Rezultate din textul definițiilor
BUNA s. f. Varietate de cauciuc sintetic. – Din germ. Buna (denumire comerciala).
PLASTIC2 s. n. Masa de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic si un plastifiant. Bomba cu plastic. – Din fr., engl. plastic.
POLIBUTADIENA s. f. (Chim.) Polimer sintetic folosit sub forma de cauciuc sintetic. [Pr.: -di-e-] – Din engl. polybutadiene.
MICROPOROS, -OASA, microporosi, -oase, adj., s. n. s. m. pl. 1. Adj. (Despre cauciucul sintetic sau despre materiale fabricate din cauciuc sintetic) Care are o structura asemanatoare cu a buretelui artificial. 2. S. n. cauciuc sintetic poros din care se confectioneaza talpa pentru incaltaminte. 3. S. m. si pl. Incaltaminte confectionata din astfel de material sintetic. – Din fr. microporeux.
buna (cauciuc sintetic) s. f.
NEOPREN s.n. Varietate de cauciuc sintetic, obtinut prin polimerizare; sovpren. [< fr. neoprene].
BUNA s.f.sg. Varietate de cauciuc sintetic. [< germ. Buna – nume comercial].
BUNA s. f. varietate de cauciuc sintetic, pornind de la buratiena. (< germ. Buna, n. com.)
BUTILCAUCIUC s. n. cauciuc sintetic, rezistent la uzura si caldura, obtinut prin polimerizarea unui amestec de butilena si butadiena. (< fr. butylcaoutchouc)
CLOROPREN s. n. lichid incolor, din butadiena, care, prin polimerizare, trece in cauciuc sintetic. (< fr. chloroprene, germ. Chloropren)
MICROPOROS, -OASA I. adj. (despre materiale, corpuri) cu pori foarte mici, capilari. II. s. n. cauciuc sintetic cu masa poroasa. ◊ (s. m. pl.) incaltaminte cu talpa din asemenea material. (< fr. microporeux)
NEOPREN s. n. cauciuc sintetic termoplastic, obtinut prin polimerizare. (< fr. neoprene)
ARMENIA 1. Republica ~, stat in Europa in S Transcaucaziei; 29,9 mii km2; 3,28 mil. loc. (1989). Limba de stat: armeana. Cap.: Erevan. Orase pr.: Leninakan, Kirovakan, Ecimiadzin. Pop. Urbana: 68 la suta. Este impartita in 37 de raioane. Cuprinde NE Pod. Armeniei, culmi ale Caucazului Mic cu alt. max. 4.090 m (vf. Aragat) si depr. L. Sevan. Clima temperat continentala uscata, cu precipitatii de 400-500 mm/an. Pr. riu este Araks (care formeaza granita cu Turcia si Iran) cu afl. sau Razdan. Peste 100 de lacuri, cel mai mare fiind Sevan (1,4 mii km2), de origine tectonica, la 1.903 m alt. Peste 20 la suta din supr. tarii este ocupata de paduri de fag si stejar. Resurse de subsol (cu rezerve restrinse): molibden, cupru, plumb, zinc. Ind. A. produce energie electrica (14,5 miliarde KWh, 1986), masini unelte si strunguri, echipament energetic, produse electrotehnice si electronice, aluminiu, concentrate de cupru si molibden, mat. de constr. si ciment, cauciuc sintetic, mase plastice, acid sulfuric, fire si fibre chimice, tesaturi de lina si matase, incaltaminte, conserve, vin si coniac. Terenurile arabile care ocupa c. 16 la suta sint cultivate cu griu, plante tehnice (sfecla de zahar, tutun) si legume. In valea riului Araks se cultiva bumbac si orez. Mari supr. de livezi si vii (240 mii t. struguri, 1986). Este dezvoltata cresterea animalelor pentru carne si lapte: bovine (0,9 mil. capete, 1987), ovine si caprine (1,9 mil. capete, 1987). C. f.: 870 km. Cai rutiere: 7,6 mil. km. Gazoducte dinspre Azerbaidjan si Gruzia. Turism in M-tii Caucaz si statiuni climaterice. Exporta: concentrate neferoase, produse electrotehnice, chimice, bunuri industriale de consum, produse textile si alim. (vin, coniac, conserve de fructe, tigarete) si importa materii prime si semifabricate, mijloace de transport, combustibili s.a. Istoric. Pe terit. A., locuit din timpuri stravechi, s-au stabilit armenii (mieln. 