ARC¹ ~uri n. 1) Arma primitiva folosita la aruncarea sagetilor, formata dintr-o vergea flexibila, ale carei capete curbate sunt tinute de o coarda. A trage cu ~ul. 2) Element de rezistenta al unei constructii. ◊ ~ de triumf constructie in forma de portic, inaltata in amintirea unui eveniment important. 3) Piesa elastica de otel fixata intre corpul unui vehicul si osiile rotilor acestuia, care serveste pentru amortizarea socurilor; resort. ~ de automobil. 4) ~ electric descarcare electrica intre doi electrozi prin care circula un curent de mare intensitate. 5) Ceea ce are forma unui segment din circumferinta cercului. ~ul sprancenei. /<lat. arcus

PERGHEL s. v. cerc, circumferinta, clupa, compas forestier.

RAZA ~e f. 1) Fascicul ingust de lumina care porneste de la o sursa de lumina sau de la un obiect stralucitor. ~e solare. ◊ O ~ de speranta fapt pozitiv care, desi, neinsemnat, da curaj. 2) la pl. fiz. Flux de particule sau de energie a oscilatiilor electromagnetice; radia-tie electromagnetica. ~e Rontgen. 3) mat. Segment de dreapta care uneste un punct al circumferintei cercului sau al suprafetei sferei cu centrul acestora. 4) Limita pana la care se extinde ceva. ~ de influenta. 5) Fiecare dintre fofezele unei vartelnite. [G.-D. razei] /<lat. radia

perghelui, pergheluiesc, vb. IV (inv.; despre cercuri, circumferinte) 1. a descrie, a desena, a trasa. 2. a construi in forma de arcada sau de semicerc.

pergheluire s.f. (inv.) 1. (despre cercuri, circumferinte) descriere, desenare, trasare. 2. construire in forma de arcada sau de semicerc.

CIRCUMFERENTIAR s. n. compas pentru trasarea cercurilor. (< circumferinta + -ar)

perghel (pergheluri), s. n. – 1. cerc, circumferinta. – 2. Arc, zidarie in forma de arc. – 3. (Inv.) Compas. – Megl. pirghel. Tc. pergel ‹ per. perkār (Seineanu, II, 291; Lokotsch 1635), cf. ngr. περγέλι, alb., bg. pergel. – Der. perghelui, vb. (a trasa, arcuri; a arcui, a da forma de bolta).)

tarcalan (tarcalanuri), s. n. – 1. cerc, circumferinta. – 2. Halo, parhelie. – 3. Cearcan. – Var. tarcalam, tircalam. Mag. cirkalom (Tiktin; Galdi, Dict., 165). – Der. tarcalau, s. n. (compas), coincide curios cu tarcalau „tarc”, coincidenta care nu pare a fi intimplatoare. In Trans. si Mold.

HIPOCICLOIDA, hipocicloide, s. f. Curba plana descrisa de un punct de pe circumferinta unui cerc care se rostogoleste, fara sa alunece, pe un alt cerc fix, cercurile fiind interioare. – Din fr. hypocycloide.

INSCRIS², -A, inscrisi, -se, adj. (Despre poligoane) Cu varfurile situate pe circumferinta unui cerc; (despre poliedre) cu varfurile situate pe suprafata unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. – V. inscrie.

OCTANT, octante, s. n. 1. Instrument de navigatie maritima si aeriana sau care serveste la masurarea inaltimii astrilor, a distantelor lor unghiulare etc. 2. A opta parte din circumferinta unui cerc sau dintr-o suprafata circulara. ♦ Fiecare dintre cele opt portiuni din suprafata unui corp sferic, determinate de trei planuri perpendiculare care se intersecteaza in centrul corpului. – Din fr. octant.

CVADRANT s.m. 1. Patrime din circumferinta unui cerc. 2. Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, folosit la masurarea unghiurilor. 3. Organ metalic al unui aparat, instrument de masura etc. in forma de sector de cerc de marimea unui cvadrant (1). [Var. cuadrant s.m. / < fr. quadrant].

CVADRANT s. m. 1. ♦ patrime din circumferinta unui cerc. 2. instrument de precizie dintr-un sfert de cerc gradat, pentru masurarea unghiurilor. 3. organ metalic al unui aparat, instrument de masura etc. in forma de sector de cerc de marimea unui cvadrant (1). (< fr. quadrant, lat. quadrans)

CIRCUMSCRIS, -A, circumscrisi, -se, adj. (Despre poligoane) Cu toate laturile tangente la un cerc dat; (despre cercuri) a carui circumferinta trece prin toate varfurile unui poligon. – V. circumscrie.

circumferinta s. 1. v. cerc. 2. v. perimetru. 3. grosime. (~ unui trunchi de copac.)

circumferinta s. f. 1. cerc; lungimea cercului. 2. linie imprejmuitoare a unui corp rotund, a unui loc; perimetru. (< fr. circonference, lat. circumferentia)

LISTEL s.n. 1. (Arhit.) Mulura care incadreaza o alta mulura (mai mare). ♦ Suprafata plana care separa canelurile unei coloane. 2. cercul proeminent de la circumferinta monedelor. [< fr., engl. listel, cf. it. listello].

