HARZOB, harzoabe, s. n. (Reg.) 1. Funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatilor din adancime. ◊ Expr. (Ir.) (A se crede) coborat cu harzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur, (a fi) mandru, ingamfat. A cadea cu harzobul din cer = a veni, a pica pe neasteptate; a se realiza de la sine. 2. Lada care odinioara servea de scena si in spatele careia papusarul manuia papusile; lada papusilor. 3. Cosulet din cetina de brad, in care se pastreaza unii pesti. – Din bg. varzop „legatura”.

PRIPOR, pripoare, s. n. 1. Coasta de deal sau de munte, panta abrupta; povarnis. 2. (Reg.) Adapost de iarna pentru oi, facut din impletitura de nuiele sau din stuf si acoperit cu paie, trestie, cetina de brad etc. – Din bg. pripor. Cf. ucr. prypir, -poru.

CORNISOR ~oare n. (diminutiv de la corn) Planta erbacee asemanatoare cu cetina de brad, care creste pe stanci si prin padurile de munte. /corn + suf. ~isor

harzob, harzoabe, s.n. (reg.) 1. funie groasa folosita la coborarea sau la ridicarea greutatilor din adancime; vartej. 2. lada care odinioara servea de scena si in spatele careia papusarul manuia papusile; lada papusilor. 3. cosulet din cetina de brad in care se pastreaza unii pesti. 4. policandru. 5. cerc de lemn de care se prinde un saculet prin care se strecoara zerul (folosit de ciobani). 6. paneras facut din cetina de brad in care se usuca pestele. 7. excrescenta in varful coarnelor de cerb; ploscuta. 8. bat despicat in varf cu care se dau merele jos din pom.

BRADISOR, brazisori, s. m. 1. Bradut. 2. Mica planta erbacee cu frunze subtiri si ascutite, asemanatoare cu cetina de brad (Lycopodium elago). [Pl. si: bradisori] – Din brad + suf. -isor.

PIN s. (BOT.) 1. (Pinus silvestris) (reg.) brad, catuni (pl.), cetina, chifar, jolca, luciu, malin, molete, molid, pinel, pinisor, pinut, schin, silha, zada. 2. pin pitic (Pinus pumilio) = jep, jneapan, (reg.) catan, durzau.

cetina (cetini), s. f. – 1. Ac de brad. – 2. Ramura de brad. Sl. cetina, der. colectiv de la cetu „ac, teapa, dinte” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Iordan, Dift., 144), cf. sb., cr. cetina, ceh. setina, alb. cetina; mag. csetina pare a proveni din rom. – Der. cetin, s. m. (ienupar); cetinis, s. n. (padure de brazi); incetinat, adj. (cu ramuri dese, se spune numai despre brazi). Nu a fost explicata corespondenta cu it. cetina „taiere de copaci”, a carui origine este necunoscuta, dupa Prati 262.

CETINIS, cetinisuri, s. n. Padure tanara, desis (de brad sau de molid). – Din cetina + suf. -is.

cetina, cetini, s. f. 1. Ramura, creanga de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori si de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetina-de-negi = mic arbust rasinos ornamental din familia pinaceelor, totdeauna verde, cu tulpini culcate, foarte ramificate, cu frunze solzoase si cu flori dioice sau monoice (Juniperus sabina). [Pl. si: cetine] – Din bg., scr. cetina.

cetina, cetini, s. f. 1. Ramura, creanga de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori si de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetina-de-negi = mic arbust rasinos ornamental (Juniperus Sabina). [Pl. si: cetine] – Bg., sb. cetina.

cetina f., pl. i si e (sirb. cetina, frunze de brad; bg. cetina, par de porc, rus. scetina, par de porc [col.], d. sceti, fir de par de porc. Ung. csetina vine d. rom.). Carp. Frunzisu bradului (V. foios). Verdeata in general: pe cimpia verde´ntinsa si de cetine cuprinsa (Teod. P. P. 581). Ienupar. – Si cetin, m., ienupar.

brad m., pl. i (lat. bratus, un copac perpertuu verde, care, ca si vgr. brahty, un fel de ienupar, si alb. breth, art. bredhi, vine d. ebr. beros, sirian berot, ar. brot, chiparis, inrudit cu vsl. berza, mesteacan. Ar putea veni si din alb. bredhi, rom. pl. brazi, apoi sing. brad. V. breaz). Un mare si impunator copac conifer rasinos perpetuu verde care-si inalta trunchiu vertical pina la 50 de metri si creste mai ales ma munte (abies alba sav abies pectinata). Lemnu lui: o masa de brad. Fig. Un brad de flacau, un flacau inalt, drept si robust. V. molid, pin, cetina, sihla, cucuruz, rasina, terebint.