CASURARE s. f. Acoperire prin lipire a fetei unei coli de hartie sau de carton cu o coala de hartie de calitate superioara, cu o coala de celofan etc., eventual ornamentata, pentru a-i da un aspect mai frumos; casare (2). – Din casa.

IN-CVARTO adj. invar. (Despre formatul unei carti sau al unei file dintr-o carte) In care coala de hartie imprimata este indoita in patru, formand patru foi sau opt pagini; (despre carti, adesea substantivat) care are acest format. [Var.: in-cuarto adj. invar.] – Din fr. in-quarto.

IN-FOLIO adj. invar. (Despre formatul unei carti) In care coala de hartie este indoita in doua, formand patru pagini; (despre carti, adesea substantivat) care are acest format. [Pr.: -li-o] – Loc. lat.

IN-OCTAVO adj. invar. (Despre formatul unei carti) In care coala de hartie este indoita in opt, formand 16 pagini; (despre carti, adesea substantivat) care are acest format. – Loc. lat.

IN-PLANO adj. invar. (Despre formatul unei carti sau al unui ziar) In care coala de hartie nu este indoita, alcatuind deci o fila sau doua pagini; (despre carti si ziare, adesea substantivat) care are acest format. – Loc. lat.

FALTUI, faltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A prelucra cu faltul pieile tabacite pentru a le reduce si a le uniformiza grosimea. 2. A face unor scanduri, tigle etc. un falt (care sa permita imbinarea lor). ♦ A executa imbinarea unor piese de tabla cu ajutorul faltului. 3. A indoi si a impaturi o coala de hartie sau o tiparitura (in vederea manipularii, pastrarii sau in vederea brosarii ori a legarii). – Din germ. falzen.

MINISTERIAL, -A, ministeriali, -e, adj. Care apartine unui ministru sau unui minister, privitor la un ministru sau la un minister, emis de un ministru sau de un minister; de ministru sau de minister. ◊ Banca ministeriala = locul pe care il ocupa reprezentantii guvernului in incinta unui parlament. Coala (sau hartie) ministeriala (sau de format ministerial) = coala de hartie de format obisnuit pentru cereri. Plic ministerial = plic de dimensiuni mari, in care pot incapea acte fara sa fie indoite. [Pr.:-ri-al] – Din fr. ministeriel.

SPETEAZA, speteze, s. f. 1. Parte mai inalta a unui scaun, fotoliu etc., de care isi reazama spatele cel care sade; spatar¹, rezematoare. 2. Bucata de scandura ingusta care serveste ca element de sprijin sau de legatura intre diverse parti ale unei constructii sau ale unui obiect: a) fiecare dintre aripile morii de vant; b) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apa; c) fiecare dintre piesele de lemn care leaga carambii loitrelor de la car; d) bucata de lemn care uneste cele doua coarne ale plugului; e) scandura cu care se ridica firele de urzeala cand se tese cu alesaturi; f) fiecare dintre cele doua brate ale vatalelor la razboiul de tesut; g) fiecare dintre scandurelele care alcatuiesc scheletul zmeului cu care se joaca copiii si care se fixeaza pe o coala de hartie; h) fiecare dintre stinghiile care alcatuiesc scheletul stelei cu care colinda copiii si pe care se fixeaza hartia si ornamentele. – Spata + suf. -eaza.

TELEIMPRIMATOR, teleimprimatoare, s. n. Aparat telegrafic cu ajutorul caruia se transmit si se receptioneaza pe o banda sau pe o coala de hartie texte cu literele alfabetului; telescriptor. [Pr.: -le-im-] – Tele- + imprimator (dupa fr. teleimprimeur).

COLITA, colite, s. f. 1. Coala de carte sau de revista, tiparita si faltuita, inainte de a fi legata sau brosata; fascicula. 2. Mica coala de hartie pe care sunt tiparite una sau mai multe marci postale si pe care se gaseste o inscriptie indicand ocazia cu care s-a lansat emisiunea respectiva. – Coala + suf. -ita.

SIGNATOARE, signatori, s. f. Clapa de metal care serveste pentru a fixa coala de hartie cand se introduce in masina de tipar. – Cf. signatura.

HARTIE s. 1. (Ban., Transilv., Maram. si Bucov.) papir. (O coala de hartie.) 2. hartie pergaminata v. pergament. 3. hartie-carbon v. indigo. 4. v. bancnota. 5. hartie-moneda v. bancnota. 6. (FIN.) hartie de valoare = efect. 7. v. act. 8. act, document, legitimatie. (Rog prezentati hartiile!)

