companie (-ii), s. f. – 1. Subunitate militara mai mare decit plutonul si mai mica decit batalionul. – 2. Tovarasie, insotire. – 3. Grup mic de persoane care isi petrec vremea impreuna, societate. Mare intreprindere constituita sub forma de societati. – Var. (inv.) cumpanie. Mr. cumbanie. It. compagnia (sec. XVIII) si apoi din fr. compagnie. S-a specializat in companie „companie militara” si companie, cu toate celelalte sensuri ale cuvintului sp. sau fr. – Der. companist, s. m. (inv., negustor asociat companiei comerciantilor greci din Trans., sec. XVIII); companion, s. m. (tovaras), inv.

steag (-guri), s. n. – 1. Drapel, stindard. – 2. (Trans., Bucov.) Un fel de drapel care insoteste pe tinara casatorita de la casa parinteasca la cea a sotului. – 3. (Trans.) Drapel care semnaleaza un deces. – 4. (Inv.) Semn de investitura a domnitorilor din Munt. si Mold. – 5. Trupa, companie militara. – 6. (Inv.) Grup, ceata, gasca. – Megl. steag. Sl. stegu (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 365; Conev 65; Byhan 332), cf. bg. stjeg, cr., slov. steg, rus. stjag. – Der. stegar, s. m. (port-drapel).

PLUTON¹, plutoane, s. n. 1. Subunitate militara mai mica decat compania, alcatuita din trei sau patru grupe. ◊ Pluton de executie = unitate militara care executa prin impuscare pe cei osanditi la moarte. ♦ P. a**l. Grup de persoane cu preocupari sau ocupatii comune. ♦ P. ext. Stol, palc. 2. Grup compact si omogen de concurenti sportivi care se afla intr-o anumita pozitie pe parcursul unei curse de alergari, caiac-canoe, ciclism etc. [Var.: (pop.) ploton s. n.] – Dupa fr. peloton, it. plotone.

companie², companii, s. f. Subunitate militara mai mare decat plutonul si mai mica decat batalionul. ◊ companie de onoare = denumire a unei companii² care indeplineste rolul de garda de onoare. – Din fr. compagnie, it. compagnia.

companie ~i f. Subunitate militara mai mare decat plutonul si mai mica decat batalionul (sub ordinele unui capitan). [Art. compania; G.-D. companiei; Sil. -ni-e] /<fr. compagnie

PLUTON ~oane n. 1) Unitate militara din componenta unei companii. 2) Grup compact de sportivi (ciclisti, calareti etc.) aflati intr-o cursa. /Din fr. peloton, it. plotone

BATALION s. n. 1. subunitate militara din mai multe companii. 2. (fig.; fam.) multime (de fiinte). (< pol., rus. batalion, it. bataglione)

companie² s. f. subunitate militara care intra in compunerea batalionului. (< rus. companniia, fr. compagnie, it. compagnia)

PLUTON¹ s. n. 1. subunitate militara mai mica decat compania. 2. grup de oameni (cu ocupatii comune). ◊ grup compact de concurenti la o intrecere de fuga, la curse cicliste etc. (dupa fr. peloton, it. plotone)

BATALION, batalioane, s. n. Unitate militara formata din mai multe companii. ♦ (Mai ales la pl.) Multime de fiinte (organizate, incolonate). [Pr.: -li-on] – Din pol. batalion, rus. batalion. Cf. it. battaglione, fr. bataillon.

batalion (batalioane), s. n. – Unitate militara formata din mai multe companii. It. battaglione, prin intermediul pol. batalion (sec. XVII).

PLUTON¹ s.n. 1. Subunitate mai mica decat compania. ♦ Pluton de executie = formatie militara care executa prin impuscare pe cei condamnati la moarte. 2. Grup de concurenti la o intrecere de fuga, la curse cicliste etc. care merg laolalta. [Var. ploton s.n. / < it. plotone, cf. fr. peloton].

BATALION, batalioane, s. n. Subunitate militara formata din mai multe companii. ♦ Fig. Multime, masa. [Pr.: -li-on] – It. battaglione (rus. batalion).

BULUC² ~uri n. 1) Multime mare de oameni, stransi la un loc in dezordine; droaie; gloata. 2) (in evul mediu) Unitate militara formata din mercenari, avand aproximativ efectivul unei companii. /<turc. boluk

ROATA² ~e f. inv. Subdiviziune militara cu un efectiv egal aproximativ cu o companie. /<rus., pol. rota

BULUC, bulucuri, s. n. 1. Numar mare de oameni stransi la un loc; droaie, gloata. ♦ (Adverbial) In masa, in randuri stranse, cu gramada; unul peste altul, inghesuindu-se; repede, iute. 2. (In vechea organizare a armatei din tarile romanesti) Unitate militara tactica formata din mercenari, care corespundea aproximativ efectivului unei companii; bulucbasie; p. ext. ceata de oameni inarmati. – Din tc. boluk.

ROATA², roate, s. f. (Inv.) Unitate militara cu un efectiv aproximativ egal cu cel al unei companii. – Din rus., pol. rota (dupa roata¹).

JEEP [dʒi:p] (‹ fr.; {s} engl. General Purpose „utilizare generala”) s. n. Autovehicul militar, proiectat (1939) de K. Probst pentru fortele armate americane. A intrat in productia de serie in 1942. Dupa razboi, companiile Bantam, Ford, Willys Overland l-au adaptat pentru a deveni autovehicul de teren si i-au diversificat modelele, fiind utilizat in prezent pe scara larga. Cantareste c. 1 tona si este echipat cu un motor avand patru cilindri (60 CP); robust si cu tractiune pe toate cele patru roti, opereaza pe terenuri accidentate, urca in panta pana la 60º, traverseaza ape putin adanci etc.