peti (petesc, petit), vb. – A cere mina, a cere in casatorie. Lat. petere (Philippide, Principii, 44; Densusianu, Hlr., 149; Puscariu 1202; Candrea-Dens., 1370; REW 6444), prin intermediul unei var. populare *petῑre, cf. v. nap. pezzire „a cere de pomana”, it. pezzente „cersetor”, sp., port. pedir. – Der. petit, s. n. (cerere in casatorie); petitor, s. m. (pretendent; mijlocitor de casatorii); petitoare, s. f. (mijlocitoare de casatorii); petitorie, s. f. (petit; indeletnicirea de a peti).

PETITOR, -OARE, petitori, -oare, subst. 1. S. m. si f. Persoana care, in numele unui barbat, cere in casatorie o fata, de obicei adresandu-se parintilor sau rudelor acesteia; (inv. si pop.; la m.) barbat care cere (pentru sine) in casatorie o fata. ◊ Expr. Sa (ne) sada petitorii, formula glumeata cu care un musafir este invitat sa ia loc sau sa (mai) stea. 2. S. f. Femeie (de obicei mai in varsta) care mijloceste cunostinta a doua persoane de s*x opus pentru a le inlesni casatoria. – Peti + suf. -tor.

PRETENDENT, -A, pretendenti, -te, subst. 1. S. m. si f. Persoana care tinde, aspira sa ajunga la ceva, care cere, pretinde ceva. 2. S. m. Barbat care cere sau are intentia sa ceara in casatorie o femeie. – Din fr. pretendant.

STAROSTE, starosti, s. m. 1. Conducator al unei corporatii, al unei bresle din trecut; p. gener. conducator, sef, fruntas. 2. Persoana care conducea in trecut (in Moldova) un tinut aflat la marginea tarii. 3. (Reg.) Persoana trimisa oficial de un tanar la parintii unei fete pentru a o cere in casatorie; petitor; p. ext. persoana care conduce ceremonia nuntii. – Din sl. starosta.

A PETI ~esc tranz. (fete) A cere in casatorie prin mijlocitori; a starosti. /<lat. petere

PETITOR ~oare (~ori, ~oare) m. si f. Persoana trimisa la parintii unei fete spre a o cere in casatorie pentru altcineva. /a peti + suf. ~tor

STAROSTE ~i m. 1) ist. Conducator administrativ al unui oras, al unei cetati. 2) ist. Conducator al unei bresle. 3) Persoana trimisa la parintii unei fete spre a o cere in casatorie pentru altcineva; petitor. 4) rar Persoana care dirijeaza ceremonia nuntii. 5) reg. Persoana care are in grija o biserica, indeplinind si anumite servicii la oficierea cultului religios; paracliser; tarcovnic. /<pol., ucr. starosta

A STAROSTI ~esc 1. tranz. (fete) A cere in casatorie in calitate de staroste; a peti. 2. intranz. A fi staroste la nunta; a conduce ceremonia unei nunti. /Din staroste

GAMOMANIE s.f. Manie a psihopatilor e*******i de a cere in casatorie toate femeile cunoscute. [Gen. -iei. / < fr. gamomanie].

GAMOMANIE s. f. manie a psihopatilor e*******i de a cere in casatorie toate femeile cunoscute. (< fr. gamomanie)

3) aleg, ales, a alege v. tr. (lat. pop. allego, allegere, cl. eligo, eligere. V. culeg, inteleg). Iau un lucru sau o fiinta din mai multe, prefer: a alege un loc. Numesc pin [!] alegere: a alege un deputat. Hotarasc: urma alege. Separ: a alege griu de neghina, smintina din lapte. A ales pin' a cules, a tot facut nazuri la ales pina cind nu i-a mai ramas de ales de cit ceva prost (cind o fata ii tot refuza pe cei ce o cer in casatorie). V. refl. Cistig, imi ramine, imi rezulta: nu m' am ales cu nimic din atita munca, praf s' a ales de el (s' a nimicit). Ma deosebesc: mic, mare: nu se mai alege.

