APA, ape, s. f. I. 1. Lichid incolor, fara gust si fara miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formeaza unul din invelisurile Pamantului. ◊ Apa neagra = glaucom. ◊ Expr. Apa de ploaie = vorbe fara continut, vorbe goale; (concr.) lucru fara valoare. A bate apa in piua = a vorbi mult si fara rost. A fi (toti) o apa (si un pamant) = a fi la fel. A intra la apa = a) (mai ales despre tesaturi) a-si micsora dimensiunile dupa ce a fost bagat in apa (I 1); b) (fam.) a ajunge intr-o situatie grea, neplacuta. (Fam.) A baga pe cineva la apa = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a fi extrem de sarac. 2. Masa de apa (I 1) formand un rau, un lac, o mare etc. ◊ Ape teritoriale = portiune a marii sau a oceanului situata de-a lungul coastelor unui stat, formand o parte integrala a teritoriului acestuia. ◊ Loc. adv. Ca pe apa sau ca apa = in mod curgator, fluent; pe dinafara. Stie lectia pe dinafara. ◊ Expr. A sti (sau a vedea) in ce ape se scalda cineva = a cunoaste gandurile, intentiile sau dispozitia cuiva. A lasa pe cineva in apele lui = a nu deranja, a lasa pe cineva in pace.A nu fi in apele lui = a fi abatut sau prost dispus. A-i veni (cuiva) apa la moara = a se schimba imprejurarile in favoarea lui. A-i lua (cuiva) apa de la moara = a-i crea (cuiva) conditii nefavorabile; a face sa nu mai poata spune nimic. ♦ (La pl.) Valuri, unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de culori facut in lumina de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determinari) Denumire data unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. Apa de colonie. ◊ Apa grea = combinatie a oxigenului cu deuteriul, folosita in unele reactoare nucleare. Apa oxigenata v. oxigenat. (Pop.) Apa tare = acid azotic. Apa de clor = solutie folosita ca decolorant in industria textila si a hartiei. Apa de var = solutie cu proprietati antidiareice si antiacide. Apa deuterica^{Vezi nota} = apa grea. 2. Fig. Denumire data unor secretii apoase ale corpului (lacrimi, saliva, sudoare etc.). ◊ Expr. A-i lasa (cuiva) gura apa (dupa ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apa = a fi foarte transpirat. – Lat. aqua.

SILAN s. m. compus hidrogenat al siliciului. (< fr. silane)