IMPATURI vb. a indoi, a plia, a strange, (pop.) a paturi. (A ~ o coala de hartie.)

IMPATURIT adj. indoit, pliat, strans, (pop.) paturit. (O coala de hartie ~.)

IN-CVARTO adj. invar. 1) (despre formatul unei carti) Care are coala de hartie indoita in patru, formand opt pagini. 2) (despre carti) Care are formatul unei astfel de coli. /<lat. in-quarto

IN-FOLIO adj. invar. 1) (despre formatul unei carti) Care are coala de hartie indoita in doua, formand patru pagini. 2) (despre carti) Care are formatul unei astfel de coli. [Sil. -li-o] /Cuv. lat.

IN-OCTAVO adj. invar. 1) (despre formatul unei carti) Care are coala de hartie indoita in opt, formand saisprezece pagini. 2) (despre carti) Care are formatul unei astfel de coli. /Cuv. lat.

PLIANT² ~e n. rar Publicatie tiparita pe o coala de hartie indoita de mai multe ori (pentru comoditate in utilizare). [Sil. pli-ant] /<fr. pliant

TABEL ~e n. 1) Foaie cuprinzand desenul unui ansamblu de rubrici completate cu cifre, date, simboluri, informatii, prezentate intr-o anumita ordine; tabla. 2) Lista de termeni, simboluri sau valori numerice, sistematizate intr-un anumit mod (pentru a usura folosirea lor). 3) Material didactic constand dintr-o coala de hartie pe care este desenata o ilu-stratie a temei de studiu. /<lat. tabella, germ. Tabelle

IN-CVARTO adj., s.n. invar. (Format) in care coala de hartie imprimata a fost indoita in patru, alcatuind opt pagini; (carte) care are acest format. [Scris si in-quarto, var. in-cuarto adj., s.n. invar. / cf. fr. in-quarto, lat. in quarto].

VENTUZA s.f. 1. Organ al anumitor animale care le permite sa se fixeze pe diferite corpuri ca sa suga. 2. Paharel special de sticla care se aplica pe piele dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin caldura pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ. 3. Aparat in forma de clopot cu care se scoate aerul care impiedica circulatia apei intr-o conducta. 4. (Poligr.; la pl.) Mici piese montate pe o bara, care prin depresiune absorb coala de hartie, iar prin presiune o depun la semnele masinii de imprimat. [< fr. ventouse].

cvart, cvarturi, s.n. (inv.) a patra parte dintr-o coala de hartie; sfert.

IN-FOLIO adj., s.n.invar. (Format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in doua, formand patru pagini; (carte) care are acest format. [Pron. -li-o. / < fr., lat. in-folio].

IN-OCTAVO adj., s.n. invar. (Format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in opt, formand saisprezece pagini; (carte) care are acest format. [< fr., lat. in-octavo].

IN-CVARTO adj. inv., s. n. (format) in care coala de hartie imprimata a fost indoita in patru (opt pagini). (< fr. in-quarto)

IN-FOLIO adj. inv., s. n. (format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in doua (patru pagini). (< fr., lat. in folio)

IN-OCTAVO adj. inv., s. n. (format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in opt (1⁶ pagini). (< fr., lat. in octavo)

VENTUZA s. f. 1. organ de fixare la unele animale parazite. 2. paharel special de sticla ce se aplica pe piele dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin caldura pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ. 3. aparat in forma de clopot cu care se scoate aerul ce impiedica circulatia apei intr-o conducta. 4. (poligr.; pl.) mici piese montate pe o bara, care prin depresiune absorb coala de hartie, iar prin presiune o depun la semnele masinii de imprimat. (< fr. ventouse)

SEMIVELIN, -A, semivelini, -e, adj. (Despre hartie, coli etc.) Care este in parte velin, de calitate mijlocie. – Semi- + velin.

MINISTERIAL, -A adj. care tine de un ministru, de un minister. ♦ banca ~a = loc unde sunt grupati membrii guvernului la sedintele parlamentului; hartie (sau coala) ~a = hartie (coala) de format obisnuit pentru cereri; plic ~ = plic mare, in care se pastreaza acte fara a fi indoite. (< fr. ministeriel)

FOLIO s. n. 1. Format de hartie sau de carte obtinut prin indoirea colii de hartie o singura data. 2. Fila de registru, de carte sau de manuscris numerotata o singura data, pe o singura fata, pentru ambele pagini. [Pr.: -li-o] – Din lat. [in]folio, fr. folio.

