AMSTERDAM 1. Cap. constitutionala a Olandei, port maritim (25 mil. t. trafic anual), legat de Marea Nordului prin Noordzee Kanaal; 1,86 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroportul Schiphol. Cel mai mare centru economic al tarii. Important centru financiar international. Santiere navale. Ind. constr. de masini (turbine, produse electronice), a hirtiei, aeronautica, chim., alim. (uleiuri, tutun). Cel mai mare centru mondial pentru slefuirea diamantelor. Piata internationala pentru cafea, cacao, chinina, cauciuc natural. Universitate (1632). Monumente arhitectonice: Oude Kerk (sec. 14), Zuyderkerk Stadhuis (Primaria, azi palat regal, sec. 17), Rijksmuseum, casa lui Rembrandt. Muzee. Mnetionat prima oara in 1275, a primit in 1300-1301 dreptul de oras; membru al Hansei (din 1369), important centru comercial si de credit (incepind din sec. 17). Sediul principalelor companii comerciale olandeze. Cap. a Republicii Batave (1795), iar din 1806 a regatului Olanda. 2. Ins. in S. Oc. Indian, posesiune franceza; 66 km². Relief vulcanic (alt. max: 911 m). Statiune meteorologica. Se mai numeste Nouvelle-Amsterdam.

AUGSBURG, oras in S Germaniei (Bavaria), 405 mii loc. (1987, cu suburbiile). Ind. textila, constr. aeronautice, electronica, chimica. In sec. 14-16 centru comercial-financiar si al umanismului si artei germane. Monumente: vestigii romane, catedrala (sec. 11-15), Biserica Sankt Ulrich und Afra (sec. 15-17), primarie (sec. 17). Muzee. Aici a fost prezentata in 1530 „Confesiunea de la A.”, expunere a tezelor luteranismului, alcatuita de Philipp Melanchton. In 1555 s-a incheiat „pacea religioasa” intre principii germani si imparatul Carol V, care confirma deplina independenta religioasa a principilor. In 1686 s-a constituit aici Liga de la A. (Olanda, Imparatul german, Spania, Suedia, majoritatea statelor germane si Anglia, din 1689) impotriva Frantei.

BACAU 1. Municipiu in E Romaniei, pe riul Bistrita, resed. jud. cu acelasi nume; 199.769 loc. (1991). Termocentrala si doua hidrocentrale (Bacau I si II). Aeroport. Combinat chimic; intrepr. de masini (constr. si reparatii de avioane, constr. de masini unelte, de utilaje pentru ind. alim., de utilaje agricole), de prelucr. a lemnului (cherestea, mobila), de celuloza si hirtie (prima fabrica de hirtie din Moldova, 1841), textile (tesaturi de lina, conf.), de piel. si incalt., mat. de constr., alim. (preparate din carne si lapte, panificatie, bauturi alcoolice, bere etc.); poligrafie. Universitate, teatru dramatic si si de papusi, orchestra simfonica, muzee. Prima mentiune documentara dateaza din 1408, ca oras si punct vamal, existenta sa fiind insa anterioara intemeierii statului feudal Moldova; important centru comercial. Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, construieste in 1491 o curte domneasca cu biserica (Precista), pentru a-i servi ca resed. Sediul episcopatului catolic din Moldova. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in E Romaniei, in partea centrala a Moldovei, pe cursul mijlociu al Siretului; 6.606 km²; (2,78 la suta din supr. tarii); 743.323 loc. (1991), din care 49,0 la suta in mediul urban; densitate: 103,7 loc./km². Resed.: municipiul Bacau. Orase: Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Onesti (municipiu), Slanic-Moldova, Tirgu Ocna. Comune: 79. Relief variat, format dintr-o zona muntoasa in V (extremitatile sudice ale M-tilor Gosmanu si Tarcau, cele estice ale M-tilor Ciuc si Nemira si prelungirile nordice ale M-tilor Vrancei), una deluroasa in partea centrala, cuprinzind dealurile subcarpatice si depr. aferente (Depr. Tazlau-Casin, culmile Berzunt, 990 m, Pietricica, 746 m alt., Ousoru, 753 m alt. s.a.) si o a treia in E, inglobind lunca larga a Siretului si Colinele Tutovei (parte componenta a Pob. Birladului). Clima temperat-continentala cu variatii mari de temperatura si precipitatii. Temp. medie anuala oscileaza intre 2ºC in zona montana inalta si 8-9ºC in reg. subcarpatica si pe valea Siretului. Precipitatiile insumeaza 550 mm anual in zonele colinare si peste 1.100 pe culmile muntoase. Vinturi predominante dinspre N, NV si NE. Reteaua hidrografica apartine bazinului mijlociu al Siretului, care colecteaza toate apele din zona carpatica si subcarpatica prin intermediul Trotusului si Bistritei inf. Numeroase lacuri artificiale au fost construite, in scopuri hidroenergetice, pentru alimentare cu apa si irigatii, pe riurile Bistrita (Girleni, Lilieci, Serbanesti), Tazlau (Belci), Uz (Poiana Uzului) etc. Resurse naturale: paduri de conifere, zacaminte de titei, (Zemes, Lucacesti, Solont, Modirzau, Moinesti, Tescani, Geamana, Dofteana etc.), de carbune brun (Asau, Comanesti, Darmanesti, Leorda), de gaze naturale (Gaiceana, Gavanesti, Huruiesti), de sare gema (Tirgu Ocna) si saruri de potasiu (Arsita, Solont, Stanesti, Galeanu); exploatari de gresii (Goioasa, Comanesti, Salatruc s.a.), de calcar (Solont, Stefan cel Mare) si tufuri vulcanice (Cleja, Biribesti, Gura Ratacaului). Izv. minerale carbogazoase, slab sulfuroase, clorurate, bicabornatate sodice, calcice (Slanic-Moldova, Tirgu Ocna, Moinesti). Economia: In 1989, activitatea industriala se desfasura in 48 de intreprinderi, concentrate cu precadere in arealul vaii Trotusului. Cele mai importante ramuri ind. (1989): ind. combustibililor (35,6 la suta din prod. globala a jud.), apoi ind. chimica si de prelucr. petrolului, 16,5 la suta (combinatul chimic de la Borzesti, combinatul de cauciuc sintetic de la Onesti, rafinariile de la Darmanesti si Onesti), ind. energiei electrice si termice (termocentralele Onesti, Comanesti, Darmanesti si hidrocentralele de la Buhusi, Racova, Girleni, Bacau I si II de pe Bistrita, cea de la Galbeni pe Siret si cea de la Poiana Uzului pe Uz), ind. constr. de masini si de prelucr. metalelor (11,3 la suta), care produce utilaje pentru ind. chimica, usoara si alim. (Bacau, Onesti, Buhusi), masini unelte, utilaje agricole, avioane, repere pentru utilaj petrolier (Bacau), ind. textila (Bacau, Buhusi), ind. de expl. si prelucr. lemnului (Agas, Tirgu Ocna, Bacau, Comanesti), ind. piel. si incalt. (Bacau), celulozei si hirtiei (Bacau), alim. (zahar, produse lactate, preparate din carne, bauturi alcoolice, bere etc.). Agricultura, complexa si echilibrata, se bazeaza in principal pe pomicultura si pe culturi de cimp, imbinate cu cresterea animalelor. In 1989, terenurile arabile, (178.628 ha) erau cultivate cu porumb (64.964 ha), griu si secara (53.550 ha), plante de nutret (20.567 ha), sfecla de zahar plante uleioase, cartofi, legume etc. Pomicultura se practica in special in depr. Tazlau-Casin (meri, pruni, ciresi, peri etc.), iar viticultura pe pantele culmii Pietricica si pe terasele Trotusului si Tazlaului (Parava, Orbeni, Sascut, Urechesti Valea Seaca etc.). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 362,1 mii capete ovine, 191,2 mii capete bovine, 274,4 mii capete porcine, 3.766,4 capete pasari crescute in cadrul unor ferme moderne; apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 226 km (191 km linii electrificate), iar cea a drumurilor publice 2.301 km, dintre care 510 km modernizate; aeroport la Bacau. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 535 scoli generale, 25 licee, un institut de invatamint superior (universitate), teatru dramatic, teatru de papusi, orchestra simfonica (la Bacau), muzee, 552 biblioteci, 220 cinematografe, care memoriale etc. Turism. Jud. B. are un potential turistic ridicat, determinat de varietatea si atractivitatea peisajului geografic si antropic (valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazinete, valea si defileul Uzului cu lacul de acumulare Poiana Uzului, valea Bistritei cu peisajul urbanistic al municipiului Bacau etc.), de monumentele si locurile istorice (cimpurile de lupta de la Oituz, manastirile Casin, Ciresoaia, biserica din Borzesti – ctitorie din 1493-1494 a lui Stefan cel Mare, biserica Precista din Bacau etc.), de monumente ale naturii codrul secular de la Runc, parcul dendrologic de la Hemeius, unde se afla si un relict tertiar – Ginkobiloba), precum si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Slanic-Moldova, Tirgu Ocna s.a. Indicativ auto: BC.

BAGDAD (BAGHDAD), cap. Iraqului, port pe fl. Tigru; 3,94 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international (Bamerni). Pr. centru politic si economic al tarii; centru comercial. Fabrici de textile (matase si lina) si de tricotaje, de prelucr. a pieilor; covoare; ciment, produse electrotehnice, mat. rulant; rafinarie de petrol (Ad Daura). Doua universitati. Centru al culturii arabe in ev. med. Monumente arhitectonice din sec. 13 (minarete, mausolee). Moscheea de aur (sec. 16). Muzeu national. Intemeiat in 762 de califul Al-Mansur, a devenit capitala Califatului arab condus de dinastia Abbasizilor, fiind unul dintre cele mai importante centre economice si culturale ale Orientului medieval. Ocupat succesiv de Buizi, turcii selgiucizi, mongoli, turcii otomani, persi, englezi. Capitala Iraqului din 1921.

BANGALORE [bængəlɔ:], oras in S Indiei, centru ad-tiv al al statului Karnataka; 4,61 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Mare centru comercial. Ind. textila, alim. si de prelucr. a metalelor (masini agricole, vagoane, avioane). Hirtie, prod. farmaceutice. Vechi oras-fortareata (sec. 16). Monumente. Universitate. Laborator national de cercetari aeronautice si cosmice (1960). Statiune climaterica.

BASTIA, oras si port in N Corsicii; 50,6 mii loc. (1982). Pr. centru comercial si ind. al ins. Export de vin, peste si azbest. Statiune turistica.

BENEVENTO, oras in S Italiei (Campania); 64,8 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Piata agricola. Masini agricole. Caramizi. Ind. alim. Turism. Monumente: Porta Aurea (114), Biserica Santa Sofia (sec. 8), catedrala (sec. 12-13). Asezare samnita, cucerita de romani (sec. 3), B. devine un important nod rutier, centru comercial si militar al Imp. Roman. Cucerit de ostrogoti (545), apoi de longobarzi (589), a fost capitala ducatului si a principatului (din 774) omonim; intre 1077 si 1860 (cu o intrerupere in 1798-1815) s-a aflat in stapinirea papalitatii. In 1860 a intrat in componenta Regatului Sardiniei.

BOGOTA (SANTA FE DE BOGOTA), cap. Columbiei situata in partea centrala a tarii, la 2.660 m alt.; 5,71 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii pe autostrada pan-americana. Aeroport international (El Dorado). Pr. centru comercial, financiar, politic si cultural al tarii. Fabrici textile, alim., de incalt., producatoare de ciment. Anvelope, ingrasaminte chimice, montaj automobile. Universitate (1536). Colegiul national San Bartolome (1604). Academie de stiinte. Monumente: bisericile La Conception (sec. 16) si San Francisco (sec. 16-17). Muzee. Intemeiat in 1538 de conchistadorii spanioli sub conducerea lui G. Jimenez de Quesada. Din 1819, cap. Rep. Federative Marea Columbie, iar din 1830 cap. a Noii Granada (care a luat, in 1886, numele de Columbia).

BOMBAY [bombei] (MUMBAY), oras in V Indiei (al doilea al tarii), centru ad-tiv al Statului Mahārāshtra, situat pe continent si pe o ins. in apropierea coastei; 10,14 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Cel mai mare port al tarii, cu un trafic de 24,2 mil. t (1985). Aeroport international (Santa Cruz). Mare centru comercial (piata mondiala a bumbacului), financiar si ind. (tesaturi de bumbac, montaj de automobile, constr. navale, vagoane si locomotive, produce chimice si farmaceutice, aparataj electrotehnic, prelucr. petrolului). Reactor atomic (Trombay ). Studiouri cinematografice (2/3 din prod. nationala). Universitate (1857), institut tehnologic. In sec. 16 a fost cucerit de portughezi, iar intre 1668 si 1873 s-a aflat in stapinirea Companiei Engleze a Indiilor Orientale.