3) cer, cerut si (vechi) cersut, a cere v. tr. (lat. quaero, quaerere, supinu quaesitum, a cauta, a´ntreba, a ancheta; it. chiedere, pv. vfr. querre, sp. pg. querer. – Cer, cei si ceu, ceri si cei, cere; cerui, vechi cersui; sa cer, sa ceri, sa ceara, vechi sa cei, sa ceie; imp. cere, nu cere; cerind, vechi si ceind. V. cersesc, chestiune, inchizitiune). Rog sa mi se dea ceva: a cere un mar, o favoare. Solicit, pretind: a cere o functiune. Exig, pretind: a cere punga sau viata. Am nevoie: pamintu cere ploaie, politeta [!] cere sa fii blind. Doresc, poftesc: stomahu [!] imi cere o limonada. Cersesc: calicu, pina nu cere, nu maninca cu placere. Petesc: a cere o fata in casatorie. A cere inapoi, a reclama sa ti se restitue [!]. A cere un elev din internat, a cere sa i se dea voie sa iasa. A cere de pomana, a cere pomana sau mila, a cersi. V. refl. A cere voie: m´am cerut de la tata sa ma duc la plimbare. A avea cautare, a se cauta: marfa asta se cere mult. A te cere de la profesor afara din clasa, a-i cere voie sa iesi din clasa. Se cere, trebuie, e necesar: se cere sa murim pentru patrie.

PETI, petesc, vb. IV. Tranz. A cere o fata in casatorie in numele altcuiva sau pentru sine, de obicei prin intermediul parintilor sau al rudelor fetei. – Lat. petere.

NEVASTA ~este f. 1) pop. Persoana de s*x feminin in raport cu barbatul ce i-a devenit sot; sotie. A lua de ~. ◊ A cere de ~ a face propunere de casatorie. 2) pop. Femeie maritata. [G.-D. nevestei] /<sl. nevesta

SEPARATIE, separatii, s. f. Despartire, separare. ◊ Separatia puterilor = principiu care sustine ca puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca dintr-un stat pot si trebuie sa actioneze independent una de alta, avand o anumita interdependenta si dreptul de control reciproc. Separatie de domiciliu = dispensa premergatoare divortului prin care se acorda sotilor dreptul de a avea domicilii legale diferite. Separatie de bunuri = (in unele state) regim matrimonial caracterizat prin aceea ca femeia isi pastreaza libera dispunere a bunurilor sale aduse in casatorie pentru sustinerea sarcinilor acesteia. Separatie de patrimoniu = masura luata la cererea creditorilor unei succesiuni ori a legatarilor cu titlu particular de sume de bani, pentru a impiedica confundarea patrimoniului succesoral cu cel al mostenitorului si a evita astfel eventuala concurenta a creditorilor acestuia din urma. – Din fr. separation, lat. separatio.

Deianira, fiica regelui Oeneus si sora lui Meleager. Intors din Infern, unde umbra lui Meleager il rugase s-o ia in casatorie pe Deianira, ramasa pe pamint fara nici un sprijin, Heracles ii cere acesteia la intoarcere mina. Dupa ce il invinge in lupta pe zeul apei, Achelous (v. si Achelous), se casatoreste cu ea si au un fiu, pe Hyllus. O data, pe drum, in timp ce paraseau Calydonul, ei se intilnesc cu centaurul Nessus, indragostit si el de Deianira (v. si Nessus). Centaurul incearca s-o violeze, fapt pentru care intre cei doi se incinge o lupta. Ranit mortal de Heracles, Nessus ii daruieste inainte de a muri Deianirei un filtru miraculos cu care – dupa spusele lui – sa-l poata face pe sotul ei s-o iubeasca vesnic. Curind dupa aceea, aflind de o infidelitate a lui Heracles, care se indragostise de Iole, Deianira, ramasa acasa, ii trimite o camasa imbibata in filtrul miraculos. Cum o imbraca, eroul e cuprins de flacari mistuitoare si moare in chinuri cumplite (v. si Heracles). Auzind de sfirsitul tragic al sotului ei si dindu-si seama de inselatoria si totodata de razbunarea centaurului, Deianira se sinucide la rindu-i.