PUITOR, -OARE, puitori, -oare, subst. 1. S. m. si f. Lucrator tipograf care alimenteaza cu coli de hartie presa de imprimat. 2. S. n. (In sintagma) Puitor de mine = nava de lupta amenajata pentru transportul si punerea minelor marine. [Pr.: pu-i-] – Pune + suf. -tor.

CONT, conturi, s. n. (Inv.) Grup de 24 de coli de hartie. – Din magh. konc.

DESFACERE s. 1. despaturire, dezdoire. (desfacerea unei coli de hartie.) 2. v. desfasurare. 3. v. deschidere. 4. v. dezlegare. 5. desprindere, eliberare, liberare, scapare, (inv. si pop.) s*******e. (desfacere din stransoare.) 6. v. dezlipire. 7. v. scoatere. 8. v. descompunere. 9. v. deschidere. 10. v. vanzare. 11. v. rupere. 12. v. reziliere.

DESPATURIRE s. desfacere, dezdoire. (~ unei coli de hartie.)

DEZDOIRE s. desfacere, despaturire. (~ unei coli de hartie.)

FOLIO n. 1) Format de carte care se obtine printr-o singura indoire a colii de hartie. 2) Suprafata formata din doua pagini alaturate, numerotate o singura data. [Sil. -li-o] /<lat. [in] folio, fr. folio

PIUNEZA ~e f. Cui mic cu capul rotund si plat, cu varf scurt, folosit la fixarea colilor de hartie pe o suprafata. [G.-D. piunezei; Sil. piu-] /<fr. punaise

PLANSA ~e f. 1) Piesa plana de lemn, subtire avand lungimea mai mare decat latimea. 2) coala de hartie mai groasa ca de obicei, pe care sunt reproduse desene, fotografii, picturi, folosita ca ilustratie intr-o carte. 3) Carton pe care este executata o ilustratie, servind ca material didactic; tabel. 4) Placa de lemn sau de metal in care se sapa litere sau note muzicale, folosita in gravura. 5) Placa de beton folosita la pavarea drumurilor. /<fr. planche

PUITOR ~i m. Muncitor specializat in aranjarea colilor de hartie la presa de imprimat. ◊ ~ de mine nava militara amenajata pentru transportul si punerea minelor marine. [Sil. -pu-i-] /a pune + suf. ~tor

MINISTERIAL, -A adj. Care tine de un ministru sau de un minister. ◊ Banca ministeriala = loc unde sunt grupati membrii guvernului la sedintele parlamentului; hartie (sau coala) ministeriala = hartie (sau coala) de formatul obisnuit pentru cereri; plic ministerial = plic mare in care se pastreaza acte fara a fi indoite. // adv. Dupa indicatiile oficiale. [Pron. -ri-al. / cf. fr. ministeriel].

INTERFOLIAJ s. n. 1. interfoliere. 2. dezinfectie a volumelor de documente prin introducerea intre file a unor coli de hartie de filtru sau sugativa impregnata cu substanta dezinfectanta. (< fr. interfoliage)

ROTATIV, -A (< fr.) adj. 1. (Despre miscari) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice sau despre elemente ale acestora) Care poate efectua o miscare de rotatie partiala; care are parti rotitoare. ♦ (Substantivat, f.) Masina de inalta productivitate pentru tiparirea publicatiilor de tiraj mare, la care forma de imprimare si suprafata de presare (printre care trece hartia) sunt cilindrice; exista r. pentru hartie in coli si r. pentru hartie in bobine.

PLANSA, planse, s. f. 1. Foaie de hartie (mai groasa) pe care sunt reproduse desene, fotografii sau picturi, folosita ca ilustratie intr-o carte; carton cu desene sau cu fotografii, care serveste ca material didactic (la predarea stiintelor naturale). ♦ coala, foaie mare de hartie pe care s-a executat un desen tehnic, o harta etc. desen tehnic executat pe o astfel de coala. 2. Placa de metal sau de lemn in care se sapa litere, note muzicale etc. spre a fi folosita in gravura. 3. Fiecare dintre placile de beton ale pavajului unei sosele, limitata de rosturile de dilatatie. – Din fr. planche.