BOSTON [bɔstn], oras in NE S.U.A., pe tarmul Oc. Atlantic, centru ad-tiv al statului Massachusetts; 4,1 mil. loc. (1988, cu suburbiile Lawrence, Salem, Cambridge, Lynn, Somerville, Everett s.a.). Mare centru comercial si financiar al tarii si pr. port in NE S.U.A (20,6 mil. t, 1990). Aeroport international (Logan). Metrou. Constr. de masini, aparataj electrotehnic, fotografic (sediul firmti „Polaroid”), produse chim., mase plastice, constr. navale, tesaturi si conf., piel. si incalt., ind. alim. Universitatlie Harvard (1636) si B. (1839). Institutul Tehnologic din Masachusetts (1904). Acad. de Stiinte si Arte. Muzee. Intemeiat in 1630. Aici, la 16 dec. 1773, cetateni travestiti in indieni au distrus o mare cantitate de ceai, manifestindu-si astfel nemultumirea fata de masurile protectioniste ale autoritatilor engleze („Partida de ceai de la B.”); a constituit unul dintre episoadele premergatoare Razboiului de Independenta a Coloniilor Engleze din America de Nord.

BOTOSANI 1. Municipiu in NE Romaniei, in C. Jijiei, resed. jud. cu acelasi nume; 126.739 loc. (1991). Constr. si reparatii de masini agricole, de utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara, de aparataj electrotehnic; articole de cauciuc; izolatori electrici; suruburi; mat. de constr. (prefabricate din beton, caramida); mobila; produse textile (filatura si tesatorie de bumbac, conf., fire de melana) si alim. (unt, brinzeturi, preparate din carne, lapte praf, uleiuri vegetale, panificatie); ind. poligrafica. Teatru dramatic si de papusi, filarmonica. Biserica Sf. Nicolae-Popauti, ctitorie a lui Stefan cel Mare (1496), bisericile Sf. Gheorghe (1551), Uspenia (1552), ctitoriile doamnei Elena Rares; biserica armeneasca (sec. 16, cu transformari in sec. 18 si 19). Veche asezare, cu o locuire neintrerupta incepind din paleolitic; mentionat documentar la 1439, dar cu o existenta anterioara ca apanaj al sotiei domnului si sediu al unui vornic; important centru comercial; scoala domneasca si greceasca (sec. 18). Considerat in sec. 16 „cel mai mare si mai vechi iarmaroc al Moldovei”. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in extremitatea nord-estica a Romaniei, intre riurile Siret (la V) si Prut (la E); 4.956 km²; (2,09% din supr. tarii); 470.011 loc. (1991), din care 38,1% in mediul urban; densitate: 92,9 loc./km². Resed.: municipiul Botosani. Orase: Darabani, Dorohoi, Saveni. Comune: 68. Relieful, cu aspect predominant deluros, cuprinde doua unitati distincte: Pod. Sucevei, in V si SV, reprezentat printr-o succesiune de dealuri (Bour, 339 m, Masca, 426 m, Dealul Mare-Tudora, 587 m, Holm 556 m s.a.) despartite de citeva zone mai coborite, numite sei (Saua Dersca, 260 m, Lozna, 300 m, Bucecea, 260 m, Hriscani, 280 m, Vorona, 260 m s.a.) si C. Jijiei (parte componenta a C. Moldovei) la E, formata din coline joase, cu aspect de platouri, de 200-250 m alt., separate de vai largi, adincite. Clima temperat-continentala, supusa influentelor maselor de aer continentale din E, care imprima climatului un caracter continental excesiv. Temp. medie anuala variaza intre 8,3ºC in V jud. si 9,2ºC in E, cu amplitudini termice mari intre vara si iarna. Precipitatiile atmosferice insumeaza, in medie, 500-600 mm anual, ploile avind caracter torential. Vinturi predominante dinspre N si E. Reteaua hidrografica apartine in pr. bazinelor superioare ape riurilor Siret si Prut care colecteaza celelalte riuri mai mici ce dreneaza terit. jud. B., printre care Molnita, Bahna, Vorona (afl. pe stg. Prutului). Datorita variatiilor mari de debit, pe majoritatea riurilor au fost create peste 150 iazuri folosite pentru piscicultura, irigatii, alimentari cu apa si regularizarea cursurilor (iazurile D******i, Hanesti, Negreni s.a.). Cel mai important lac de pe terit. jud. B. este lacul de acumulare Stinca-Costesti de pe Prut (140 km²). Resurse naturale: nisipuri cuartoase (Miorcani, Hudesti), de o mare puritate, folosite pentru fabricarea sticlei optice si a cristalurilor, gips (Paltinis, Crasnaleuca), gresii (Ibanesti, Cosula, Tudora, Hudesti), calcare (Cosula, Vorona, Ripiceni, Stefanesti, Dealul Holm), argile (Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni), tufuri andezice (Hudesti), turba (Dersca), pietrisuri, balast. Economia. In 1989, structura productiei globale industriale a jud. B. evidentia trei ramuri cu ponderi mari: ind. textila si conf. (34,4%) cu centre la Botosani, Dorohoi, Saveni, ind. constr. de masini si prelucr. metalelor (24%), producatoare de masini agricole, utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara, aparataj electrotehnic, mijloace de automatizare, suruburi (Botosani, Dorohoi) si ind. alim. (zahar, brinzeturi, lapte praf, produse din carne etc.) la Botosani, Dorohoi, Darabani, Saveni, Bucecea. In 1989, agricultura dispunea de 291.038 ha terenuri arabile. 87.919 ha pasuni si finete naturale, livezi si vii. In acelasi an, supr. arabile erau ocupate de culturi de porumb (92.822 ha), griu si secara (81.093 ha), plante de nutret (29.792 ha), plante uleioase, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartofi, leguminoase pentru boabe etc. Sectorul pomicol se remarca prin productii mari de prune, mere, pere, cirese, visine, nuci (Sendriceni, Vorona, Cristesti, Frumusica). Viticultura se dezvolta in jurul localit. Trusesti, Stefanesti, Todireni, Calarasi. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 588,1 mii capete ovine (in special din rasele karakul si tigaie, jud. B. fiind printre primele producatoare de blanite de astrahan), 216 mii capete bovine (predominant din rasele Simmenthal si Baltata romaneasca), 179,1 capete porcine, 10,7 mii capete cabaline; avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 142 km, iar cea a drumurilor publice 1.824 km, din care 338 km modernizate. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 383 scoli generale, 18 licee, un teatru dramatic, unul de papusi si o orchestra simfonica (la Botosani), 446 biblioteci, 153 cinematografe, muzee, case memoriale etc. Turism. Principalele obiective turistice: cetatea dacica de la Stincesti, schiturile Cozancea (cu biserica de piatra din 1756), Bals (1430), manastirile Vorona (1600), Gorovei (1742), Agafton (1740) s.a., bisericile Sf. Nicolae-Popauti din Botosani (1496) si Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) – ctitorii ale lui Stefan cel Mare, bisericile de lemn din Vaculesti (1712), Braesti (1745), Cristesti (1766) s.a. Muzeul rascoalei taranesti din 1907 de la Flaminzi etc. Case memoriale: „Mihai Eminescu” (Ipotesti), „George Enescu” (Liveni), „Nicolae Iorga” (Botosani), „Stefan Luchian” (Stefanesti), „Alexandru (Pastorel) Teodoreanu” (Dorohoi), „Octav Bancila” (Corni), „Grigore Antipa” (Botosani), „Dimitrie Brandza” (Bivolu) etc. Indicativ auto: BT.

CAIRO (EL QAHIRA, AL-QAHIRAH), cap. Egiptului pe dr. Nilului, in partea de S a deltei acestuia; 9,85 mil. loc. (in 1990, cu suburbiile Giseh, Heliopolis, Heluan etc.). Cel mai mare oras al Africii. Nod de comunicatii. Aeroport international (El Almaza). Pr. centru politic si economic al tarii; asigura 25% din prod. nationala; ind. metalurgica, constr. de masini (automobile, avioane si tractoare, masini-unelte, televizoare s.a.), chimica, incalt., textila, mat. de constr. (ciment), alim., poligrafica. Mare centru comercial si financiar international. Important centru cultural: trei universitati, academie de stiinte. Muzee. Monumente celebre: moscheile Ibn Tulun (sec. 9), Al-Azhar (sec. 10), Moscheea lui Hasan (sec. 14). In apropiere, orasul Giseh cu celebrul complex arhitectonic. In epoca romano-bizantina pe terit. C. actual s-a aflat orasul Babilon, apoi, dupa cucerirea araba (641) a purtat numele de Al-Fustat; din 641 pina in 969, cap. guvernatorilor generali arabi ai Egiptului. In 969, la N de vechea asezare s-a cladit noul oras Al-Qahirah, care din 973 a devenit cap. statului Fatimizilor. Din sec. 13, cap. sultanilor mameluci. Cucerit de turcii otomani (1517), in a caror stapinire a ramas formal pina in 1914. In 1882, englezii ocupa Egiptul, C. devenind resedinta consulilor generali englezi (1883-1914). Resedinta regala (din 1914), devine capitala Republicii Egipt (1953-1958), a Republicii Arabe Unite (1958-1971) si apoi a Republicii Arabe Egipt (din 1971). Sediu al unor organe si organizatii internationale. – Conferinta de la ~, conferinta anglo-americana-chineza (22-26 nov. 1943), la care a fost adoptata declaratia privind telurile participantilor la razboiul antijaponez.

CASABLANCA (DAR EL-BEIDA), oras in Maroc, port la Oc. Atlantic (23,2 mil t, 1985); 2,89 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Aeroport international. Mare centru comercial si ind., care asigura 85% din prod. tarii (alim., siderurgie, conf., tesaturi, ciment, ind. chimica, hirtie). Santiere navale. Export de fosforite, cereale si lina. Pescuit. Intemeiat in sec. 16. Aici a avut loc o conferinta anglo-americana (14-24 ian. 1943) care a hotarit masuri militare comune pentru anul 1943 (operatiunile din Africa si deschiderea unui front in Italia).

CHIANG MAI, oras in NV Thailandei, pe riul Ping; 157,8 mii loc. (1986). Important centru comercial (teck). Nod de comunicatii. Aeroport international. Universitate. Al doilea oras al tarii.

CHINJU, oras in S Rep. Coreea, la V de Masan; 227,3 mii loc. (1985), centru comercial al unei zone agricole (orez, bumbac, tutun). Ind. textila si alim.

CHONGQING, oras in centrul Chinei (Sichuan), pe Yangtze; 2,34 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Vechi centru comercial. Ind. siderurgica si metalurgie neferoasa, constr. de masini, ind. chimica, electrotehnica, a cimentului, de prelucr. petrolului, textila si alim. Universitate.

CIUDAD DE MEXICO [siudað de mehico] (MEXICO CITY [mexicou siti]), cap. Mexicului, centrul ad-tiv al Districtului Federal (1.499 km²), in partea centrala a tarii, la 2.200 m alt.; 20,21 mil. loc. (1990, cu suburbiile), al doilea oras al lumii. Pr. centru politic, economic (detine 50% din prod. ind. a tarii) si cultural al tarii. Important nod de comunicatii. Aeroportul international „Benito Juarez”. Ind. alim., textila, de incalt., a cimentului, poligrafica, montaj de automobile (uzinele firmelor „Ford” si „General Motors”), constr. de aparataj electrotehnic, prelucr. petrolului; siderurgie, metalurgie neferoasa, produse chimice. Mare centru comercial si financiar. Turism. Opt universitati (cea mai veche din 1551). Academie de stiinte (1884). Catedrala (sec. 16-19). Muzee. Centru turistic. Construit in 1521 pe ruinele vechiului oras Tenochtitlan, a fost intre 1535 si 1821 cap. viceregatului Noua Spanie. Din 1824, cap. rep. independente Mexic. Locul de desfasurare a Jocurilor Olimpice de vara (1968).

KARBALA sau KERBELA, oras in partea centrala a Iraqului, la 90 km SV de Bagdad; 296,7 mii loc. (1987). Nod de comunicatii. Important centru comercial. Ind. textila si alim. (conserve). Piata agricola. Oras sfant pentru musulmanii siiti, care vin in pelerinaj la mormantul lui al-Husayn, fiul califului Ali si nepotul profetului Mahomed, infrant si ucis in lupta de la K. de Omeiazi (10 oct. 680). Moscheea ’Abbās.

IRAPUATO, oras in centrul Mexicului (Guanajuato), pe raul omonim, la 1.724 m alt.; 362,9 mii loc. (1990). Nod de comunicatii. Expl. de min. auro-argentifere. Ind. chimica, a tabacariei si incalt., textila si alim. (tutun). Prelucr. petrolului. Important centru comercial, agricol (cereale, fasole, tomate, capsuni) si de cresterea animalelor. Intemeiat in 1547.

HADANO, oras in Japonia (Honshū), la 60 km SV de Tōkyō; 155,6 mii loc. (1990). Ind. constr. de masini si de prelucr. a tutunului. Important centru comercial (tutun).

HAILAR, oras in NE Chinei (Mongolia Interioara), pe raul omonim; 180,7 mii loc. (1990). Nod de comunicatii. Mare centru comercial. Ind. textila, piel. si alim. Vechiul nume: Hulun.