LEGITIMAT, -A, legitimati, -te, adj. 1. Caruia i s-a cerut sa se legitimeze cu un document legal. 2. (Despre copii nascuti in afara casatoriei) Care a fost recunoscut ca legitim. 3. Care a fost considerat just, echitabil, indreptatit. – V. legitima.

cere, cer, vb. III. Tranz. 1. A se adresa cuiva pentru a obtine ceva, pentru a-l convinge sa-ti indeplineasca o dorinta. ◊ Expr. A cere voie sa... = a starui (pe langa cineva), a ruga (pe cineva) pentru a obtine permisiunea sa... ◊ Refl. Aice s-au cerut ei ca sa-i primeasca peste noapte (SBIERA). 2. A face unei fete propuneri de casatorie; a peti. 3. A cersi. 4. A pretinde ceva in baza unui drept; a revendica. ◊ Expr. A cere satisfactie = a pretinde satisfactie morala in urma unei jigniri sau unei insulte. A cere socoteala sau (inv.) seama (cuiva) = a trage la raspundere (pe cineva). ♦ A pretinde. Cat ceri pe unt? 5. A impune; a face sa fie necesar. 6. A dori, a pofti, a voi. ♦ Refl. A avea cautare, a fi solicitat. – Lat. quaerere.

cere, cer, vb. III. Tranz. 1. A se adresa cuiva pentru a obtine ceva, pentru a-l convinge sa-ti indeplineasca o dorinta. ◊ Expr. A cere voie sa... = a starui (pe langa cineva), a ruga (pe cineva) pentru a obtine permisiunea sa... 2. A face unei fete propuneri de casatorie; a peti. 3. A cersi. 4. A pretinde ceva in baza unui drept; a reclama, a revendica. ◊ Expr. A cere (cuiva) socoteala (sau cont, inv., seama) = a pretinde de la cineva lamuriri, satisfactie etc. (in urma unei jigniri, a unei fapte reprobabile etc.); a trage la raspundere (pe cineva). ♦ A pretinde. 5. A impune; a face sa fie necesar. 6. A dori, a pofti; a voi. ♦ Refl. A avea cautare, a fi solicitat. – Lat. quaerere.

A cere cer tranz. 1) A se adresa cuiva pentru a obtine ceva; a-si manifesta dorinta de a avea ceva. ~ o carte. ~ un sfat. ~ un ajutor. ◊ ~ mana (unei fete) a propune casatorie (unei fete). 2) A pretinde, pornind de la prevederile legii; a revendica; a reclama. ~ un drept. ◊ ~ cuiva socoteala a cere lamuriri de la cineva. 3) A face sa fie necesar; a necesita; a reclama; a comporta; a pretinde. Copilul mic cere multa atentie. /<lat. quaerere

Alcmaeon, fiul prezicatorului Amphiaraus si al lui Eriphyle. Cind Amphiaraus, constrins de sotia sa, a fost nevoit sa plece in razboiul impotriva cetatii Thebae, de unde stia ca nu se va mai intoarce, el l-a insarcinat pe Alcmaeon sa-l razbune, ucigind-o pe Eriphyle si pornind o noua expeditie impotriva acestei cetati. Alcmaeon indeplineste dorinta tatalui sau. El participa la expeditia epigonilor, iar la intoarcere isi omoara mama. Urmarit de erinii, Alcmaeon se refugiaza la curtea regelui Phegeus si se purifica mai tirziu, casatorindu-se cu fiica acestuia, Arsinoe (sau Alphesiboea), careia-i daruieste colierul si vesmintul Harmoniei, cu care fusese corupta odinioara Eriphyle. Din pricina matricidului savirsit, pamintul tarii a incetat insa sa mai dea rod. Oracolul consultat cere ca Alcmaeon s-o porneasca din nou in pribegie, pentru a obtine purificarea definitiva de la riul Achelous. Zeul riului il purifica dindu-i-o in casatorie pe fiica sa, Callirrhoe. Conditia este insa ca Alcmaeon sa-i aduca lui Callirrhoe darurile facute lui Arsinoe. Intorcindu-se sa le ia, sub pretext ca vrea sa le daruiasca templului de la Delphi, Alcmaeon este descoperit si ucis. Moartea lui va fi razbunata mai tirziu de propriii lui fii, nascuti cu Callirrhoe, care-i omoara la rindul lor pe ucigasi.