CADUC ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre frunze) Care cade de timpuriu. 2) fig. Care nu este vesnic; sortit pieirii. 3) (despre acte juridice) Care a cazut in desuetudine; fara putere legala. /< fr. caduc, lat. caducus

DESUET, -A adj. cazut in desuetudine, care nu mai corespunde spiritului vremii; invechit, perimat; demodat. (< fr. desuet, lat. desuetus)

desuetudine s. f. (In expr.) A cadea in desuetudine = a iesi din uz, a nu se mai folosi, a nu mai fi obisnuit; a se perima. [Pr.: -su-e-] – Din fr. desuetude, lat. desutudo, -inis.

desuetudine s.f. Incetare a respectarii sau a exercitarii unei legi etc. ◊ (Despre legi, obiceiuri etc.) A cadea in desuetudine = a iesi din uz, a nu mai fi folosit, a se perima. [Cf. lat. desuetudo, fr. desuetude].

desuetudine f. : A cadea in ~ a iesi din uz; a fi parasit; a se invechi. [Sil. -su-e-] /<fr. desuetude, lat. desuetudo, ~inis

desuetudine s. f. iesire din vigoare a unei legi prin neglijarea ei mult timp. ♦ a cadea in ~ = a iesi din uz, a se perima; a se demoda. (< fr. desuetude, lat. desuetudo)