APA (lat. aqua) s. f. 1. Lichid incolor, fara miros, fara gust, compus hidrogenat al oxigenului (H₂O; p. f. 100 ºC; densitatea maxima egala cu 1 la + 4 ºC). Formeaza unul dintre invelisurile Pamintului; are un important rol in natura; cel mai raspindit solvent. A. naturala are dizolvate in ea diferite substante. ♦ A. din atmosfera = a. in stare lichida, gazoasa sau solida care se gaseste in partea inferioara a atmosferei (troposfera). A. continentala = parte a hidrosferei care, pe parcursul ciclului apei, se deplaseaza sau stagneaza pe continente (a. statatoare, curgatoare, de siroire, de infiltratie, subterane). A. marina = apa oceanelor si marilor, sarata (in medie 35 ‰) si mai densa decit cea dulce. Are un volum total de 361 mil. km³. A. meteorica v. meteoric. A. minerala = apa cu un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care ii confera proprietati terapeutice. A. termala v. termal. A. subterana = a. care circula prin mediul poros-permeabil din scoarta Pamintului, formind strate acvifere (a. freatica). Este de origine exogena (vadoasa si de condensare) si endogena (juvenila). A. de zacamint = a. care satureaza partial rocile din zona zacamintelor de hidrocarburi si, total, rocile din zona acvifera a unui zacamint de titei, cu care este singenetica. A. de constitutie = a. care intra in molecula unor substante chimice. A. de cristalizare = a. pe care o retin unele substante cristaline, formind cristalohidrati. A. potabila v. potabil. A. industriala = a. intrebuintata in procesele tehnologice ale intreprinderilor. A. dura v. dur. A. degradata = a. in care se varsa dejectii sau ape reziduale, industriale ori menajere. A. reziduala = a. cu impuritati sau cu substante toxice evacuata din intreprinderi, ferme etc. A. epurata = a. din care au fost indepartate, prin procedee mecanice, chimice etc., substante daunatoare antrenate in suspensie sau dizolvate. ♦ Expr. A intra la apa = a) (despre tesaturi) a-si micsora dimensiunile la inmuierea in apa (1). b) fig. a ajunge intr-o situatie grea. A. de ploaie = (fam.) vorbe goale. A. sfintita = aghiasma. 2. Masa de a. (1), formind un riu, un lac (ape dulci), o mare (ape sarate) etc. A. continentale pot fi: subterane si de suprafata. Acestea din urma sint curgatoare (torenti, riuri, fluvii), statatoare (lacuri, mari, oceane) si stagnante (balti, mlastini). ♦ A. moarta = apa (2) in miscare foarte lenta sau cu intreruperi de scurgere (ex. brate moarte, lagune etc.). 3. (Dr.) Ape interioare = riurile, fluviile, lacurile si canalele situate pe teritoriul unui singur stat, marile interioare, apele porturilor si golfurilor interioare, care, ca atare, sint supuse suveranitatii acelui stat. Ape teritoriale = portiunea de mare sau de ocean (variind, in trecut, de la un stat la altul, de obicei intre 3 si 12 mile marine; astazi uneori extinsa la 200 mile marine), de-a lungul coastelor unui stat, supusa suveranitatii acestuia si formind o parte integranta a teritorilui sau. 4. Fig. (Mai ales la pl.) Joc de culori (asemanator cu apa (2)) pe care il fac in lumina unele obiecte lucioase. 5. Denumire a unor secretii apoase ale corpului (sudoare, saliva etc.). 6. (Urmat de determinari) Denumire a unor preparate, lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie sau a unor substante chimice. ♦ Apa de clor = solutie care contine trei volume de clor dizolvate intr-un volum de apa (1), intrebuintata ca decolorant in industria textila si a hirtiei; ataca aurul si platina. A. de var = solutie de hidroxid de calciu preparata din var nestins si apa (1), cu proprietati antidiareice si antiacide. A. de plumb = solutie de acetat de plumb, toxica, intrebuintata in medicina, in imprimeria textila si la prepararea multor combinatii ale plumbului. A. amoniacala = produs secundar obtinut in procesul de cocsificare a carbunilor, care contine saruri de amoniu. A. de barita = solutie de xidroxid de bariu, folosita pentru absorbtia dioxidului de carbon. A. de Colonia = solutie alcoolica a unui amestec de uleiuri eterice (flori de portocal, rozmarin etc.) intrebuintata in cosmetica pentru mirosul ei placut. A. de Javel = solutie de hipoclorit de potasiu, intrebuintata ca decolorant. A. grea = combinatie a oxigenului cu deuteriul (D₂O); a fost obtinuta (1933) de G.N. Lewis, H.C. Urey si McDonald. Se foloseste in tehnica nucleara (moderata). A. oxigenata v. oxigenat. A. regala = amestec format din trei parti acid clorhidric si o parte acid azotic; lichid de culoare galbena, folosit la dizolvarea unor metale (ex. aurul). (Pop.) A. tare = acid azotic.

A hidrogena ~ez tranz. (elemente sau compusi chimici) A combina cu hidrogen. /<fr. hydrogener

HIDROFINARE, hidrofinari, s. f. Operatie de eliminare prin hidrogenare catalitica a sulfului sau a unor compusi care contin sulf din unele produse petroliere. – Cf. fr., engl. hydrofining.

PETROL s. n. 1. Roca sedimentara lichida, uleioasa, de culoare bruna-negricioasa, mai rar galbuie, cu reflexe albastre-verzui, cu miros specific, formata dintr-un amestec natural de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se extrage din pamant si care serveste drept materie prima in industria chimica; titei. ◊ Petrol sintetic = combustibil cu proprietati asemanatoare cu cele ale titeiului, obtinut pe cale sintetica din carbune sau din oxid de carbon, prin hidrogenare catalitica. 2. Derivat lichid al petrolului (1), folosit la arderea in lampi cu fitil pentru iluminat sau incalzit; gaz. – Din fr. petrole.