – Din fr. concours, lat. concursus.

VICISITUDINE, vicisitudini, s. f. (Livr.) concurs de imprejurari grele, nefavorabile pentru cineva; p. ext. necaz, suferinta. – Din fr. vicissitude, lat. vicissitudo, -inis.

ANGRENAJ ~e n. 1) Mecanism constituit din doua sau mai multe roti dintate, imbucate una in alta pentru a transmite miscarea. 2) fig. concurs de imprejurari strans legate unele de altele. /<fr. engrenage

BAFTA ~e f. fam. concurs de imprejurari favorabile; noroc. A avea ~. /<turc. baht

CIRCUMSTANTA ~e f. 1) concurs de imprejurari in care se produce un fenomen; junctura; context. A profita de ~e. ◊ ~e atenuante (sau agravante) imprejurari in care s-a comis o infractiune si care, fiind luate in consideratie, pot micsora sau, respectiv, mari vina si pedeapsa unui inculpat. De ~ numai pentru o anumita ocazie; de forma. 2) Eveniment particular. [G.-D. circumstantei] /<lat. circumstantia, fr. circonstance

CONDITIE ~i f. 1) Factor exterior de care depind fiintele sau lucrurile. 2) mai ales la pl. concurs de imprejurari in care se produce un fenomen; context; conjunctura; circumstanta. In aceste ~i. In ~i favorabile. ◊ ~i de existenta totalitate a factorilor de mediu care asigura existenta oamenilor. 3) (despre acorduri, conventii etc.) Dispozitie suplimentara. ~ile unui armistitiu. ~i de pace. 4) Situatie sociala; loc in societate. ◊ De ~ care are calitati morale inalte; nobil. 5) Situatie de moment. In ~a noastra. 6) Situatie juridica. ~a unei persoane. [Art. conditia; G.-D. conditiei; Sil. -ti-e] /<fr. condition

CONJUNCTURA ~i f. concurs de imprejurari in care se produce un fenomen; conditie; circumstanta; context. [G.-D. con-juncturii] /<fr. conjoncture

CONTEXT ~e n. 1) Parte a unui text in care se gaseste un cuvant sau o fraza, care determina semnificatia sau valorile acestora. 2) concurs de imprejurari in care se produce un fenomen; conditie; conjunctura; circumstanta. /<fr. contexte, lat. contextus

FORTUNA f. livr. 1) (in conceptiile mistice) Forta supranaturala care se crede ca ar determina dinainte desfasurarea evenimentelor; soarta; ursita; destin; fatalitate. 2) fig. concurs de imprejurari favorabile; noroc; sansa. /Cuv. lat.

LOTERIE ~i f. 1) Joc de noroc in care se trag la sorti bilete numerotate, dintre care unele sunt castigatoare. Bilet de ~. 2) fig. concurs de imprejurari neprevazute; noroc; hazard. [G.-D. loteriei] /<fr. loterie

NOROC ~oace n. pop. 1) Soarta, destin favorabil. ◊ La (sau intr-un) ~ la intamplare. 2) concurs de imprejurari favorabile. ◊ A-i surade cuiva ~ocul a-i merge cuiva in viata. A-si incerca ~ocul a intreprinde ceva fara a fi sigur de reusita. Spre ~ocul cuiva din fericire. Cum a da targul si ~ocul cum va fi; dupa imprejurari. A avea ~ a reusi, a avea succes. Joc de ~ joc (de carti, de zaruri etc.) in care castigul este intamplator; joc de ha-zard. ~! formula de salut. 3) Stare de satisfactie deplina; fericire. A-si gasi ~ocul. ◊ A fugi de ~ a evita inconstient ceea ce putea sa aduca fericire. /<sl. naroku

PROVIDENTA ~e f. 1) rel. Forta divina; divinitate; pronie; dumnezeire. 2) concurs de imprejurari favorabile. 3) Persoana care favorizeaza salvarea sau fericirea cuiva. /<lat. providentia, fr. providence

SOARTA sorti f. 1) (in conceptii mistice) Forta supranaturala despre care se crede ca determina desfasurarea evenimentelor; ursita; fatalitate; destin. ~ vitrega. ~ cruda. 2) concurs de imprejurari inevitabile. ◊ In voia ~ei la intamplare. 3) Rezultat final al unei actiuni; deznodamant. [G.-D. sortii] /<lat. sors,~tis

PARVENI, parvin, vb. IV. Intranz. 1. A ajunge, fara merite deosebite, prin mijloace neoneste sau printr-un concurs favorabil de imprejurari, la o buna situatie materiala, politica sau sociala; a patrunde intr-o patura sociala inalta; a se ajunge. 2. (Frantuzism) A reusi, a izbuti. 3. (Despre stiri, scrisori etc.) A ajunge la destinatie, a fi remis destinatarului. ♦ (Despre lumina, zgomote etc.) A se propaga prin spatiu pana la un anumit punct, a se face simtit. – Din fr. parvenir.

FATALITATE, fatalitati, s. f. 1. Forta supranaturala care ar determina in mod prestabilit si implacabil mersul lucrurilor si viata oamenilor; soarta, destin, fatum. ♦ Ceea ce este de neinlaturat, inevitabil. 2. concurs nefericit de imprejurari (care nu poate fi evitat). – Din fr. fatalite, lat. fatalitas, -atis.

FATALITATE s. f. 1. (in conceptii religioase) forta supranaturala, vointa divina care hotaraste dinainte mersul lucrurilor si viata oamenilor; soarta, destin, fatum. ◊ ceea ce este de neinlaturat, inevitabil. 2. concurs nefericit de imprejurari. (< fr. fatalite, lat. fatalitas)

concurs ~uri n. 1) Lupta intre doua sau mai multe persoane (state, organizatii) care urmaresc acelasi avantaj sau acelasi rezultat; intrecere; concurenta; competitie. 2) Examen prin care mai multi candidati concureaza pentru un numar limitat de locuri sau pentru admiterea intr-o institutie de invatamant. 3) Reuniune constand in lupta pentru intaietate in una sau mai multe probe sportive; intrecere sportiva; competitie. 4) rar Sustinere materiala sau morala; ajutor; sprijin; reazem. ◊ ~ de imprejurari ansamblu de imprejurari care influenteaza la un moment dat o serie de lucruri; coincidenta de fapte. /<fr. concurs, lat. concursus

concurs s. n. 1. examen pentru selectionarea candidatilor la admiterea intr-o institutie de invatamant sau pentru a obtine un post, o bursa etc. 2. intrecere; competitie sportiva. 3. ajutor, sprijin; colaborare; contributie. ♦ a-si da ul (la ceva) = a colabora; ~ de imprejurari = conjunctura. (< fr. concours, lat. concursus)