1 i. Hr.), unul dintre cele mai vechi popoare din Asia Anterioara. In conditiile disparitiei puternicului stat sclavagist Urartu (sec. 9-6 i. Hr.) s-au pus bazele Regatului armean, care la scurta vreme a cazut in stapinirea Ahemenizilor (sec. 6-3 i. Hr.), si apoi, a Seleucizilor (sec. 3-2 i. Hr.), sub forma a doua satrapii: A. Maior in est si A. Minor in vest. Dupa infringerea Seleucizilor de catre romani (190 i. Hr.), Artase (Artaxias I) proclama independenta A. Maior, isi ia titlul de rege si fondeaza o dinastie, in timpul careia Regatul armean a atins apogeul puterii si expansiunii terit., mai ales sub domnia regelui Tigran al II-lea cel Mare (95-55 i. Hr.). Incepind din sec. 1 i. Hr., A. a fost obiectul unei acerbe rivalitati intre Roma si Regatul partilor. In sec 3-4, relatiile feudale devin predominante. In 301 s-a adoptat crestinismul, A. fiind primul stat in care acesta a fost declarat religie oficiala. Pe fondul unor grave crize social-politice, in 387, A. a fost inpartita intre Persia Sasanida si Roma; pe o mare parte a terit. A. s-a exercitat autoritatea Persiei. In sec. 7-15, pe terit. A. a avut loc invazia arabilor, bizantinilor, selgiucizilor si mongolo-tatarilor. In sec. 11-18, A. a devenit obiectul tendintelor expansioniste ale Imp. Otoman si Persiei (in 1639, A. este definitiv impartita: V tarii a fost incorporat Imp. Otoman, iar E – Persiei). In urma razboiului ruso-persan (1826-1828), A. rasariteana a fost anexata la Rusia. In a doua jumatate a sec. 19 s-a intensificat lupta impotriva Imp. Otoman care a practicat fata de populatia armeana o politica de exterminare in masa (1895-1896; 1915-1916), insotita de un mare exod al unei mari parti a armenilor. In imprejurarile evenimentelor revolutionare din Rusia (1917), puterea a fost preluata de dasnaci (membrii ai partidului armean Dasnaktutiun), A. fiind ocupata, in acelasi timp, de trupele anglo-turce. La 29 nov. 1920 s-a constituit R.S.S. Armeana: din 12 mart. 1922, in componenta Republicii Sovietice Federative Socialiste Transcaucaziene; la 5 dec. 1936, A. a intrat in cadrul U.R.S.S., ca republica unionala. Pe fondul tensiunilor interetnice, autoritatile guvernamentale armene revendica instituirea suveranitatii de stat asupra reg. Nagorno-Karabah (creata in 1923 si aflata in componeneta Azerbaidjanului), cu populatie majoritar armeana. La 7 dec. 1988, in A. s-a produs un devastator cutremur de pamint, soldat cu mari distrugeri de valori materiale si zeci de mii de pierderi de vieti omenesti. La 23 sept. 1991, Parlamentul A. in urma unui referendum a adoptat Declaratia privind independenta A. 2. Pod. Armeniei, podis in Turcia, Iran si Armenia, limitat la N de Caucazul Mic si la S de M-tii Taurus Armean, acoperit de roci vulcanice. Alt. med.: 1.650 m. De aici izv. riurile Kura, Araks, Tigru si Eufrat. Din 1988, cind s-a declansat conflictul, mii de oameni si-au pierdut viata in luptele dintre A. si Azerbaidjan pentru controlul enclavei Nagorno-Karabah (care si-a declarat independenta in 1991), zona locuita preponderent de armeni, dar aflata pe teritoriul Azerbaidjanului. In 1992, o comisie internationala a fost insarcinata cu gasirea unor cai de rezolvare a conflictului, in timp ce luptele continua si fac noi victime.