HOMS (HIMS), oras in V Siriei, pe raul Oronte; 558 mii loc. (1994). Important centru comercial si nod de comunicatii. Prelucr. petrolului; ind. textila (tesaturi de matase), a tanantilor, alim. (conserve de fructe, zahar, ulei). Legumicultura. Moschee (1908). In Antichitate s-a numit Emesa.

CRACOVIA (KRAKOW) [cra:co], oras in S Poloniei, port pe Vistula; 828 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Ind. siderurgica, constr. de masini, chimica, mat. de constr., textila, alim. Universitate (1364), institut politehnic, Academie de stiinte. Piata Rynek Glowny cu numeroase monumente, istorice, catedrala gotica din sec. 13-14. Castelul regal Wawel, inceput in sec. 12, restaurat in sec. 20. Numeroase biserici. Biblioteca lagełłona. Observator astronomic (1792). In ev. med. important centru comercial. Capitala a statului unit polon (1320-1609). Aici a izbucnit in 1794 rascoala de eliberare nationala condusa de Tadeusz Kościuszko, precum si rascoala din 1846. Stapinit de Habsburgi (1795-1809 si 1846-1918). Intre 1809 si 1815, in componenta Marelui Ducat al Varsoviei, apoi centru al Republicii C. (1815-1846); ocupat de armata germana (1939-1945).

HAMADᾹN, oras in NV Iranului, la poalele masivului Elvend, la 1.650 m alt; 406,1 mii loc. (1994). Important centru comercial (lana, piei, fructe uscate). Covoare, stofe de lana, tesaturi din bumbac, pielarie, produse alim. (vinuri). Mausoleul Gombad-e’Alavῑyān (sec. 12, reconstruit in sec. 14). In antichitate s-a numit Ecbatana.

HAMBURG, oras cu rang de land in N Germaniei, pe Elba, la 109 km de Marea Nordului; 755 km²; 1,7 mil. loc. (1995), peste 2,2 mil. loc. cu suburbiile Altona, Harburg, Wilhelmsburg, Wandsbek, Bergedorf etc. Unul dintre marile porturi ale lumii, cu un trafic anual de c. 55 mil. t. Nod de comunicatii. Aeroportul „Fuhlsbuttel”. Metrou. Important centru comercial si financiar al Europei Occidentale (peste 80 de banci, bursa fundata in 1585). Mari santiere navale (1/3 din productia de nave a tarii). Ind. de prelucr. a petrolului (cinci rafinarii cu o capacitate de 13,4 mii t. anual), siderurgica si de metalurgia neferoaselor, constr. de masini grele, echipament electronic si electrotehnic, autovehicule, avioane, chimica (cauciuc sintetic, petrochimie, coloranti), prelucr. lemnului, poligrafica si alim. (conserve de peste, ulei, tutun, bere). Centru cinematografic. Opera (1678). Universitate, institut hidrografic. Muzee (Altona, Kunsthalle, de etnografie, de arte si meserii). Gradina zoologica. Primarie in stilul Renasterii (sec. 19), Jacobikirche (sec. 16), Michaeliskirche, cu un turn de 132 m, biserica protestanta (sec. 18), monumente din sec. 19 si 20 (Chilehaus, 1922-1924). In 811 Carol cel Mare a intemeiat cetatea H., din care s-a dezvoltat viitorul oras, ca sediu al unui episcopat (831; din 834, arhiepiscopat), devenind un important centru misionar; prin uniunea dintre H. cu orasul Lubeck (1158) s-au pus bazele Hansei. Oras liber din 1292, inclus in imperiu (1510); a aderat la Reforma (1521-1529). In sec. 16-17, H. a devenit unul dintre cele mai importante porturi din Europa. In 1815, a intrat in componenta Confederatiei Germane, pastrandu-si statutul de oras liber si suveran, iar in 1866, in cea a Confederatiei Germane de Nord. Declarat porto-franco (1881). La 26 ian. 1937, localit. Altona, Harburg si Wandsbeck au fost incluse in orasul H. Puternicul bombardament anglo-american (iul.-aug. 1943), s-a soldat cu peste 50.000 de morti.

HAMI [ha:mi], oras in NV Chinei (Xinjiang Uygur), situat intr-o oaza din N depr. Turfan; 270,3 mii loc. (1986). Mare nod de comunicatii si vechi centru comercial de frontiera. In apropiere, expl. de huila, min. de fier si wolfram. Ind. metalurgica si chimica, constr. de masini. Vechiul nume: Kumul.

IRKUTSK, oras in Federatia Rusa, in Siberia, la confl. raului Irkut cu Angara; 632 mii loc. (1994). Nod de comunicatii pe Transsiberian. Aroport. Port pe fl. Angara. Expl. de bauxita si mica. Hidrocentrala (660 MW), ind. metalurgica, constr. de masini (strunguri, masini-unelte, avioane, utilaj greu, produse electrotehnice), de prelucr. a lemnului, textila si alim. Vechi centru comercial (piei si blanuri). Universitate. Teatre. Muzeu de arta. Biserica Inaltarea Sfintei Cruci (1747-1758). Intemeiat in 1661.

ROTTERDAM [rotərdam], oras ib SV Olandei, situat in delta fl. Rin, ib zona de confl. a raului Maas cu Rinul, la 22 km de M. Nordului, pe canalele Nieuwe Maas si Nieuwe Waterweg; 599,4 mii loc. (2003). Important nod de comunicatii. Aeroportul Zestienhoven. Cel mai mare port fluvio-maritim al lumii, cu un trafic de c. 322 mil. t (2002) pe an impreuna cu avanpostul Eoropoort, cel mai mare bazin artificial din lume (complex portuar-industrial inaugurat in 1958) si care poate primi nave cu deplasament de 225.000 t. Metrou (1961, completat in 1984). Mare centru comercial (piata internationala pentru cafea, bumbac, uleiuri vegetale s.a.), financiar-bancar, de transport si turistic al tarii. Constr. si reparatii navale, constr. de material rulant, masini-unelte, utilaj greu, echipament electronic, motoare, aparataj electric s.a. Rafinarii de petrol. Ind. siderurgica, a metalurgiei neferoaselor, chimica (ingrasaminte, vopsele, mase plastice s.a.), de hartie, textila, a confectiilor si alim. (ciocolata, margarina, zahar, lichior, preparate din carne si lapte s.a.). Mare centru de slefuire a diamantelor. Universitatea „Erasmus”. Conservator de muzica. Teatre. Sala de concerte De Doelen (1966), renumita pentru acustica sa perfecta. Muzee de istorie, de etnologie, maritim; Muzeul „Erasmus”; Muzeul Boymans-Van Beuningen, cu colectii de pictura olandeza si apartinand altor maestri ai picturii universale. Gradina zoologica. R. a fost distrus in mare parte in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, orasul fiind reconstruit dupa un plan nou, in spirit modern. Biserica gotica Sint Laurens (1412, reconstruita dupa razboi). Declarata capitala culturala a Europei (2001) impreuna cu Porto. Fondat in sec. 9, a fost o veche asezare pescareasca (sec. 13). Apare mentionat documentar la 1283, in 1328 este consemnat ca oras, iar dupa 1340 devine un important port si centru comercial. Ocupat de francezi in perioada 1795-1815.

SAIS, oras in Egiptul antic, in Delta Nilului. S-a impus in milen. 1 i. Hr. ca un important centru comercial si cultural legat de lumea greaca. Resedinta a faraonilor dinastiei 26 „saita” (663-525 i. Hr.). Decade dupa fundarea Alexandriei (331 i. Hr.). Azi Sā al-Hajar.

RIO DE JANEIRO [riu də jənəiru] 1. Oras in SE Braziliei, centrul ad-tiv al statului cu acelasi nume (din 1975), situat pe tarmul G. Guanabara al Oc. Atlantic, strajuit de masivul granitic Pão de Acucar (404 m alt.) si de vf. Corcovado (704 m alt.); 5,9 mil. loc. (2003) (cu suburbiile ajunge la 11,2 mil. loc.). Port comercial si port turistic. Aeroporturile Galeão si Santos Dumont. Nod de comunicatii. Metrou (inaugurat in 1979). Legat prin pipe-line cu Belo Horizonte si printr-un pod peste G. Guanabara (14 km lungime) cu orasul Niteroi. Important centru comercial, financiar-bancar, de transport, cultural-stiintific, turistic (carnavalul de la Rio) si balnear (celebrele plaje Copacabana, Ipanema, Barra de Tijuca). Santier naval. Ind. electrotehnica, chimica, a cauciucului, textila, de prelucr. a petrolului, a lemnului (mobila) si a tutunului, sticlariei, hartiei, pielariei si incaltamintei, alim. Cinci universitati. Muzeu National de Arta; Muzeu de Arta Populara. Biblioteca nationala cu peste 2 mil. vol. Teatru. 44 scoli de samba, cu peste 100.000 de cursanti, care pregatesc pe cei amatori sa participe la carnaval. Gradina botanica (1808), cu peste sapte mii de varietati de plante, extinsa pe 141 ha. Parc zoologic. Monumente: manastirile Candelaria (1775) si São Bento (sec. 17), in stil colonial, Catedrala metropolitana (1590), bisericile Carmo (1752), Nossa Senhora da Gloria do Outerio (1714), São Antonio, franciscana (1773), São Francisco da Pentencia (1773), Palatul Quinta da Boa Vista, in stil Empire, in care se afla Muzeul National de Stiintele Naturii, Palatul Tiradentes (1926) – fosta Camera a Deputatilor, Palatul Ministerului Educatiei (1939), cladirea Facultatii de Arhitectura, construita dupa planurile arhitectului Oscar Niemeyer, Noua Catedrala (1976), cladirea Teatrului Municipal, replica a Operei din Paris, statuia monumentala a lui Iisus Hristos (38 m inaltime), iluminata noaptea, situata pe vf. Corcovado. Stadionul Maracana (165.000 locuri). Golful Guanabara, in care se afla orasul R. de J., a fost descoperit la 1 ian. 1502 de portughezul A. Goncalves, unul dintre membrii expeditiei lui Amerigo Vespucci, atribuindu-i numele de Rio de Janeiro (Raul Ianuarie), deoarece a fost descoperit in luna ianuarie. In 1555, expeditia francezului Nicolas Durand de Villegaignon amplasa in aceasta zona primele locuinte ale unei colonii hughenote, dar in 1565, portughezii fondeaza orasul propriu-zis cu numele de São Sebastião de R. In 1676 sediul unui episcopat, iar din 1670 al Capitaniei Braziliei Meridionale. Importanta sa sporeste incepand din sec. 18, o data cu exportul minereurilor de aur si diamante. Intre 1763 si 1960, R. de J. a fost capitala Braziliei. ◊ Conferinta de la ~, conferinta mondiala sub auspiciile O.N.U., asupra „mediului si dezvoltarii”, supranumita „summitul Terrei” (iun. 1992). La lucrari au participat reprezentanti ai tarilor din intreaga lume care consacra „Carta asupra Pamantului”, declaratie privind drepturile si indatoririle fundamentale privind protejarea mediului, concretizate in „Agenda 21”, pe baza principiului dezvoltarii durabile. 2. Stat in SE Braziliei, cu iesire la Oc. Atlantic, creat in 1975 prin fuziunea Districtului Federal Rio de Janeiro cu statul Guanabara; 43,7 mii km²; 14,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Rio de Janeiro. Cereale, cafea, plante tropicale; cresterea animalelor. Turism.

