TELECOMANDA, telecomand, vb. I. Tranz. A transmite o comanda la distanta. – Din fr. telecommander.

MEGAFON, megafoane, s. n. 1. Difuzor de mare putere, folosit pentru transmiterea programelor sonore in piete, pe stadioane etc. 2. (Nav.) Ansamblu format dintr-un amplificator si un difuzor, de forma unei palnii, folosit pentru transmiterea la distanta a comenzilor; portavoce. 3. Instrument de forma unei palnii, folosit pentru comunicari verbale la distanta. – Din fr. megaphone.

TELEcomanda, telecomenzi, s. f. Transmiterea unei comenzi la distanta; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. – Fr. telecommande.

TELEcomanda, telecomenzi, s. f. Transmiterea unei comenzi la distanta prin mijloace de telecomunicatie; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. – Din fr. telecommande.

TELECOMANDA ~enzi f. comanda la distanta, transmisa cu ajutorul mijloacelor de telecomunicatie. /<fr. telecommande

RUPTOR s.n. Intrerupator electric comandat la distanta, al carui element mobil de contact are ca pozitie de repaus pozitia corespunzatoare inchiderii circuitului. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. rupteur].

SEMNAL s.n. 1. Semn conventional folosit pentru transmiterea de informatii, de avertismente, de comenzi la distanta. ♦ Semnal topografic = baliza; exemplar, numar semnal = exemplar dintr-o carte sau o publicatie periodica, intocmit inainte de difuzare. ♦ Sunet conventional dupa care se recunosc anumite posturi de radio. 2. (Fig.) Tot ceea ce anunta, determina sau serveste ca impuls la incetarea unei actiuni. 3. Aparat, instrument pentru emiterea semnalelor. 4. Ceea ce indica un fenomen sau un obiect din lumea inconjuratoare si care, cu ajutorul scoartei cerebrale, face organismul sa actioneze intr-un anumit fel; semn, indiciu. [Pl. -le, -luri. / cf. fr. signal, it. segnale, dupa semn].

TELEcomanda vb. I. tr. (Tehn.) A transmite la distanta o comanda; a teledirija. [Cf. fr. telecommander].

SEMNAL s. n. 1. semn conventional pentru transmiterea de informatii, de avertismente, de comenzi la distanta. ◊ semnal topografic = baliza; exemplar, numar semnal = exemplar dintr-o carte sau publicatie periodica, pe care se da bunul de difuzare al redactorului respectiv. ◊ sunet conventional dupa care se recunosc anumite posturi de radio. ◊ semnal rutier = indicator de circulatie. ◊ instalatie prin care se transmite un semnal (1). ◊ semnal de alarma = dispozitiv montat in vagoanele de calatori, care, in caz de primejdie, poate fi actionat de orice calator, pentru a frana trenul; a da semnalul = a lua initiativa, a incepe o actiune. 2. (fig.) tot ceea ce anunta, determina inceperea unei actiuni sau serveste ca impuls. 3. e******t, stimul senzorial care declanseaza un reflex conditionat. (dupa fr. signal)

TELEcomanda vb. tr. a transmite la distanta o comanda; a teledirija. (< fr. telecomander)

CONTACTOR, contactoare, s. n. Intrerupator care inchide un circuit sub actiunea unei comenzi de la distanta, mentinandu-l inchis numai atata timp cat se exercita aceasta comanda. – Din fr. contacteur.

TELEMECANIC, -A, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica dirijarii mecanismelor de la distanta prin dispozitive electrice, cu sau fara fir. 2. Adj. Care controleaza si comanda de la distanta, prin dispozitive electrice, functionarea mecanismelor. – Din fr. telemecanique.

A TELEcomanda telecomand tranz. (nave, rachete, proiectile etc.) A comanda de la distanta (prin mijloace de telecomunicatie); a teledirija; a teleghida. /<fr. telecommander

TELEMECANIC ~ca (~ci, ~ce) Care controleaza si comanda de la distanta functionarea mecanismelor si proceselor tehnice. /<fr. telemecanique

CONTACTOR s.n. Intrerupator comandat de la distanta, al carui element mobil de contact are o singura pozitie de repaus, corespunzatoare deschiderii circuitului electric. [Cf. fr. contacteur].

TELEcomandaT, -A adj. (Tehn.) comandat de la distanta. [Cf. fr. telecommande].

TELELIMNIGRAF s.n. Limnigraf comandat de la distanta. [< tele- + limnigraf].

TELEcomanda s.f. (Tehn.) Transmiterea la distanta a unei comenzi; ansamblul mijloacelor care permit o astfel de transmitere. [Cf. fr. telecommande].

REPETITOR, -OARE I. s. m. f. pianist acompaniator al unui cantaret sau instrumentist; corepetitor. II. s. n. 1. sala de meditatii (intr-un internat etc.). 2. aparat care repeta, prin comanda de la distanta, indicatiile unui instrument nautic. 3. fiecare dintre cele trei pavilioane ale codului international de semnalizare destinate sa inlocuiasca unul dintre pavilioanele care se repeta. (< fr. repetiteur, germ. Repetitor)

TELELIMNIGRAF s. n. limnigraf comandat de la distanta. (< fr. telelimnigraphe)

TELEMECANIC, -A adj. Care controleaza si comanda functionarea mecanismelor de la distanta. [< fr. telemecanique].

TELEMECANICA s.f. comanda si controlul functionarii mecanismelor de la distanta cu ajutorul undelor electrice; telecontrol. [Gen. -cii. / cf. fr. telemecanique < gr. tele – departe, mechane – masina].

TELEMECANICA s. f. ramura a tehnicii cuprinzand principiile si metodele de comanda ale functionarii meca-nismelor de la distanta. (< fr. telemecanique)

TELEREGLAJ, telereglaje, s. n. Totalitatea mijloacelor tehnice pentru transmiterea la distanta, cu ajutorul unui semnal electromagnetic intermediar, a unor comenzi care sa efectueze reglajul intr-o anumita instalatie; telereglare. – Din fr. telereglage.

BREC², brecuri, s. n. 1. comanda data de catre arbitrul unui meci de box atunci cand loviturile nu sunt regulamentare si la care boxerii sunt obligati sa faca cate un pas inapoi pentru a se distanta unul de altul. 2. Punct obtinut de un jucator de tenis impotriva adversarului sau atunci cand acesta are serviciul. – Din engl. break.

BREAK (cuv. englezesc) [breic] s. n. (SPORT) 1. comanda data de arbitrul unui meci de box atunci cind loviturile nu sint regulamentare si la care boxerii sint obligati sa faca fiecare cite un pas inapoi, pentru a se distanta unul de altul. 2. (In tenis) Ghem² cistigat pe serviciul adversarului.

UNDA s. f. fiecare din seria de miscari concentrice care se propaga intr-un mediu fluid sub influenta unei impulsiuni. ♦ lungime de ~ = distanta la care se propaga o unda intr-un interval dat; ~ de soc = a) suflul unei bombe; b) unda seismica de mare intensitate; ~ verde = procedeu pentru asigurarea fluentei maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comanda coordonata a semafoarelor. (< lat. unda, dupa fr. onde)