HEXACORALIER, hexacoralieri, s. m. (La pl.) Subclasa de celenterate marine, solitare sau adunate in colonii, cu sase tentacule; (si la sg.) animal care face parte din aceasta subclasa. [Pr.: -li-er] – Din fr. hexacoralliaires.

HIDROZOAR, hidrozoare, s. n. (La pl.) Clasa de celenterate marine si de apa dulce, care traiesc solitare sau in colonii; (si la sg.) animal care face parte din aceasta clasa. [Pr.: -zo-ar] – Din fr. hydrozoaires.

SCIFOZOARE s.n.pl. Clasa de celenterate marine, cuprinzand polipii in forma de cupa si meduzele fara val; (la sg.) animal din aceasta clasa. [Pron. -zo-a-., sg. scifozoar. / < fr. scyphozoaires, cf. gr. skyphos – ceasca, zoon – animal].

ANTOZOARE s.n.pl. Clasa de celenterate marine, sedentare, reprezentata prin polipi; (la sg.) animal din aceasta clasa. [Sg. antozoar. / < fr. anthozoaires, cf. gr. anthos – floare, zoarion – animal mic].

CORALIERI s.m.pl. Clasa de animale celenterate marine cu schelet calcaros, care traiesc izolate; (la sg.) animal din aceasta clasa. [Pron. -li-eri, sg. coralier. / < fr. coralliaires].

ACTINOZOARE s. n. pl. clasa de celenterate marine cu simetrie radiala. (< fr. actinozoaires)

ANTOZOARE s. n. pl. clasa de celenterate marine, sedentare, cu aspect de floare, reprezentata prin: polipi; coralieri. (< fr. anthozoaires)

HIDRARI s. m. pl. ordin de celenterate marine, cu exceptia hidrei de apa dulce. (< fr. hydraires)

HIDROZOARE s. n. pl. clasa de celenterate marine si de apa dulce: hidrele si meduzele. (< fr. hydrozoaires)

SCIFOZOARE s. n. pl. clasa de celenterate marine: polipii in forma de cupa si meduze fara val; acalefe. (< fr. scyphozoaires)

HIDROZOAR ~e n. 1) la pl. Clasa de celenterate (marine sau de apa dulce) care traiesc solitar sau in colonii (reprezentanti: hidra, meduza etc.). 2) Animal din aceasta clasa. [Sil. hi-dro-zo-ar] /<fr. hydrozoaires

MEDUZA ~e f. Animal marin celenterat, cu corp gelatinos si transparent in forma de ciuperca. /<fr. meduse

MEDUZA s.f. 1. Fiinta fabuloasa, inchipuita ca o femeie cu serpi in loc de par. 2. Animal marin celenterat, cu corpul gelatinos in forma unei ciuperci. [Cf. fr. meduse < Meduza – una din Gorgone].

FIZALIE s. f. animal celenterat marin, din ordinul sifo-noforelor, dintr-o vezicula flotanta, care sustine polipii reproducatori, nutritivi, si filamente urzicatoare lungi. (< fr. physalie)

MEDUZA s. f. animal marin celenterat, cu corpul gelatinos, transparent, in forma unei ciuperci. (< fr. meduse)

OCTOCORALIER, octocoralieri, s. m. (La pl.) Subclasa de celenterate antozoare marine coloniale cu opt tentacule; (si la sg.) animal din aceasta subclasa. [Pr.: -li-er] – Din fr. octocoralliaires.

MEDUZA, meduze, s. f. Nume dat mai multor (specii de) animale marine din increngatura celenteratelor, cu corpul gelatinos, transparent, in forma de ciuperca. – Din fr. meduse.

ACTINIE s. f. animal marin inferior, din increngatura celenteratelor, cu gura inconjurata de tentacule frumos colorate, fixat pe stanci; anemona-de-mare. (< fr. actinie)

acalefa f., pl. e (vgr. akalephe urzica si, pin [!] ext., urzica marina sau meduza). Zool. Zoofit dintr' un ordin de celenterate care cuprinde meduzele s. a. V. radiar.

CELENTERAT, celenterate, s. n. (La pl.) increngatura de animale inferioare, de obicei marine, care au corpul cu peretii alcatuiti din doua straturi de celule si cu o cavitate digestiva in interior; (si la sg.) animal care face parte din aceasta increngatura. ◊ (Adjectival) Meduza si coralii sunt animale celenterate. - Din fr. coelenteres.

celenterat (‹ fr. {i}; {s} gr. koilos „scobit” + enteron „intestin”) s. n. (la pl.) Increngatura de metazoare marine, rar dulcicole, care au fie o cavitate digestiva simpla si traiesc libere sau fixate (hidrozoarele = hidrele), fie o cavitate digestiva inchisa si pot fi libere (scifozoarele = meduzele) sau fixate (antozoarele = coralii). Au corpul saciform, cu un ectoderm sensibil (epiderma, situata la exterior) si un endoderm cu rol digestiv (care il captuseste pe primul), un singur orificiu diferentiat, fie bucal, fia a**l, tentacule cu celule urticante; se reproduc prin oua sau inmugurire si formeaza deseori colonii.