SAN JUAN [san huan] 1. Rau in VSV S.U.A., afl. stg. al fl. Colorado in pod. Colorado; 580 km. Izv. din masivul cu acelasi nume (M-tii Stancosi), din apropierea pasului Wolf Creek, curge mai intai pe directie NE-SV pana la Bloomfield, dupa care se indreapta catre V. In cursul superior a fost construit (1963) barajul Navajo (122 m inaltime), in urma caruia s-a format lacul de acumulare omonim ale carui ape pun in miscare turbinele unei hidrocentrale. In platoul Colorado formeaza numeroase canioane de peste 300 m ad., intre care cel mai important este Goosenecks. Afl. pr.: Animas, Los Pinos, Piedra, La Plata, Mancos. 2. Fl. in V Columbiei; 320 km. Izv. din C********a Occidental si se varsa in Oc. Pacific, la NV de Buenaventura. 3. Fl. in S Nicaraguei; 224 km. Izv. din lacul Nicaragua, curge pe directie generala NV-SE si in aval de orasul El Castillo de Conception formeaza granita cu Costa Rica pana la varsarea sa in M. Caraibilor (debuseaza prin trei brate: Juanillo Menor, Rio Colorado si San Juan). Cunoscut si sub numele de Rio San Juan sau Desaguadero. 4. Oras in V Argentinei, centrul ad-tiv al prov. omonime, situat la poalele m-tilor Anzi, pe raul San Juan, la 965 km NV de Buenos Aires; 115 mii loc. (2001). Nod feroviar, centru comercial si minier (aur, argint, min. de fier si cupru, carbune). Piata agricola pentru cereale, animale, fructe. Ind. mat. de contr. (ciment), de prelucr. a lemnului si a produselor agricole. Viticultura. Catedrala iezuita (sec. 18), Muzeul memorial „Domingo Sarmiento”. Distrus in mare parte de cutremurul din ian. 1944. Fundat in 1562 de guvernatorul spaniol Juan Jufre y Montesa. 5. Prov. in partea central-vestica a Argentinei, situata la poalele m-tilor Anzi, la granita cu Chile; 89,6 mii km²; 620 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: San Juan. Expl. de min. de fier si cupru, de carbune, aur, argint. Cresterea bovinelor si ovinelor. Plantatii de meri si vita de vie. In prov. S.J. se afla epicentrul unei zone seismice care provoaca frecvente cutremure (cele mai puternice au avut loc in anii 1776, 1944 si 1977). 6. Oras in NE ins. Puerto Rico, centrul ad-tiv al acesteia, port la Oc. Atlantic; 437 mii loc. (2003). Aeroport. Nod de comunicatii. Santier naval. Ind. chimica, a mat. de constr. (ciment), textila (tesaturi), de prelucr. a tutunului, farmaceutica, alim. (rom Bacardi, zahar conserve). Rafinarie de petrol. Bijuterii. Important centru comercial, financiar si turistic. Exporta tutun, tigarete, cafea, zahar. Universitati (cea mai veche din 1903). Conservator; orchestra simfonica. Muzee de arta, de antichitati si de arhitectura coloniala (acesta din urma amenajat in La Casa del Callejon). Biblioteca (La Casa de Libro), 1955. Festival anual „Pablo Casals”. Catedrala San Juan de Baustita (1521-1540, completata in 1802); Biserica dominicana San Jose (1532), cea mai veche biserica din emisfera vestica; castelul-fortareata San Felipe del Morro (sau El Morro, 1539, completat in 1787); forturile „La Fortaleza” (1533), „San Cristobal” (1766-1772) si „San Geronimo” (1771-1778). Centrul istoric si castelul au fost incluse (in 1983) in Patrimoniul cultural universal. Fundat de exploratorul spaniol Juan Ponce de Leon in 1508, stapanit de britanici in 1598, jefuit de olandezi in 1625 si atacat de britanici in 1797. Cucerit de americani in 1898, o data cu ins. Porto Rico, in timpul Razboiului americano-spaniol (1898); anexarea a fost confirmata prin Tratatul de Pace de la Paris (10 dec. 1898).

SAN FRANCSICO [sæn frənsiskou] 1. Golf al Oc. Pacific, in V S.U.A., legat de apele oceanului prin canalul Golden Gate; 1,8 mii km²; 97 km lungime (de la N la S); 3-20 km latime; ad. max.: 109 m. In el se varsa fl. Sacramento si San Joaquin. Ins. pr: Angel, Yerba Buena, Alcatraz, Treasure. Traversat de podurile rutiere Golden Gate, in NV (de 1.280 m lungime, situat la 80 m deasupra nivelului apei, deschis traficului la 27 mai 1937), Bay Bridge (care leaga S. f. cu Oakland), lung de 6,95 km, construit in 1936, cu punct de sprijin pe ins. Comorii, si San Mateo, in partea central-sudica a golfului (13,2 km lungime), cu punct de sprijin pe ins. Yerba Buena, dat in folosinta la 12 nov. 1936. G. S. f. a fost descoperit in 1542 de exploratorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo. In 1579 in acest g. a acostat Sir Francis Drake, iar in 1769 a fost vizitat de exploratorul spaniol Don Gaspar de Portola. 2. Oras in V S.U.A. (California), situat in pen. San Mateo, pe tarmul golfului omonim, pe falia San Andreas, extins pe 40 de dealuri (Davidson, 280 m, Nob, Russian Hill s.a.); 776,8 mii loc. (2000). Impreuna cu orasele Oakland, San Jose, Berkeley, San Mateo, Palo Alto, Richmond si Almeida formeaza o conurbatie de 6,2 mil. loc. (1999), cu numerosi imigranti din Asia (chinezi – cea mai mare comunitate din S.U.A. -, japonezi, filipinezi, coreeni, thailandezi, vietnamezi, laotieni s.a.). Nod de comunicatii. Port. Aeroport (la 11 km S de oras). Punct terminus al caii ferate transcontinentale. Important centru comercial, financiar (sediul lui Bank of America), ind., cultural si turistic. Constr. navale, de rachete, avioane, masini-unelte, aparataj electronic si electrotehnic, de computere s.a. Ind. metalurgica, de prelucr. si chimizare a petrolului, chimica (mase plastice, produse din cauciuc), hartiei, poligrafica, textila, a conf. (blue jeans produsi de renumita firma Levi Strauss & Co.) si alim. Rafinarie de petrol. Exporta cereale, legume, petrol, produse chimice si ind. Universitatea San Francisco (1855), Universitatea de Stat (1899), Universitatea Golden Gate (1901), Conservator (1917), Orchestra simfonica ((1911), Academia de Stiinte ale Californiei, Muzeu de arta moderna, Galerie de arta, teatre. Parcurile Golden Gate (400 ha), Hyatt s.a. Pe ins. Alcatraz din G. San Francisco se afla penitenciarul Alcatraz, una dintre cele mai bine pazite inchisori din lume, astazi muzeu. Simbolul orasului S. f. este tramvaiul tras pe cablu (din 1873), initial tras de cai, cu trei linii (16 km lungime). Orasul S. f. este afectat de frecvente cutremure, din cauza ca se afla pe falia activa San Andreas, cele mai distrugatoare fiind cele din anii 1868, 1898, 1900, 18 apr. 1906 (acesta insotit si de puternice incendii, in urma carora orasul a fost distrus aproape in intregime) si din 17 oct. 1989 (7,1 grade pe scara Richter). Monumente: cladirea Primariei (1935) de 94 m inaltime, Pagoda pacii, Turnul pompierilor. Tunel subacvatic cu sosea intre S. f. si Oakland (5,6 km lungime), cel mai lung tunel de acest fel din America de Nord. Acvarium. Planetarium „Morrison”. Gradina botanica. In 1595, exploratorul portughez Sebastian Rodriguez Cermeno a patruns in G. San Francisco, ajungand pana in zona actualului oras, numit locul respectiv Puerto de San Francisco. In 1769, expeditia spaniola condusa de Don Gaspar de Portola a redescoperit locul unde se afla orasul si l-a revendicat in numele Spaniei. In 1776, misionarii franciscani din expeditia spaniola a lui Juan Bautista de Anza au intemeiat asezarea cu numele Yerba Buena. A apartinut statului mexican (1821-1846). Ocupat de fortele americane ale S.U.A. (in 1846), a cunoscut o rapida dezvoltare o data cu descoperirea de aur in tinuturile invecinate. In 1869 a devenit punct terminus al primei cai ferate transcontinentale americane. Din 1848 are actualul nume. ◊ Conferinta de la ~, conferinta internationala (25 apr.-26 iun. 1945) cu participarea a 51 de tari la care a fost adoptata Carta Organizatiei Natiunilor Unite. ◊ Tratatul de pace de la ~, trata separat de pace cu Japonia (8 sept. 1951) la Conferinta de la S. f. de catre 49 de state. ◊ Pactul de securitate americano-japonez (8 sept. 1951) de la ~, care prevede stationarea, pe timp nedeterminat, a trupelor americane pe terit. Japoniei.

OSTIA (OSTIA ANTICA), sit arheologic situat la 30 km VSV de Roma, la c. 5 km de gura de varsare a fl. Tibru in M. Tireniana. Potrivit legendei, asezarea a fost intemeiata de regele Ancus Marcius in sec. 7 i. Hr.; atestata documentar abia in sec. 4 i. Hr. Distrusa de Marius in timpul razboaielor civile, O. a fost reconstruita in anul 87 i. Hr. de L. Cornelius Sulla; in sec. 1-2 a fost un infloritor centru comercial si important port de aprovizionare cu cereale pentru Roma. A decazut in sec. 4. Astazi se pastreaza ruinele unor locuinte, a forului, teatrului, Capitoliului si templului lui Augustus (cu decoratii bogate si mozaicuri), precum si vestigii ale caii de legatura intre Roma si O. (via O.).

ORURO, oras in Bolivia, situat la 3.700 m alt., la 193 km SE de La Paz si 48 km N de lacul Poopo; 201,2 mii loc. (2001). Pr. centru comercial si minier (aur, cositor, wolfram, cupru). Metalurgia neferoaselor; produse alim. si textile. Universitate tehnica (1892). Fundat in 1606.

TARG ~uri n. 1) Loc special (de obicei intr-o localitate) unde se vand si se cumpara (zilnic sau in anumite zile) produse agricole sau industriale, vite etc.; piata. Zi de ~. 2) Desfacere sau achizitionare de marfuri in acest loc; operatie de vanzare cumparare. ◊ A veni la spartul ~ului a veni la sfarsitul unei activitati. A se ajunge cu ~ul a se invoi cu pretul. A face (sau a incheia) ~ul a cadea de acord asupra unei afaceri. 3) pop. Localitate de tip orasenesc. 4) pop. Intelegere in legatura cu ceva; invoiala; acord. 5) inv. Parte a unui oras unde era situat centrul comercial. /<sl. trugu

barchet (barcheturi), s. n. – Tesatura de bumbac. – Var. barhet, barhent. Ceh. barchet (Berneker 44), germ. Barchent (Borcea 178), din v. germ. med. barkan. Este cuvint de origine araba, identic cu sp. barragan. Din germ. provine mag. barsony (cf. sb. brsun), de unde barson, s. n. (Trans., catifea), cu var. brason, probabil prin asociere de idei cu centrul comercial al Brasovului (cf. Cihac, II, 480; Galdi, Dict. 104).

ABEOKUTA, oras in V Nigeriei, port pe fl. Ogun; 341,3 mii loc. (1987). centru comercial (cacao, nuci de cola etc.). Mat. de constr. (ciment) si prod. alim. (bere, sucuri de fructe).

ABILENE, oras in S.U.A. (Texas); 108 mii loc. (1984, cu suburbiile). Mari expl. de petrol si gaze naturale. Utilaj petrolier, masini agricole. centru comercial al unei vaste zone agricole. Universitate.

AGRA, oras in India (Uttar Pradesh), re riul Yamuna; 747,3 mii loc. (1981). centru comercial, ind. (piel., incalt., textila, alim.) si cultural. Nod de comunicatii. Universitate. Capitala a Imp. Marilor Moguli (sec. 17-18). Monumente de arta; moschei celebre, palate; mausoleul Taj-Mahal (sec. 17).

AHMEDABAD (AHMADᾹBᾹD) [amədabad], oras in V Indiei, centru ad-tiv al statului Gurajat; 2,51 mil. loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport. centru comercial si financiar; ind. bumbacului si a matasii artificiale; ind. chimica si a sticlei. Artizanat. Universitate. Vechi centru de cultura. Valoroase monumente din sec. 15-16 (Djami Masjid, mormintele reginelor).

AHWᾹZ [ahuaz], oras in SV Iranului, port pe fl. Karun: 471 mii loc. (1982). Nod de comunicatii. Aeroport. centru comercial pentru petrol, zahar, orez, matase. Prelucr. petrolului; ind. textila.

AIUN (AAIUN), EL ~ (LẴAYOUNE), centru ad-tiv al Sharei Occidentale; 93,9 mii loc. (1982). centru comercial al unei zone agricole.

AJACCIO [ajacsio], oras in SE Frantei (Corsica), port. la M. Mediterana; 54,1 mii loc. (1982). centru comercial (fructe si lemn) si turistic. Santiere navale. Muzeu. Locul de nastere a lui Napoleon Bonaparte.

AKTIUBINSK, oras in Kazahstan (C.S.I.); 253 mii loc. (1989). centru comercial. Constr. de masini, ind. chimica. Morarit.

ALESSANDRIA, oras in Italia (Piemont); 93,9 mii loc. (1989). centru comercial. Produse chimice si textile.

ALOR SETAR (ALOR STAR), oras in N Malaysiei (Malaya), in apropierea granitei cu Thailanda, centrul ad-tiv al statului Kedah; 71,7 mii loc. (1980). Aeroport. centru comercial al unei vaste reg. agricole (orez).

AMARAH AL ~, oras in SE Iraqului, port pe stg. Tigrului, in C. Mesopotamiei; 131, 8 mii loc. (1985). Tesaturi de bumbac, prelucrarea argintului. centru comercial (lina, piei, animale).

AMBALA, oras in N Indiei (Haryana), la NV de Delhi; 233,1 mii loc. (1981, cu suburbiile). Mare nod de transport. Aeroport. Ind. sticlei, hirtiei, alim. (morarit), tesaturi si conf. din bumbac. centru comercial (zahar, cereale).

AMBATO, oras in centrul Ecuadorului, la S de Quito, la poalele vulcanului Chimborazo, la 2.571 m alt.; 221, 4 mii loc. (1982). centru comercial (fructe), ind. (incalt., textile, bere). Statiune turistica.

