GALIFORME s.f.pl. (Zool.) Ordin de pasari tericole sau arboricole (cocosul de munte, ierunca, prepelita, paunul etc.); galinacee; (la sg. galiforma) pasare din acest ordin. [< fr. galliformes, cf. lat. gallus – cocos, forma – forma].

GALIFORME s. f. pl. ordin de pasari tericole sau arboricole cu aripi scurte, greoaie: specii domestice (gaina, bibilica) si altele, de vanat (cocosul de munte, ierunca, prepelita). (< fr. galliformes)

cocos-DE-SIHLA s. v. cocos-de-munte, cocos-salbatic.

GOTCAN s. v. cocos-de-munte, cocos-sal-batic.

TARCAN s. v. cocos-de-munte, cocos salbatic.

TATAR s. v. cocos-de-munte, cocos salbatic, colos, curier, gigant, matura, mesager, stafeta, titan, urias.

GAINA, gaini, s. f. Specie de pasare domestica, crescuta pentru carne si oua (Gallus domestica); pasare care face parte din aceasta specie; p. restr. femela cocosului. ◊ Expr. A se culca (odata) cu gainile = a se culca foarte devreme. Canta gaina in casa, se zice cand intr-o casnicie cuvantul hotarator il are femeia. ♦ Compus: gaina-salbatica (sau -de-munte) = femela cocosului-de-munte. – Lat. gallina.

GOTCAN, gotcani, s. m. (Ornit.; reg.) cocos-de-munte. – Gotca + suf. -an.

GOTCA, gotce, s. f. (Reg.) Femeiusca cocosului-de-munte; gaina-salbatica. ◊ Rosu ca (sau cum e) gotca sau rosu gotca = foarte rosu. – Din ucr. gotka.

ROTIT s. n. 1. Rotire. 2. Cantecul si jocul cocosului-de-munte in perioada de imperechere. – V. roti.

cocos s. 1. (ORNIT.) (rar, adesea glumet) cucurigu, pintenat, (inv. si pop.) cantator. (~ul este masculul gainii.) 2. (ORNIT.) cocos-de-munte (Tetrao urogallus) = cocos-salbatic, (reg.) gotcan, tarcan, tatar, cocos-de-sihla; cocos-salbatic v. cocos-de-munte. 3. (BOT.) inima. (~ la pepenele verde.) 4. (TEHN.) (Transilv.) scaparatoare. (~ la o arma de vanatoare.)

CURPENITA s. v. curpen de munte, picio-rul-cocosului.

cocos-de-munte s. m., pl. cocosi-de-munte

GOTCAN ~i m. Pasare salbatica de talia unui curcan, cu cioc puternic si putin incovoiat si cu penaj negru; cocos salbatic; cocos-de-munte. /gotca + suf. ~an

TETRAONIDE s. f. pl. familie de pasari galinacee: ierunca, cocosul-de-munte etc. (< fr. tetraonides)

TETRAS s. m. pasare galiforma de talie mare, in padurile din regiunile temperate si reci ale emisferei nordice; cocos-de-munte. (< fr. tetras)

cocos (vest) si cucos (est) m. (vsl. kokosi, gaina, kokoti, cocos: sirb. kokos, gaina, kokot, cocos; bg. rut. kokoska, gaina, rus. kokosi, gaina; alb. kokos; ngr. kokkosi, gaina, kokkotas, cocos; ung. kakas, cocos). Masculu gainii. Hurlup. cocos de munte, un fel de gotcan (tetrao tetrix). S. n., pl. cocoase si cocosuri. La unele pusti si revolvere, piesa care izbeste capsa si care seamana a cocos.

GALBENEA s. (BOT.) 1. (Rorippa amphibia) (reg.) hrenita, floare-de-leac. 2. (Ranunculus polyan-themos; la pl.) (reg.) boglar, piciorul-cocosului. 3. galbenele de munte (Ranunculus carpaticus) = (reg.) piciorul-cocosului. 4. v. pastita.

CREASTA s. 1. (GEOGR.) coama, crestet, culme, muchie, spinare, spranceana, (pop.) culmis. (O ~ prelunga de munte.) 2. v. varf. 3. v. coama. 4. v. spinare. 5. (BOT.) creasta-cocosului = a) (Clavaria flava) (reg.) melosel, opintic, tocmagel, barba-caprei, burete-cret, laba-matei; b) (Celosia cristata) (inv.) amaranta. 6. (ANAT.) creasta epidermica v. creasta papilara; creasta papilara = creasta epidermica.

PICIORUL-cocosulUI s. v. floare-de-leac, galbenele, galbenele de munte.

CREASTA, creste, s. f. 1. Excrescenta carnoasa, de obicei rosie si dintata, sau mot de pene pe care le au la cap unele pasari. ◊ Compus: creasta-cocosului = a) planta erbacee cu frunze ovale, cu flori rosii sau galbene, reunite la varful tulpinii in forma de creasta ondulata (Celosia cristala); b) numele a doua specii de ferigi cu sporii dispusi pe fata interioara a frunzelor (Polystichum braunii si lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina carnoasa, groasa, foarte ramificata (Clavaria flava). ♦ (Anat.) Proeminenta osoasa. 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apa etc. 3. Coama de acoperis. 4. (In sintagma) Creasta de taluz = linia de intersectie dintre fata unui taluz si suprafata terenului natural sau a platformei unui rambleu. – Lat. crista.

CALIMANI, Muntii ~, masiv vulcanic in NV Carpatilor Orientali, intre cursul superior al Muresului la S si depr. Dornelor la N. Alt. max.: 2.100 m (vf. Pietrosu). Trasaturi tipic alpine in zona inalta, cu urme glaciare si pasuni alpine. Zacaminte de sulf. Izv. carbogazoase. Forme de vulcanocarst (pesterile „Palatul de ciocolata” si „Luanei”) si stincile „12 Apostoli”. Rezervatie naturala complexa (200 ha), declarata in 1990 parc national, cu numeroase specii rare si monumente ale naturii, ca: zimbrul (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata), smirdanul (Rhododendron kotschyi), floarea de colti (Leontopodium alpinum) etc. Printre pasari se intilnesc cinghita alpina (Montifringilla nivalis), cocosul de mesteacan (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia), iar mamiferele sint reprezentate de ris (Lynx lynx), jder (Martes martes) etc.