AUSTRIA, Republica ~, stat federal in Europa Centrala; 83,8 mii km2; 7,62 mil. loc. (1989). Limba de stat: germana. Cap.: Viena. Orase pr.: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck. Pop. urbana: 55,1 la suta. Este format din 9 landuri. Tara muntoasa (Alpii Orientali sau Austrieci si Prealpii ocupa 3/4 din supr, tarii), cu alt. mai coborite in E, in bazinul Vienei (pe Dunare) si in Burgenland (sector al Cimpiei Panonice). Clima temperat-continentala cu precipitatii bogate in reg. alpina (peste 2.000 mm/an). Dunarea strabate A. pe c. 300 km. Resurse de subsol variate, dar cu rezerve restrinse (exceptie magnezitul); petrol, gaze naturale, min. de cupru, grafit, lignit, plumb, marmura, magneziu (c. 40 la suta din prod. mondiala). Ind. A. produce energie electrica (50,2 miliarde kWh, 1989), otel (5 mil. t, 1989), aluminiu (169,2 mii t, 1989), material rulant, echipament energetic si electrotehnic, utilaje industriale, cauciuc sintetic, medicamente, ciment (4,75 mil. t, 1989), produse textile si alim. Padurile (38,1 la suta din supr. tarii) favorizeaza dezvoltarea ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (255,6 mii t hirtie de ziar, 1989), 17,1 la suta din supr. A. este cultivata cu griu, secara, orz, cartofi (0,9 mil. t, 1988), ovaz, sfecla de zahar; cresterea intensiva a animalelor: bovine (2,6 mil. capete, 1988), porcine (3,9 mil. capete, 1988). C. f.: 6.482 km (3.219 electrifcati). Cai rutiere non-urbane: 11.676 km (1.405 km autostrazi, 1988). Turism intens (12,9 mil. vizitatori straini, 1979), care asigura 1/3 din venitul national. Exporta produse metalurgice si ale ind. constr. de masini (peste 1/2), produse chimice, textile, celuloza si hirtie, produse din lemn s.a. si importa materii prime si semifabricate, utilaje si masini, bunuri industriale de consum, mijloace de transport, combustibili, produse alim. s.a. – Istoric. Locuita in antic. de triburi germanice, A. a devenit in 1156 ducat in cadrul Imp. Romano-German. Stapinita de Habsburgi (sfirsitul sec. 13), care, obtinind in sec. 16-18 coroana imperiala, au implicat A. aproape in toate coalitiile razboaielor europene. A. si-a extins puterea asupra Cehiei, Sileziei, Ungariei, Transilvaniei si a altor teritorii. La sfirsitul sec. 18 si inceputul sec. 19, A. a participat la aproape toate coalitiile antinapoleneene. In 1806, Francisc II a renuntat la titlul de imparat romano-german, devenind imparat al A. In 1815, a participat la crearea Sfintei Aliante. In 1848-1849 in A. si in terit. ocupate (Ungaria, Transilvania, Cehia) au avut loc revolutii burghezo-democratice. In urma razboaielor cu Franta si Italia (1859) si cu Prusia (1866), A. a pierdut, rind pe rind, posesiunile din Pen. Italica si din Germania. In 1867 s-a creat monarhia dualista austro-ungara, cu tendinte expansioniste in Balcani. Austro-Ungaria a participat la primul razboi mondial alaturi de Germania. In 1918, Imp. Habsburgic s-a destramat si a luat fiinta Austria (cu granitele fixate de Tratatul de la Saint-Germain, in 1919). La 12 nov. 1918, A. a fost proclamata republica. In mart. 1938, Germania hitlerista a ocupat A., anexind-o (Anschluss). Eliberata in 1945, in cea mai mare parte de armata sovietica, A. a ramas temporar sub administratia U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii si Frantei. La 27 apr. 1945 este proclamata cea de-a doua republica. Tratatul de stat semnat la Viena, la 15 mai 1955, restabileste suveranitatea A. Parlamentul austriac, adopta, la 26 oct. 1955, Legea Constitutionala asupra neutralitatii permanente a statului austriac. A. este o republica federala. Activitatea legislativa este exercitata de Adunarea Federala, compusa din Consiliul Federal si Consiliul National, iar cea executiva, de guvernul federal (condus de liderul partidului majoritar din Consiliul National).