LISTEL s. n. 1. (arhit.) mulura cu aspect de banda plata si ingusta care incadreaza o alta mulura (mai mare). ◊ suprafata plana care separa canelurile unei coloane. 2. spatiu dintre doua chenare sau doua cercuri concentrice. ◊ cercul proeminent de la circumferinta monedelor. (< fr., engl. listel)

RAZA, raze, s. f. 1. Linie dreapta dupa care se propaga lumina; traiectorie luminoasa. ♦ Zona luminoasa; lumina, stralucire. 2. Fig. Licarire, palpaire, semn slab, indiciu vag de... 3. (Fiz.) Radiatie. ◊ Raze X (sau rontgen) = unde electromagnetice cu lungimi de unda mult mai mici decat acelea ale luminii. 4. Distanta de la centrul unui cerc pana la orice punct de pe circumferinta sau de la centrul unei sfere pana la orice punct de pe suprafata ei. 5. Distanta pana la care se exercita o actiune in jurul centrului de unde porneste. ◊ Raza de actiune (sau de activitate) = loc pana unde se intinde puterea sau influenta cuiva sau a ceva. 6. (Reg.) Ramificatie a coarnelor cerbului. – Lat. radia (= radius).

DIAMETRU ~e n. 1) Segment de dreapta care trece prin centrul unei sfere sau al unui cerc, unind doua puncte opuse de pe circumferinta acestora. 2) Lungimea acestui segment. [Sil. di-a-] /<fr. diametre, lat. diametrus

ARC, arcuri, si (2) arce, s. n. 1. Arma (primitiva) de aruncat sageti, alcatuita dintr-o varga flexibila usor incovoiata si o coarda prinsa de extremitatile vergii. ♦ P. a**l. Ceea ce are forma unui arc (1). Arcul sprancenei. 2. Portiune dintr-o circumferinta sau dintr-o linie curba. Arc de cerc. ♦ (Element de) constructie in forma arcuita. ◊ Arc de triumf = monument in forma de portic arcuit cu una sau mai multe arcade, ridicat in amintirea sau pentru sarbatorirea unui fapt insemnat. 3. Organ metalic elastic al unei masini sau al unui mecanism, care are proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost supus unei solicitari. Arc de automobil. ◊ Expr. Parc-ar fi pe arcuri, se zice despre o persoana supla, sprintena. 4. (In sintagma) Arc electric (sau voltaic) = descarcare electrica foarte luminoasa care are loc intre doi electrozi prin care circula un curent de mare intensitate. 5. (Fiziol.; in sintagma) Arc reflex = ansamblul elementelor nervoase care asigura realizarea reflexelor. – Lat. arcus.

L’UNIVERS EST UN cercLE DONT LE CENTRE EST PARTOUT ET LA CIRCONFERENCE NULLE PART (fr.) Universul este un cerc al carui centru e pretutindeni si a carui circumferinta nu e nicaieri – Pascal, „Pensees”.

cerc s. 1. (MAT.) (inv. si reg.) perghel, (inv.) tarcalan. (Deseneaza un ~.) 2. (MAT.) circumferinta, (inv. si reg.) perghel, (inv.) periferie. (Afla lungimea ~ului.) 3. v. disc. 4. sina, (reg.) sing, (Transilv., Ban. si Mold.) raf. (~ la roata unei carute.) 5. (pop.) bratara. (~ la un butoi.) 6. v. rotocol. 7. rotocol, (rar) armean. (~ format la suprafata unei ape.) 8. roata. (Faceti ~ in jurul meu.) 9. (PICT.) cerc cromatic v. steaua culorilor. 10. v. mediu. 11. v. domeniu.

circumferinta ~e f. 1) geom. Linie curba inchisa, ale carei puncte sunt egal departate de un punct fix numit centru; cerc. 2) Lungime a unui cerc. 3) Linie care inconjoara un corp de forma relativ rotunda. ~a unui trunchi de copac. [G.-D. circumferintei] /<lat. circumferentia, fr. circonference

circumferinta, circumferinte, s. f. 1. Curba plana inchisa, ale carei puncte sunt egal departate de un punct fix, numit centru; cerc; lungimea unui cerc. 2. Linie imprejmuitoare a unui corp, a unui loc in forma (relativ) rotunda; lungime a conturului unui corp. [Var.: circomferinta s. f.] – Din lat. circumferentia, fr. circonference.

circumferinta s.f. 1. Curba plana inchisa, ale carei puncte sunt egal departate de un punct fix, numit centru; lungimea unui cerc. 2. Linie imprejmuitoare a unui corp rotund, a unui loc. [Var. circomferinta s.f. / < lat. circumferentia < circum – imprejur, ferre – a purta, cf. fr. circonference].