PLANSA s.f. 1. coala, foaie (mare) de hartie care cuprinde un desen (tehnic). 2. Reproducere cu ajutorul tiparului a unui desen sau a unei picturi. 3. Fiecare dintre placile de beton ale pavajului unei sosele. [< fr. planche].

coala coli f. 1) Foaie dreptunghiulara de hartie, de carton etc. de dimensiuni diferite. 2) Unitate de masura pentru volumul productiei editoriale si tipografice, egala cu 16 pagini tiparite. ~ de autor. ~ editoriala. [G.-D. colii; Sil. coa-la] /<ngr. kolla

coala, coli, s. f. Foaie dreptunghiulara de hartie (alba sau colorata), de celofan, de carton etc. ♦ (Si in sintagma coala de tipar) Unitate de masura pentru volumul unei carti, unui articol etc., egala cu 16 pagini tiparite. ♦ (Si in sintagma coala editoriala) Unitate de masura pentru volumul unei carti, unui articol etc., egala de obicei cu 20 de pagini dactilografiate. coala de autor = coala editoriala egala cu 40 000 de semne tipografice sau cu 3 000 cm² de desen. ♦ Totalitatea marcilor sau timbrelor tiparite pe aceeasi foaie dreptunghiulara de hartie si nedesprinse unele de altele. [Pl. si: coale] – Din ngr. kolla.

TOP¹ ~uri n. 1) Balot de hartie cu un numar fix de coli. 2) Parte superioara (sub aspect calitativ) a ceva; frunte. /<turc. top

CASERAT s.n. (Poligr.) Operatie de lipire pe un carton a unei hartii de calitate superioara, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos, folosita in special la legarea cartilor; caserare. [Dupa fr. cacher].

BLOC¹ s.n. 1. Bucata, masa mare dintr-o materie grea si tare; corp, obiect dintr-o bucata. ♦ Bloc continental = sector al scoartei terestre de mari dimensiuni, inconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adancime. ♦ (Poligr.) Caracter de litera, inrudit cu caracterul grotesc. 2. Gramada de obiecte, de lucruri etc. care formeaza o masa unica. ◊ In bloc = impreuna, laolalta, global. ♦ (Filat.) Ansamblu de marci postale, neseparate intre ele, desprinse impreuna dintr-o coala. 3. Pachet, mapa de foi de hartie egale prinse impreuna, servind pentru a face insemnari, desene etc. 4. Piesa metalica turnata, care cuprinde cilindrii unui motor. 5. (Ferov.) Mecanism care permite manevrarea acelor din cabina acarului sau din statie. ◊ Bloc sistem = dispozitiv de semnalizare folosit pentru a evita orice ciocnire intre trenuri care circula sau manevreaza pe aceeasi linie. 6. Grup de voleibalisti care sar la fileu pentru a impiedica pe adversari sa inscrie un punct dintr-o lovitura de atac. [< fr. bloc, cf. (3) bloc-notes, (4) bloc-moteur].

CASERAT s. n. lipire pe un carton a unei hartii de calitate superioara, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos; caserare. (dupa fr. cacher)

FOLIO s.n. 1. Foaie de hartie indoita o singura data si formand o coala de format mare, numerotata pe o singura parte. V. in-folio. ♦ Numar al unei pagini. 2. Pelicula care, aplicata pe o hartie subtire, serveste la imprimarea titlurilor pe copertele legate in panza sau piele. [Pron. -li-o. / < fr. folio, cf. it. foglio, lat. folium – foaie].

FOLIO s. n. 1. foaie de hartie indoita o singura data si formand o coala de format mare, numerotata pe o singura parte. ◊ numar al unei pagini. 2. pelicula care, aplicata pe o hartie subtire, serveste la imprimarea titlurilor pe copertele legate in panza sau piele. (< fr. folio, lat. /in/folio)

TOP¹, topuri, s. n. 1. Pachet de hartie sau de carton (cuprinzand un anumit numar de coli). 2. (Pop.) Pachet de bumbac (cu un anumit numar de legaturi). 3. (Inv.) Val de postav. – Din tc. top.

XEROGRAFIA, xerografiez, vb. I. Tranz. A supune procesului de copiere un material tiparit, scris sau ilustrat de pe hartie sau film, in care regiunile de pe suprafata unei coli albe corespunzatoare acelora ale originalului care se doresc a fi reproduse sunt sensibilizate prin incarcare electrostatica, asa incat, in momentul in care li se aplica un strat de rasina colorata incarcat cu sarcina opusa, doar regiunile incarcate initial retin depunerea de rasina care ulterior este integrata in mod permanent in coala alba. [ind. prez. 3 sg. si pl. xerografiaza] (cf. engl. xerography) [def. MW]