AMBON (AMBOISE) 1. Ins. in arh. Moluce (Indonezia); 761 km²; c. 73 mii loc. Cafeo, cacao. Pescuit. 2. Oras in E. Indoneziei, port la M. Banda, pe ins. omonima, principalul centru ad-tiv al arh. Moluce; 208,9 mii loc. (1980, cu suburbiile). centru comercial (copra, cafea, orez, zahar). Port de pescuit. Universitate. Aeroportul Patimura. Fondat de portughezi in 1521 sub numele de Amboina (Amboyna).

AMRITSAR, oras in NV Indiei (Punjab); 594,8 mii loc. (1981). Nod feroviar. centru comercial si ind. (textile, alim., chim.). Centru religios al sikhi-lor. Templul de Aur (sec. 16-19).

ANAPOLIS, oras in centrul Braziliei (Goias), la SV de Brasilia, la capatul c. f. spre Sao Paulo; 225,8 mii loc. (1985). centru comercial (cafea si produse din carne).

ANDONG, oras in SE Republicii Coreea, pe riul Naktong; 114,2 mii loc. (1985). Ind. matasii, a conf. si bauturilor alcoolice. centru comercial (fructe, secara, orez).

ANGERS [ãje], oras in V Frantei (Anjou), pe Maine; 195,9 mii loc. (1982, cu suburbiile). centru comercial. Metalurgie, textile, incalt., constr. de masini (cabluri, echipament electric). Universitate. Monumente: Catedrala Saint Maurice (sec. 12-13), cetate (sec. 13); muzee.

ANTAKYA, oras in S Turciei asiatice, in apropierea G. Iskenderun; 109,2 mii loc. (1985). Ind. textila si alim. centru comercial (masline, tutun). Fondat de greci, in sec. 4 i. Hr., sub numel de Antiohia.

ANTALYA, oras in SV Turciei, port la M. Mediterana, in golful cu acelasi nume; 261,1 mii loc. (1985). Santiere navale, ind. textila si alim., prelucr. lemnului. centru comercial (fructe). Moschee (sec. 13), azi muzeu. Vechiul nume: Adalia.

ANTIBES, oras in SE Frantei (Provence), pe Coasta de Azur, la SV de Nisa, port la M. Mediterana; 63,2 mii loc. (1982). Statiune balneara si turistica. Floricultura. Parfumuri. centru comercial (masline, ulei, vin, tutun). Ruine romane. Muzeu arheologic in bastionul St. Andre. Muzeu Picasso in castelul Grimaldi.

ANURADHAPURA, oras in N statului Sri Lanka, resed. provinciala; 38 mii loc. (1986). centru comercial pentru orez. Turism. Fundat in sec. 5 i. Hr. A. devine cap. celui mai vechi regat singhalez, iar din sec. 3 i. Hr. pina astazi principalul centru sacru al budismului din ins. Ceylon. Decade in sec. 10. Vestigii arheologice.

ARECIBO, oras in ins. Puerto Rico, port pe litoralul nordic; 160,3 mii loc. (1980, cu suburbiile). Distilerii de rom. Masini agricole, conf., mase plastice, hirtie, articole sportive. centru comercial (trestie de zahar, ananas, cafea). Aici se afla cel mai mare radiotelescop din lume (c. 300 m diametru).

AREQUIPA [arekipa], oras in S Peru-lui (C********a Occidentala), la 2.370 m alt., la poalele vulcanului El Misti; 591,7 mii loc. (1988). centru comercial. Ind. siderurgica, chim. (mase plastice), piel., textila si alim. Izv. minerale Aeroport. Universitate (1821). Muzeu. Biserica La Compana (sec. 16-17), case din sec. 18. Fundat in 1540 de F. Pizzaro pe locul unei asezari inca.

ARLINGTON [a:liŋtən] 1. Oras in S S.U.A. (Texas), la E de Forth Worth; 257,5 mii loc. (1988). Intreprinderi aerospatiale si de material rulant. centru comercial agricol. Universitate (1895). 2. Oras in E S.U.A. (V******a), pe riul Potomac, in aglomeratia urbana Washington; 152.6 mii loc. (1980). Cimitir national.

ASHIKAGA [asicaga], oras in Japonia centrala (ins. Honshū), in C. Kanto, la N de Tokyo; 167,7 mii loc. (1985). Ind. textila (30 la suta din tesaturile de matase ale tarii), constr. de masini, prelucrarea metalelor. centru comercial (legume, capsuni).

ATLANTA [ətlæntə], oras in S.U.A., centru ad-tiv al Statului Georgia, in S M-tilor Apalasi; 2,74 mil. loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international (43,3 mil. pasageri in 1989). centru comercial si financiar. Ind. siderurgica, chimica, textila, poligrafica, alim. Sediul concernului „Pepsi-Cola”. Trei universitati, institut de tehnologie (1885).

BAHAWALPUR [bɔhauəlpur], oras in Pakistan, pe Satlej la SV de Lahore; 180,3 mii loc. (1981, cu suburbiile). centru comercial. Ind. bumbacului, ceramicii, zaharului si sapunului.

BAIYAN, oras in China central-nordica (Gansu), la E de Xining; 301,9 mii loc. (1986, cu suburbiile). Nod de comunicatii. centru comercial agricol (orez, porumb).

BAKHTARAN, oras in V Iranului; 560,5 mii loc. (1986). Prelucr. petrolului adus prin pipeline de la Naft-Khaneh. Produse alim. si textile (covoare). centru comercial si agricol (griu, orez, lina). Universitate. Vechiul nume: Kermanshah.

BAMBARI, oras in S Rep. Centrafricane; 52,1 mii loc. (1988). Nod de comunicatii. centru comercial (bumbac, cauciuc). Prelucr. bumbacului.

BANHA (BENHA), oras in N Egiptului, in S Deltei Nilului, la N de Cairo; 120,2 mii loc. (1986). Nod de transport. Ind. alim. si textila. centru comercial (cereale, bumbac, masline).

BANJUL, cap. Gambiei, port in estuarul fl. Gambia; 145,7 mii loc. (1983, cu suburbiile). centru comercial. Aeroportul international Yundum. Export de cauciuc, arahide, ulei de palmier. Intrepr. de prelucr. a arahidelor. Constr. de nave fluviale. Intemeiat de englezi in 1816. Centrul ad-tiv al coloniei (din 1834) si protectoratului britanic Gambia (1902). Cap. statului independent Gambia (din 1965). Vechiu nume: Bathurst (pina in 1973).

BARI, oras in SE Italiei (Apulia), port la M. Adriatica; 355,4 mii loc. (1988). centru comercial si ind. (prelucr. petrolului si lemnului, oteluri, mat. de constr., produse textile si alim.). Santiere navale. Universitate. Monumente: biserica San Nicolo si catedrala San Savino (sec. 11-12). Muzee.

BARQUISIMETO [barkisimeto], oras in NV Venezuelei, centru ad-tiv al statului Lara; 741 mii loc. (1987, cu suburbiile). centru comercial. Ind. lemnului, textila si alim. Ciment. Universitate. Fundat in 1552.

BASEL [bazəl] (fr. BALE [ba:l]), oras semicanton (37 km²) in N Elvetiei, port pe Rin (c. 11 mii t trafic); 575 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. centru comercial, bancar si ind. (produse farmaceutice, de matase, masini textile, ceasuri). Universitate (1460). Catedrala (sec. 11-15), fintina (sec. 14), biserica franciscana (sec. 13-14), cladiri gotice, renascentiste, baroce si neoclasice. Muzee. Fundat in anul 374 ca fortificatie romana. – Conciliul de la ~, conciliu tinut la B. (apoi Lausanne) intre 1431 si 1449, in cadrul caruia s-a incercat, fara succes, o reorganizare a bisericii catolice prin proclamarea superioritatii Conciliului fata de autoritatea papala.

BASILAN 1. Arh. in Filipine, in SV ins. Mindanao, alcatuit din c. 50 ins.: 1,3 mii km²; c. 201 mii loc. Orez. Cocotieri si arbori de cauciuc. Paduri tropicale. Pescuit. 2. Oras si port in Filipine, situat in ins. cu acelasi nume; 200 mii loc. (1980, cu suburbiile). centru comercial si agricol (copra). Vechiu nume: Isabela.

BATA, oras in Guineea Ecuatoriala, centru ad-tiv al terit. Mbini (Rio Muni), port pe tarmul G. Guineei; 45 mii loc. (1980). Aeroport. centru comercial. Ind. cimentului; prelucr. lemnului. Export de cacao, cafea, ulei de palmier.

BATNA, oras in NE Algeriei, la SE de Alger, pe c. f. Touggourt-Annaba; 184,8 mii loc. (1987, cu suburbiile). Ind. textila si a mat. de constr. centru comercial (griu, lina, piei). In apropiere, vechiul oras Timgad.

BAURU, oras in SE Braziliei (São Paulo), la NV de São Paulo; 220,1 mii loc. (1985). centru comercial intr-o importanta zona agricola (cafea, orez, porumb, bumbac, trestie de zahar).

BELFAST [belfa:st], oras in Marea Britanie (Ulster), port la North Channel; 685 mii loc. (1984, cu suburbiile). Aeroport international (Aldergrove). centru comercial. Siderurgie, santiere navale, ind. aeronautica, chimica, textila, a hirtiei, alim. (bere, tutun). Universitate (1845). Muzee.

BELLARY, oras in S Indiei centrale (Karnataka), la N de Bangalore; 201,6 mii loc. (1981). centru comercial agricol (bumbac, zahar).

BENIN CITY, oras in SV Nigeriei, centrul ad-tiv al statului Bendel; 192,7 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Bere. Ind. cauciucului si lemnului. centru comercial (zahar). Universitate.

BENI SUEF (BANI SUWAYF), oras in N Egiptului, port pe stg. Nilului, la S de Cairo; 162,5 mii loc. (1986). Nod de comunicatii. centru comercial (bumbac, trestie de zahar, smochine, legume). Intreprinderi textile. Mestesuguri.

BERESTI, oras in jud. Galati, in zona Dealurilor Falciului; 3.899 (1991). centru comercial. Ind. alim. (produse din carne, vin, bauturi alcoolice, panificatie). Biserica (sec. 18). Intemeiat ca tirgusor prin hrisov domnesc in 1838. Declarat oras in 1968.

BERGAMO, oras in NV Italiei (Lombardia); 345 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. centru comercial. Ind. metalurgica, constr. de masini, textila, chimica, a hirtiei si a cimentului. Universitate. Monumente: biserica Santa Maria Maggiore (sec. 12-14), Palazzo Nuovo (sec. 17).

BHAKTAPUR, oras in Nepal, la E de Kathmandu; 111 mii loc. (1984). centru comercial (orez, piei). Palat (1697). Temple budiste si hinduiste (sec. 18). Vechiul nume: Bhadgaon.

BILLINGS [biliŋz], oras in NV S.U.A. (Montana) pe riul Yellowstone; 119 mii loc. (1984, cu suburbiile). Aeroport. Constr. de masini agricole; prelucr. petrolului; ind. alim. (zahar). centru comercial pentru lina, carne si animale.

BLIDA (EL-BOULAIDA), oras in N Algeriei, la SV de Alger; 191,3 mii loc. (1983, cu suburbiile). Ind. chimica, poligrafica, alim. Nod de comunicatii. centru comercial (faina, portocale).

BOBO-DIOULASSO [bobo-diulæso], oras in V statului Burkina Faso; 231,2 mii loc. (1985). Nod de comunicatii. Aeroport international. Fabrica de incaltaminte. Intreprindere de egrenare a bumbacului. centru comercial.

BOLOGNA [bolona], oras in N Italiei (Emilia-Romagna), in C. Padului; 525 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport. centru comercial (produse agricole). Metalurgie, motoare electrice, masini agricole, produse chimice, incalt., confectii, produse zaharoase. Cea mai veche universitate din Europa (c. 1088). Muzee. Monumente: Palatul Comunal (sec. 13-15), turnurile inclinate Garisenda si Asinelli (sec. 12), biserica gotica San Petroniu (sec. 14), palatele Bevilacqua (sec. 15) si Poggi (sec. 16). Pinacoteca. Asezare etrusca (Felsina) si colonie romana din 190 i. Hr. (Bononia). In ev. med. republica comunala, incorporata apoi statului papal (1506-1859, cu exceptia anilor 1796-1814). In 1860, B. a fost inclusa in Regatul italian.

BORUJERD (BORUJIRD), oras in V Iranului central, la SV de Teheran, la poalele M-tilor Zagros, la c. 1.700 m alt.: 183,9 mii loc. (1986). Nod de comunicatii. Ind. incalt. si textila (covoare). centru comercial (legume, fructe, struguri).

BUCARAMANGA, oras in NE Columbiei, in C********a Oriental, la 925 m alt.; 595 mii loc. (1985, cu suburbiile). centru comercial pentru cafea, cacao, tutun si bumbac. Metalurgie. Produse alim.; tesaturi de bumbac. Metalurgie. Universitate. Intemeiat in 1623.

BULAWAYO [biuləueiəu], oras in SV Rep. Zimbabwe; 429 mii loc. (1983, cu suburbiile). Cel mai mare oras al tarii. Nod de comunicatii. Aeroport international. centru comercial. Otelarii, masini agricole, aparate de radio, produse zaharoase, metalurgie neferoasa, ciment, produse textile, bere.

CAGAYAN DE ORO, oras in NV ins. Mindanao (Filipine), pe riul omonim; 342,6 mii loc. (1989, cu suburbiile). Port. Ind. textila si alim. centru comercial (tutun).

CAGUAS, oras in partea central-estica a ins. Puerto Rico; 121,1 mii loc. (1984). centru comercial agricol (tutun, fructe, trestie de zahar, animale). Ind. alim.

CALABAR, oras in NE Nigeriei, port in G. Biafra, centru ad-tiv al statului Cross River; 146,4 mii loc. (1989). centru comercial (ulei de palmier, copra). Ind. cimentului si prelucr. lemnului si cauciucului natural. Universitate.

CAMPO GRANDE, oras in SV Braziliei, centru ad-tiv al statului Mato Grosso do Sul; 435,4 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. centru comercial al unei importante zone agricole (cafea, cauciuc, porumb). Ind. prelucr. lemnului, piel.

CAN THO, oras in S Vietnamului, port in delta Mekongului, la SV de orasul Ho Si Min; 182,9 mii loc. (1979). Ind. cimentului. centru comercial (orez, peste). Universitate.

CAP-HAITIEN, oras in N Rep. Haiti; port la Oc. Atlantic; 74,8 mii loc. (1982). centru comercial al unei zone agricole (cafea, banane, tutun, trestie de zahar, cacao). Export de fructe. Al doilea oras al tarii. Fundat in 1670.

CARUARU, oras in NE Braziliei (Pernambuco); 190,8 mii loc. (1985). Nod de comunicatii. centru comercial. Ind. chimica, incalt., textila si alim.

CHAMPAIGN [tʃãpein], oras in partea central-nordica a S.U.A. (Illinois), la S de Chicago; 168,4 mii loc. (1980, impreuna cu Urbana si Rantoul). centru comercial agricol (cereale, floarea soarelui). Echipament de aer conditionat. Aliaje din neferoase. Universitate (1867).

CHANDRAPUR, oras in V Indiei, la N Pod. Deccan (Maharashtra); 115,8 mii loc. (1981). Ind. cimentului, metalurgica si a hirtiei. centru comercial agricol (orez, sorg, bumbac). Mestesuguri (matase). Cunoscut (sec. 12-18) si sub numele de Chanda.

CHAPRA, oras in NE Indiei (Bihar), pe fl. Gange, la N de Patna; 116,6 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. centru comercial agricol. Expl. de salpetru. Prelucr. orezului, porumbului, trestiei de zahar. Ind. uleiurilor vegetale.

CHARLESTON [tʃa:lstən] 1. Oras in E S.U.A. (Carolina de Sud), port la Oc. Atlantic; 510,8 mii loc. (1988, cu suburbiile). Santiere navale. Siderurgie. Prelucr. petrolului, hirtiei si celuloza, ingrasaminte chimice, produse textile si alim. (tutun). Fundat in 1670. 2. Oras in S.U.A., centru ad-tiv al statului V******a de Vest; 269,7 mii loc. (1984). Produse chimice. Siderurgie. Sticla. centru comercial (lemn, sare, carbune, petrol).

CHIBA [ciba], oras in Japonia (Honshu), port la G. Tokio (146 mil. t trafic anual); 815,2 mii loc. (1988). Siderurgie. centru comercial. Pescuit. Universitate.

CINCINNATI [sinsinæti], oras in S.U.A. (Ohio); 1,73 mil. loc. (1988, impreuna cu Hamilton). Nod de comunicatii. Aeroport. Mare centru ind.: uzine constr. de masini (masini-unelte, mecanica de precizie), siderurgice, electrotehnice, aeronautice, chimice, alim. (carne, bauturi etc.). centru comercial si financiar. Universitate. Muzee.

COCHABAMBA [cotʃabamba], oras in centrul Boliviei; 381,4 mii loc. (1988). centru comercial; prelucr. petrolului. Universitate (1832). Catedrala. Statiune climaterica. Fundat in 1574, sub numele de Oropeza.

KANGAR, oras in pen. Malacca, in NV Malaysiei, la N de Penang, centrul ad-tiv al statului Perlis; 13 mii loc. (1990). centru comercial.

KOHIMA, oras in NE Indiei, centrul ad-tiv al statului Nagaland; 53,1 mii loc. (1991). centru comercial.

COLIMA 1. Oras in Mexic, in Sierra Madre, centru ad-tiv al statului cu acelasi nume; 86 mii loc. (1980). Pielarie. centru comercial (bumbac, trestie de zahar, orez, tutun). Universitate (1850). Fundat in 1522. 2. Stat in Mexic, pe coasta Oc. Pacific; 5,2 mii km²; 426,2 mii loc. (1989). Expl. forestiere. Cafea, tutun, cresterea animalelor.

COMILLA, oras in Bangladesh, la SE de Dhaka; 184,1 mii loc. (1981, cu suburbiile). Ind. bumbacului, iutei, alim. si a chibriturilor. centru comercial (orez).

IQUITOS [ikitos], oras in NE Peru-lui, pe cursul superior al Amazonului, la c. 3.700 km de varsarea acestuia; 274,8 mii loc. (1993). Port pentru nave maritime. centru comercial (bumbac, tutun, orez, cauciuc). Ind. textila si a prelucr. lemnului. Export de petrol, bumbac, tutun si cauciuc. Rafinarie de petrol. Universitate. Turism. Fundat in 1864.

IRBῙL (ARBῙL sau ERBῙL), oras in N Iraq-ului, la 77 km E de Mosul; 485,9 mii loc. (1987). Nod de comunicatii. centru comercial (tutun, bumbac etc.). Locuit neintrerupt din milen. 3 i. Hr.

CONSTANTINE [costãtin] (KOUSTANTINA, KSONTINA, QACENTINA), oras in NE Algeriei, in apropierea M. Mediterane; 449,6 mii loc. (1987, cu suburbiile). Aeroport international. centru comercial si ind. (ciment, tractoare, tesaturi, piel., produse alim.). Universitate islamica. Cap. a regilor Numidiei. Refacut de imparatul Constantin (313). Ruine romane.

HAIKOU, oras in SE Chinei, centrul ad-tiv al prov. Hainan, port. la str. omonima; 280,2 mii loc. (1990). centru comercial si turistic. Santiere navale. Ind. alim. (ulei de palmier, conserve de peste, zahar, ceai), chimica si textila (bumbac).

IBᾹDAN, oras in SV Nigeriei, centrul ad-tiv al statului Oyo; 1,3 mil. loc. (1992). Nod de comunicatii. centru comercial si piata agricola (cauciuc, cacao). Ind. mobilei, a maselor plastice, alim. (tigarete, ulei de palmier, conserve de fructe) si textila. Montaj auto. Mestesuguri. Universitate. Fundat in 1830.

HERᾹT (HARᾹT), oras in NV Afganistanului, pe Harirūd; 177,3 mii loc. (1988). Nod rutier. Aeroport. Tesaturi de matase si de lana. Covoare. Produse alim. centru comercial (oi karakul). Intemeiat, potrivit traditiei, de Alexandru Macedon. Monumente de arhitectura din sec. 13-15 (citadela, mausoleu, moschei, palate), majoritatea in ruine.

GANGTOK [gəηtɔc], oras in NE Indiei, situat la poalele M-tilor Himalaya, la 1 640 m alt., centru ad-tiv al statului Sikkim; 25 mii loc. (1991). centru comercial (orez, porumb, citrice) si caravanier. Prod. mestesugareasca (covoare). Manastirea Rumtek si un institut de tibetologie.

GAO, oras in Mali, port pe Niger; 55,3 mii loc. (1987). centru comercial (export de piei, lana si vite). Pescuit. Vechea capitala a Imp. Songhai (sec. 11-16).

IMPHᾹL [imphə], oras in E Indiei, in M-tii Assamo-Birmanezi, centrul ad-tiv al statului Manipur; 196,3 mii loc. (1991). centru comercial (orez, trestie de zahar si tutun) si de transport. In antichitate s-a numit Manipur.

KUMBA, oras in SV Camerunului, la 80 km NV de Douala; 70,3 mii loc. (1987). centru comercial pentru ceai, banane, cacao s.a.

KUMASI, oras in partea central-sudica a Ghanei; 385,2 mii loc. (1988). Nod feroviar. Aeroport. centru comercial pentru cacao. Prelucr. lemnului. Fabrica de incalt. Universitate. Fundat in sec. 16.

KŌFU, oras in Japonia (Honshū), la 150 km V de Tōkyō; 200,6 mii loc. (1990). centru comercial. Ind. matasii, a sticlariei si alim. Turism. Castel (sec. 16).

KISIMU [kisumu], oras in V Kenyei, port la L. Victoria; 185,1 mii loc. (1989). Nod feroviar. Aeroport. centru comercial. Reparatii navale, ind. textila. Pescuit. Vechiul nume: Port Florence.

OBEID, EL ~ (AL-UBAYYID) 1. Oras in centrul Sudanului, situat la 370 km SV de Khartoum; 229,4 mii loc. (1993). Capitala statului Shimal-Kurdufān. Punct terminus al c. f. Khartoum-Kūstῑ-El Obeid. Nod rutier. Aeroport. centru comercial pentru bumbac, susan, vite si guma arabica. Fundat in 1821. 2. Sit arheologic si de cultura materiala din Neoliticul timpuriu (milen. 4 I.Hr.) in Mesopotamia antica. Isi trage numele de la asezarea mesopotamiana situata la E de orasul Ur (din Iraq-ul actual).

TABORA, oras in partea central-vestica a Tanzaniei, in Platoul Central, la 1.200 m alt.; 127,9 mii loc. (2002). centru comercial. Prelucr. tutunului si a produselor agricole. Orasul modern a fost construit de arabi (1820). Vechea denumire: Kazeh.

TACLOBAN, oras in Filipine, situat pe tarmul NE al ins. Leyte, an G. San Pedro, la intrarea in str. San Juanico; 178,6 mii loc. (2000). Port (din 1874). Aeroport. centru comercial si de pescuit. Universitate (1946). Institut tehnologic (1966). A fost temporar (1944) capitala Filipinelor. Turism.

CUDDAPAH, oras in S Indiei (Andhra Pradesh), in M-tii Ghatii de Est, la NV de Madras; 103,1 mii loc. (1981). Egregarea bumbacului. Ind. uleiurilor si imbutelierea apelor minerale. centru comercial al unei zone agricole.

CUTTACK [catæc], oras in E Indiei (Orissa), pe riul Manahadi; 327,4 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. centru comercial. Textile, prelucr. argintului, lemnului si a produselor agricole. Artizanat. Universitate.

LUNDY [landi], Victor Alfred (n. 1923), arhitect american. Lucrari de orientare functionalista: prima biserica unitariana din Westport (Connecticut), Biserica Invierii din Harlem (New York), centrul comercial interamerican din Miami (Florida).

LARISSA LARISA), oras in partea de E a Greciei, pe raul Pinios; 113,4 mii loc. (1991). Nod de comunicatii. Aeroport. centru comercial. Ind. mat. de constr., textila (tesaturi de bumbac si matase) si alim. Prelucr. tutunului. Vestigii antice (templu, teatru). Distrus in mare parte de cutremurul din 1941. Intemeiat in sec. 7 iHr., s-a aflat pana in sec. 4 sub stapanirea familiei Alevadi. Cucerit si stapanit de turci (1393-1881), a revenit Greciei (1881), Scena unor lupte sangeroase intre armatele germana si greaca (apr. 1941).

SABAC [ʃabats], oras in Serbia, port pe raul Sava, situat la 64 km V de Belgrad; 55,1 mii loc. (2002). Nod de comunicatii. centru comercial. Uzine chimice; metalurgia plumbului si zincului; produse alim.

JUNEAU [dʒu:nou], oras in NV S.U.A., centrul ad-tiv al statului Alaska, port de pescuit la Oc. Pacific; 26,9 mii loc. (1990). Aeroport international de escala. centru comercial pentru minereuri si lemn. Ind. conservelor de peste, a celulozei si hartiei. Turism. Fundat in 1880 de cautatorul de aur Joseph Juneau.

JUNDIAI, oras in SE Braziliei (São Paolo), la 40 km NV de São Paulo; 312,5 mii loc. (1991). Nod. de c. f. centru comercial (cafea, tutun, porumb). Combinat textil. Ind. metalurgica, constr. de masini textile si chimica. Fundat in 1655.

JUIZ DE FORA, oras in SE Braziliei (Minas Gerais), pe raul Parabuina, la 130 km N de Rio de Janeiro; 399,3 mii loc. (1993). Nod de comunicatii. centru comercial (cafea, orez, animale). Expl. de bauxita si staniu. Topitorie de zinc. Ind. constr. de masini, textila (tricotaje), piel. si incalt., alim. (zahar, bere). Hidrocentrala. Universitate. Fundat in 1709. Vechiul nume: Parabuina.

JULIACA [huliaka], oras in SE Perului, la 3.825 m alt., la c. 30 km de tarmul NV al L. Titicaca, la 304 km NE de Arequipa; 135,5 mii loc. (1991). centru comercial si de comunicatii. Prelucr. lanii.

RIO BRANCO [riu brəŋku] 1. Oras in V Braziliei, pe raul Acre, centrul ad-tiv al statului Acre; 245,5 mii loc. (2003). centru comercial (cauciuc, lemn). Prelucr. petrolului si a lemnului; cauciuc. Universitate (1971). Fondat in 1882. 2. V. Branco (Parima), Rio ~.

SAPPORO, oras in N Japoniei (Hokkaidō), situat in C. Ishikari, la poalele de E ale m-tilor Nakayama, pe raul Toyohira (afl. stg. al lui Ishikari), la 800 km NNE de Tōkyō; 1,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv al ins. Hokkaidō (din 1886). Aeroportul Chitose. Nod feroviar. Ind. metalurgica, chimica, de prelucr. a petrolului si a lemnului (mobila), poligrafica, textila, a ceramicii, cauciucului si alim. (preparate din lapte, ulei vegetal, conserve, bere, faina). centru comercial si turistic. Statiune a sporturilor de iarna. Festival anual al sculpturilor gigantice in gheata. Universitatile „Hokkaidō” (1876) si „Hokkai Gakuen Kitami” (1918). Gradina botanica. Fundat in 1871. Sa S. s-au desfasurat Jocurile Omipice de iarna din 1972.

SANTA CLARA, oras in centrul Cubei, situat la 265 km ESE de Havana; 210,1 mii loc. (2002). Nod rutier si feroviar. Zacaminte de petrol, de asfalt, grafit si mangan in apropiere. Ind. de prelucr. a tutunului, a lemnului (mobila) si a trestiei de zahar, pielariei, textila si alim. (rom. bauturi racoritoare). centru comercial si piata agricola pentru trestie de zahar, cafea, tutun, cereale, fructe. Universitate (1949). Fundat in 1689 pe locul unei asezari indiene.

SAN PEDRO SULA, oras in NV Hondurasului, situat pe Rio Chamelec, in apropiere de granita cu Guatemala, la 160 km NV de Tegucigalpa; 439,1 mii loc. (2001). Aeroport. Port fluvial. Ind. siderurgica, chimico-farmaceutica, de prelucr. a maselor plastice, tutunului si a lemnului (mobila), cimentului sticlariei, textila, hartiei si alim. (zahar, bere). Productie de biciclete si de articole electrice. centru comercial. Piata agricola (trestie de zahar, orez, porumb, cartofi dulci, cassava, animale). Distrus in mare parte de un uragan in 1974. Fundat initial de spanioli in 1536, orasul a fost refacut in mai multe randuri.

SAN MIGUEL, oras in ESE Rep. El Salvador, situat pe Rio Grande de San Miguel, la poalele E ale vulcanului San Miguel (2.130 m alt.), la 120 km ESE de San Salvador; centrul ad-tiv al departamentului omonim; 159,7 mii loc. (2000). Expl. de aur si argint. centru comercial, Piata agricola (porumb, bumbac, cafea, legume). Ind. chimico-farmaceutica, textila, de prelucr. a maselor plastice, a bumbacului si a produselor agricole; produse din piele. Catedrala in stil colonial (sec. 18). Fundat in 1530 de spanioli. Distrus de un cutremur in 1917. Vulcanul San Miguel a erupt ultima oara in 1976.

SAN FERNANDO 1. Oras in Filipine (Luzon), la N de Manila; 102,1 mii loc. (2000). Ind. textila si alim. Catedrala (1976); pagoda chinezeasca; ruinele unei biserici (1674). 2. Oras in Trinidad-Tobago, situat in SV ins. Trinidad, pe tarmul G. Paria al M. Caraibilor, la 58 km S de Port of Spain, al doilea oras ca marime al tarii; 55,4 mii loc. (2000). Port. centru comercial, Rafinarie de petrol. Ind. siderurgica (otel), petrochimica si alim. Fundat in 1786; oras din 1980.

SANCH’UNG, oras in N Ins. Taiwan, situat pe raul Tan-shui, la NNV de Taipei, de care este legat printr-un pod peste rau; 384,1 mii loc. (2002). centru comercial (orez, trestie de zahar, ceai). Expl. de carbune si de argila, Ind. chimica, textila, de prelucr. a lemnului si alim. (conserve). Turism.

SAMSUN, oras in N Turciei, port la golful omonim al Marii Negre, situat la 330 km NE de Ankara; 362,7 mii loc. (2000). centru comercial. Ind. constr. de masini, chica (ingrasaminte), textila si alim. Productie de tigarete. Exporta tutun, tigarete, lana, cereale, uleiuri vegetale, fructe. Intemeiat in 562 i. Hr. de colonistii din Milet, cu numele Amisus. Cucerit de Alexandru cel Mare in sec. 4 i. Hr., de romani in anul 71 i. Hr., turcii selgiucizi au construit la 2,5 km SE de Amisus o fortareata pe care au numit-o Samsun, cu existenta de sine statatoare pana in 1425, cant turcii otomani le-au unit intr-o singura asezare. Anexat de Rusia in 1783. Distrus in mare parte de incendiul din 1869.

PORTLAND [portlənd], oras in NV S.U.A. (Oregon), situat pe raul Willamette, la 16 km SE de confl. cu fl. Columbia, la 160 km de tarmul Oc. Pacific; 529,1 mii loc. (2000). Port fluvio-maritim. Nod feroviar. Aeroport. Metalurgia aluminiului. Santier naval. Ind. de prelucr. a lemnului, a sticlariei, celulozei si hartiei, chimico-farmaceutica, textila, electronica, constr. de avioane, de masini de transport si utilaje electrotehnice, alim. centru comercial activ. Exporta lemn, aluminiu celuloza si hartie, legume si fructe. Piata pentru lana. Universitati (1901, 1905, 1946, 1955, 1974). Orchestra simfonica. Teatru. Muzeu de arta. Washington Park (41 ha). Gradina zoologica. Centru turistic (in apropiere se afla cascada Multnomah de 259 m, barajul Bonneville s.a.). Podul de otel Fremont (cu deschiderea principala de 366 m). Intemeiat in 1829, s-a dezvoltat dupa 1844.

PORTO VELHO [portu veλu], oras in partea central-vestica a Braziliei, centru ad-tiv al statului Rondonia, port pe Rio Madeira; 284,5 mii loc. (2000). Aeroport. centru comercial (cauciuc, lemn, ulei, plante medicinale). Expl. de zinc.

PORTOVIEJO, oras in V Ecuadorului central, pe raul omonim, in apropierea coastei Oc. Pacific, la 145 km NV de Guayaquil; 171,8 mii loc. (2001). centru comercial agricol (cafea, cacao, bumbac, trestie de zahar, lemn de balsa). Mestesuguri (tabacarie, palarii de Panama, cosuri). Univ. tehnica (1952). Episcopie (1871). Fundat (1535) de colonistii spanioli langa coasta, s-a mutat pe actualul amplasament (1628) din cauza atacurilor indienilor.

PAZARDJIK (PAZARDZIK), oras in S Bulgariei, pe stg. fl. Marita, la 120 km SE de Sofia; 79,5 mii loc. (2001). Nod de comunicatii. Ind. constr. de masini, electrotehnica de prelucr. a lemnului, mat. de constr. textila si alim. centru comercial. Teatru dramatic. Muzeu istorie. Bisericile Sf. Maria (1837), Sf. Petka (1856), Sfintii Arhangheli (1860), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1866-1870). Fundat in sec. 15. Pana in 1934 s-a numit Tatar Pazardjik.

PAYSANDU, oras in Uruguay, port pe stg. fl. Uruguay, la granita cu Argentina, la 338 km NV de Montevideo; 74,5 mii loc. (1996). Aeroport. Ind. textila, de prelucr. a lemnului, a pielariei si incaltamintei, alim. (ulei, faina, bauturi). Fabrici de ciment si de sapun. Reparatii navale. Tabacarii. centru comercial. Teatru. Catedrala. Fundat in 1772.

PAGADIAN, oras in SV Filipinelor, in SV ins. Mindanao, in pen. Zamboanga, port la golful omonim al M. Celebes; 142,5 mii loc. (2000). Aeroport. centru comercial (orez, porumb, nuci de cocos). Prelucrarea pestelui. Devine oras in 1969.

OBIHIRO, oras in Japonia, in parte de E a ins. Hokkaidō, de dr. raului Tokachi, la 160 km E de Sapporo; 173 mii loc. (2000). centru comercial. Lemn de constructie. Produse agricole. Ind. alim. (conserve, zahar, lactate, alcool). Fundat in 1883.

ANTIOHIA, oras in Siria antica. Fundat in 300 i. Hr., de Seleucos I Nicator, a fost una dintre capitalele Regatului Seleucizilor. Mare centru mestesugaresc, comercial, cultural si religios. Capitala a prov. romane Siria. Stapinit succesiv de bizantini (sec. 6-7 si 10-11), arabi (637-969), cruciati, fiind centrul principatului cu acelasi nume (1098-1268), mameluci (sec. 13-15), iar din 1516 de turci. Azi Antakya (Turcia).

BEIRUT (BEYROUTH), cap. Libanului, port la M. Mediterana; 1,68 mil. loc. (1982, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Pr. centru politic, comercial si bancar al tarii. Constr. de masini. Ciment; rafinarie de petrol. Ind. alim., de tricotaje si de prelucr. a pieilor. Patru universitati (intre care una franceza si alta americana). Marea Moschee (1291). Muzee. Anticul Berytos, in ev. med. s-a aflat in stapinirea arabilor, a cruciatilor (1110-1187 si 1197-1291), iar mai tirziu a turcilor otomani (1516-1918). centru ad-tiv al terit. „Marele Liban”, sub mandat francez (din 1920), B. devine cap. rep. independente Liban (din 1943). Structura populatiei – musulmani, crestini si refugiati palestinieni (dupa 1975) – a provocat violente lupte de strada soldate cu numeroase victime si distrugerea practic a orasului.

CARACAS, cap. Venezuelei, situata in N tarii, la 950 m alt., formind un district federal (1,93 mii km²); 3,2 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Pr. centru politic, comercial, financiar si ind. al tarii. Mare nod de comunicatii. Aeroport international Maiquetia. Ind. prelucr. metalelor, cimentului, chimica (petrochimie, cauciuc, produse farmaceutice, hirtie), piel. si incalt., textila si conf., sticlarie, alim. Doua universitati. Catedrala (1614). Panteon in memoria lui S. Bolivar. Intemeiat in 1567 de conchistadorii spanioli. In timpul Razboiului pentru Independenta Coloniilor Spaniole din America Latina (1810-1826), C. a devenit unul dintre centrele luptei pentru eliberare. Cap. Venezuelei din 1830.

ORAS ~e n. 1) Localitate de mari dimensiuni, centru administrativ, industrial, comercial si cultural. 2) Partea centrala a unei astfel de localitati (in raport cu periferiile). ◊ A pleca in ~ a se duce in centrul orasului. 3) Populatia unei astfel de localitati. /<ung. varos

URBE ~ f. 1) fam. Localitate de proportii mari, fiind centru administrativ, industrial, comercial, cultural si politic; oras. 2) Populatie a unei astfel de localitati. /<lat. urbs, ~is

AGRIGENTO, oras in Italia (Sicilia); 56,4 mii loc. (1989); Ind. alim. centru agricol si comercial. Temple dorice din sec. 6-5 i. Hr. (templul Concordiei, al lui Iupiter, al Dioscurilor). Festival folcloric. In antic., colonie greaca (Akragas, sec. 6-5 i. Hr.), apoi cartagineza (sec. 4-3 i. Hr.), de sarazini (828), de normanzi (1087). Si-a luat numele actual in 1927.

ANDORRA LA VELLA [la veλa] (ANDORRA LA VIEJA) [vieha] sau ANDORRE LA VIEILLE [viei]), cap. principatului Andorra; 15.6 mii loc. (1986). centru turistic si comercial activ.

AQUILEIA, localit. in NV Italiei, linga Trieste; 3,3 mii loc. (1981). Colonie romana intemeiata in 181 i. Hr. centru economic si comercial infloritor, una dintre resedintele imparatilor romani, in sec. 3-4.

BRAZZAVILLE [brazavil], cap. R.P. Congo, situata in S tarii, port pe fl. Zair; 596,2 mii loc. (1985, cu suburbiile). Aeroport international (Maya Maya). Pr. centru politic si comercial al tarii. Aluminiu, ciment, prelucr. lemnului, reparatii navale, produse textile si alim. (tutun). Universitate. Intemeiat in 1880, a devenit centru ad-tiv al Federatiei Africa Ecuatoriala Franceza (din 1910), apoi, din 1958, capitala a Rep. Conga (autonoma), iar din 1960 independenta.

BUJUMBURA, cap. statului Burundi, la 780 m alt., port la L. Tanganyika; 272,6 mii loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Pr. centru politic si comercial al tarii. Intreprinderi alim. (bere, prelucr. cafelei si pestelui), de ciment, mobila, produce textile, coloranti. Universitate. Fundat de germani in 1897. centru ad-tiv al terit. Rwanda-Urundi, aflat sub mandat belgian (din 1962), apoi a Rep. Burundi (din 1966). Vechiul nume: Usumbura.

HAMA (HAMᾹH), oras in V Siriei, la poalele M-tilor Liban, pe Orontes; 273 mii loc. (1994). Nod de comunicatii. centru agricol si comercial (cereale, bumbac, fructe). Ind. metalurgica, textila, incalt. si alim. Moschee (sec. 12). Muzeu arheologic. Vechi oras de origine hitita, frecvent mentionat in „Biblie”. In sec. 10 i. Hr. devine centrul unui puternic stat arameic, cunoscand apogeul dezvoltarii sale in sec. 8 i. Hr.; cucerit de asirieni in 720 i. Hr. In sec. 2 i. Hr., regele seleucid Antioh IV ii schimba numele in Epiphania, iar in 63 i. Hr. H. este inclus in provincia romana Siria; in doua jumatate a sec. 17 a fost cucerit de arabi.

HEREDIA, oras in partea centrala a statului Costa Rica, la 15 km NV de San Jose, la 1.137 m alt.; 74,9 mii loc. (1996). Ind. de prelucr. a laptelui si tutunului. centru agricol si comercial pe soseaua Pan Americana. Fundat c. 1570.

URAWA [uraua], oras in Japonia (Honshū), la 22 km NV de Tōkyō, inclus din 2001 in noul oras Saitama. centru industrial si comercial. Universitate (1949).

CUZCO (CUSCO), oras in Peru meridional, in M-tii Anzi, la 3.650 m alt.; 255,3 mii loc. (1988). Aeroport. Ind. textila si alim. centru agricol si comercial. Vechea capitala a Imp. Inca. Universitate (1597). Catedrala (sec. 16-17), manastirea La Merced (sec. 17). Muzeu. Turism. Fundat probabil in sec. 11 de Manco Capac. Cucerit de spaniolul F. Pizzaro (1533). Grav afectat de un cutremur in 1950. Vestigiile orasului Inca (ruine ale templelor, fortarete, ziduri si palate) au fost acoperite de constructiile moderne sau distruse. Se remarca Templul Soarelui, partial acoperit de o manastire dominicana.

RIO CUARTO, oras in partea central-nordica a Argentinei, situat in zona de contact a pampasului cu Sierra de los Condores, pe valea raului Cuarto, la 200 km S de orasul Cordoba; 144,1 mii loc. (2001). Aeroport. Nod feroviar si rutier. centru agricol si comercial. Muzeul Municipal de Arta (1933). Catedrala (1797). Fondat (1794) de intendentul spaniol Rafael de Sombremento.

BAMAKO, cap. rep. Mali, port fluvial pe Niger; 800 mii loc. (1989, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Pr. centru politic, cultural si comercial (nuci de cocos, animale, peste, orez) al tarii. Muzee. Gradina botanica. centru ad-tiv al coloniei franceze a Senegalului Superior si al Nigerului (din 1904), al Sudanului francez (din 1920) si al Federatiei Mali (din 1959), B. a devenit capitala statului independent Mali (din 1960).

KARKEMIS, oras-stat in Siria antica, intemeiat in milen. 2 i. Hr. Importanta asezare comerciala a Orientului Apropiat. centru al unui principat dependent de Regatul Hitit (se.c. 17 i. Hr.), ulterior stapanit de statul Mitanni (sec. 16-15 i. Hr.), de hititi (sec. 14-13 i. Hr.) si de asirieni (sec. 9 i. Hr.). Inclus in 717 i. Hr. in Imp. Asirian. Aici a avut loc, in 605 i. Hr., o mare batalie, in care Nabucodonosor II, regele Babilonului, a infrant ostile asiriene si egiptene conduse de faraonul Nechao II, punand capat existentei statului asirian. Azi, Jerablus.

SÃO TOME [sãu tume] 1. Ins., apartinand Statului São Tome si Principe, situata in Oc. Atlantic (G. Guineii), pe Ecuator, la c. 200 km de tarmul vestic al Africii; 836 km²; 49 km lungime; 30 km latime max. Tarmuri abrupte si slab fragmentate. Relief muntos de origine vulcanica, cu multe cratere (Pico de São Tome, 2.024 m, Pinheiro, 1.575 m s.a.). Descoperita de navigatorii portughezi Pedro Escobar si João Gomes de Santarem in 1470 si declarata provincie de peste mari a Portugaliei in 1522. 2. Cap. R.D. São Tome si Principe, situata la NE ins. São Tome, port la G. Guineii; 51,8 mii loc. (2001). Pr. centru politic, economic si comercial al tarii. Aeroport Ind. alim. Productie mestesugareasca. Exporta cacao, cafea, ulei de palmier, copra. Fundat in jurul anului 1500 de colonistii portughezi.

PORTO-NOVO, cap. legislativa (sediul parlamentului) a statului Benin, situata in extremitatea SE a tarii, intr-o laguna, la gura de varsare a fl. Oueme in G. Benin al G. Guineii (Oc. Atlantic); 218,2 mii loc. (1998). Port maritim. Aeroport. Pr. centru politic, cultural si comercial al tarii. Piata agricola (bumbac, banane, cacao). Ind. Textila si alim. (ulei de palmier, conserve de fructe). Fabrici de egrenare a bumbacului, de decorticare a arahidelor si de sapun; tipografie. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. Produse de artizanat. Muzeul National. Biblioteca Nationala (1976). Catedrala gotica si constructii in stil portughez. Asezare intemeiata, probabil, in anul 1600 de populatia ewe, devine mai tarziu baza maritima portugheza (sec. 17); centru al comertului cu sclavi; in 1863 este inclusa in protectoratul francez Dahomey, iar in 1893 este declarata centru ad-tiv al coloniei Dahomey; capitala Republicii Dahomey (1960) si apoi (1975) a Republicii Benin.

PNEUMOSEPT, pneumosepte, s. n. Medicament dezinfectant al aparatului respirator si e******t al centrilor respiratori. [Pr.: pne-u] – Denumire comerciala.

ANTANANARIVO, cap. Madagascarului, in centrul ins. Madagascar; 1,1 mil. loc. (1985). Nod de comunicatii. Aeroport international (Ivato). Pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Expl. de grafit. Montaj automobile, ciment, prelucr. lemnului, ind. chimica, textila, alim. (bauturi, tigarete, ciocolata). Piata comerciala pentru cereale si minereuri. Universitate. Intemeiat in sec. 17. centru ad-tiv al coloniei franceze Madagascar (din 1896), apoi cap. Rep. Malgase (din 1960), si, din 1975, cap. R.P. Madagascar.

BARRANQUILLA [barrankiλa], oras in N Columbiei, la gurile fl. Magdalena, port la Oc. Atlantic; 1,35 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Aeroport international. centru ind. (constr. navale, produse textile, alim. si chimice, ciment) si comercial (export de cafea si produse petroliere). Universitate. Fundat in 1629.

CALAIS [cale], oras in NV Frantei (Picardia), port comercial si de pescuit la Pas de Calais; 100,8 mii loc. (1982). Mare centru al ind. dantelelor si voalurilor. Constr. de masini, ind. chimica, echipament electric, hirtie. Otelarii. Legaturi de feribot cu Dover. Monumente: Biserica Notre Dame (sec. 13-16). Muzeu. Cucerit de englezi in 1347, s-a aflat in stapinirea acestora pina in 1558. Dupa Ocuparea Frantei, baza militara germana (1944) pentru lansarea de rachete V₁ si V₂ asupra Londrei.

SANTIAGO DE CUBA, oras in extrenitatea SE a Cubei, situat pe tarmul golfului omonim al M. Caraibilor, la poalele Sierrei Maestra, la 80 km v de Guantanamo si 765 km SE de Havana; centrul ad-tiv al provinciei omonime; 441,5 mii loc. (2002), al doilea oras ca marime al tarii. Port comercial prin care se exporta min. de cupru, de fier si de mangan, zahar, rom, tutun, fructe s.a. centru minier (cupru, fier, mangan) si agricol. Rafinarie de petrol. Santier naval. Ind. metalurgica, chimica, textila, a mat. de constr. (ciment), de prelucr. a tutunului si alim. (zahar, rom). Statiune balneara. Universitatea Oriente (1947). Catedrala in stil colonial (1522). Biserica San Francisco (sec. 16) si fortareata Castillo del Morro, declarata (in 1997) in Patrimoniul cultural universal. Fundat in 1514 de Diego Velasquez de Cuellar (primul guvernator al Cubei) pe un alt loc, situat la cativa km de vatra actuala, care dateaza din 1522. Capitala Cubei pana in 1589.

BYDGOSZCZ [bidgosci], oras in partea central-nordica a Poloniei, port pe fluviul Vistula; 372,6 mii loc. (1988). Nod de comunicatii. centru ind. (aparataj electrotehnic si de precizie, masini-unelte, produse chimice si alim., hirtie si prelucrarea lemnului) si comercial. Fundat in 1346.

SANTA CRUZ DE TENERIFE [santa kruθ], oras in Spania insulara, centrul ad-tiv al Comunitatii autonome Canare, situat pe tarmul de NE al ins. Tenerife; 188,4 mii loc. (2001). Aeroport. Port comercial. la Oc. Atlantic, prin care se exporta banane, fructe tropicale, tutun, rosii s.a. si punct de escala pe rutele transatlantice. Rafinarie de petrol. Ind. de prelucr. a tutunului si alim. (conserve de legume si fructe, vin). centru de ceramica. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. Turism. Muzeu de arta; Muzeu de antropologie. Teatru. Biserica din sec. 16-17; manastirea San Francisco (sec. 17-18), in stil baroc. Castelul San Cristobal (sec. 17-18). Fundat in 1494. Atacat de catre englezi (in 1657 si 1797), la cel din urma asalt aici si-a pierdut bratul drept capitanul (viitorul amiral) englez Horatio Nelson, in incercarea (nereusita) de a cuceri orasul.

SÃO LUIS [sãu luis], oras in NE Braziliei, situat pe tarmul de V al ins. São Luis (45 km lungime), aflata intre G. São Marcos (la V) si G. São Jose (la E), la gura de varsare a fl. Grajau in G. São Marcos al Oc. Atlantic; 889,1 mii loc. (2003). Port comercial pentru exportul de bumbac, trestie de zahar, lemn, fructe s.a. Ind. metalurgica, chimica, de prelucr. a lemnului si a bumbacului si alim. (zahar, ciocolata, rom, conserve de fructe). Productie de hamace. Universitate (1966). Muzeu. Catedrala in stil colonial (sec. 17). centrul istoric al orasului a fost inclus (in 1997) in patrimoniul cultural universal. Fundat in 1612 de ofiterul naval francez Daniel de la Touche de la Ravardiere, ocupat de portughezi in 1615 si stapanit de olandezi in anii 1641-1644. Episcopie din 1677. S-a mai numit São Luiz do Maranhāo.

ORAS, orase, s. n. 1. Forma complexa de asezare omeneasca cu dimensiuni variabile si dotari industriale, avand de obicei functie administrativa, industriala, comerciala, politica si culturala; urbe. ◊ Loc. adj. De oras = care provine din oras, care are caracteristicile, aspectul, obiceiurile etc. de la oras. ◊ Haine de oras = a) haine mai bune decat cele de lucru; b) haine orasenesti, croite dupa moda de la oras. 2. P. restr. Partea centrala a unui oras (1); centru. 3. Populatia, locuitorii unui oras (1). – Din magh. varos.

RAZBOIUL DE 7 ANI (1756-1763), razboi purtat intre Marea Britanie, Prusia si Portugalia, pe de o parte, si Franta, Austria, Rusia, Suedia, Saxonia si Spania, pe de alta parte. A izbucnit ca urmare a ascutirii luptei dintre Anglia si Franta pentru colonii si a inaspririi antagonismelor dintre Prusia, pe de o parte, si Franta, Austria si Rusia, pe de alta parte. Razboiul s-a purtat, in Apus, pe mare si in coloniile din America de Nord, intre Franta si Marea Britanie, iar in centrul Europei intre armatele coalizate ale Frantei, Austriei si Rusiei impotriva Prusiei. Razboiul s-a incheiat in 1763 prin pacile de la Paris (intre Franta si Anglia) si de la Hubertusburg (intre Prusia, Austria si Rusia, care-si schimbase, in ultimul an la razboiului, atitudinea fata de Prusia). In urma acestui razboi a slabit considerabil puterea coloniala si comerciala a Frantei, a inceput suprematia maritima a Marii Britanii, iar Prusia si-a consolidat preponderenta in randul statelor germane.