AZERBAIDJAN, Republica ~, stat in Europa estica, in E Transcaucaziei la M. Caspica; 86,6 mii km2; 7,03 mil. loc. (1989). Limba de stat: azera (azerbaidjana). Cap.: Baku. Orase pr.: Kirovabad, Sumgait, Mingheceaur. Pop. urbana: 54 la suta. Este impartita in 61 raioane. Cuprinde rep. autonoma Nagorno-Karabah. Tara muntoasa (c. 50 la suta), in N culmile Caucazului Mare (4.466 m alt., vf. Bazardiuziu), iar in SV ale Caucazului Mic (3.724 m alt., vf. Ghiamis). In partea centrala larga cimpie de acumulare Kura-Araks, iar spre M. Caspica, C. Lenkoran. Clima temperat-continentala montana, in SE subtropicala, cu precipitatii bogate in munti (1.400 mm/an) si C. Lenkoran (1.700 mm/an). Pr. riu Kura cu afl. sau Araks (care formeaza si granita cu Iranul). C. 250 lacuri, majoritatea tectonice si glaciare. Vegetatie de stepa umeda si subtropicala (in E). Mari expl. de petrol (Pen. Apseron, M. Caspica) si gaze naturale, de min. de fier, cupru si alunit. Mari rafinarii si complexe petrochimice. Ind. A. produce energie electrica (21,5 miliarde kWh, 1986), otel, laminate, aluminiu, utilaj chimic si petrolier, masini unelte, aparate de radio, cauciuc sintetic, soda caustica, ciment, produse din azbest. Ramurile traditionale sint ind. textila (prelucr. bumbacului, linii si matasii, covoare) si alim. (conserve de legume si fructe, tigarete, vinuri, prelucr. ceaiului). 16,2 la suta din supr. tarii este cultivata cu bumbac (784 mii t, 1986), ceai, tutun, citrice, plante tehnice, cereale (griu, porumb, ovaz – 31 la suta din supr. cultivata), orez, legume, arbusti subtropicali. Pe pasuni si pajisti montane se cresc ovine si caprine (5,7 mil. capete, 1987) si bovine (2 mil. capete, 1987). Sericicultura dezvoltata. C. f.: 2.070 km. Cai rutiere: 24,4 mii km. Deasa retea de oleoducte si gazoducte. Port pr.: Baku. Exporta: masini si utilaj divers, produce chimice, textile, covoare, conserve de legume, fructe si peste, bumbac, ceai, orez, citrice si importa semifabricate, min. neferoase, mijloace de transport, bunuri ind. de consum s.a. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi, pe o anumita parte a terit. A. s-a constituit, incepind cu sec. 9 i. Hr., unele dintre cele mai vechi state: Mana, Media, Atropatene, Albania Caucaziana. In sec. 3-10, A. s-a aflat sub stapinirea Persiei Sasanide si a Califatului arab. Ca urmare a declinului dominatiei arabe, in sec. 9-16, pe terit. A. s-au constituit si s-au dezvoltat citeva state feudale. In sec. 16-18, A. a fost obiectul tendintelor expansioniste ale Imp. Otoman si Persiei, fiind ocupat pe rind de catre acestea. Prin tratele ruso-persane (1813 si 1828), A. de nord a fost anexat la Rusia, iar A. de sud a ramas in componenta Persiei. Ca urmare a Revolutiei din Octombrie, la inceputul anului 1918, puterea a fost preluata de Consiliul Comisarilor Poporului din Baku. In conditiile interventiei anglo-turce, puterea a trecut in miinile Partidului „Mussavat”. Dupa reinstaurarea puterii sovietice in A., la 28 apr. 1920, s-a constituit R.S.S. Azerbaidjan; din 12 mart. 1922, in componenta Republicii Sovietice Federative Transcaucaziene, iar din 5 dec. 1936, in componenta U.R.S.S., ca republica unionala. Tensiunile interetnice din reg. autonoma Nagorno-Karabah (cu populatie majoritar armeana) au fost urmate de incordarea relatiilor dintre A. si Armenia. La 30 aug. 1991, A. si-a proclamat independenta. La 21 dec. 1991, a aderat la C.S.I. Din 1988, cind s-a declansat conflictul, mii de oameni si-au pierdut viata in luptele dintre A. si Armenia pentru controlul enclavei Nagorno-Karabah (care si-a declarat independenta in 1991), zona locuita cu precadere de armeni, dar aflata pe teritoriul Azerbaidjanului. In 1992, o comisie internationala a fost insarcinata cu gasirea unor cai de rezolvare a conflictului, in timp ce luptele continua si fac noi victime.
BACAU 1. Municipiu in E Romaniei, pe riul Bistrita, resed. jud. cu acelasi nume; 199.769 loc. (1991). Termocentrala si doua hidrocentrale (Bacau I si II). Aeroport. Combinat chimic; intrepr. de masini (constr. si reparatii de avioane, constr. de masini unelte, de utilaje pentru ind. alim., de utilaje agricole), de prelucr. a lemnului (cherestea, mobila), de celuloza si hirtie (prima fabrica de hirtie din Moldova, 1841), textile (tesaturi de lina, conf.), de piel. si incalt., mat. de constr., alim. (preparate din carne si lapte, panificatie, bauturi alcoolice, bere etc.); poligrafie. Universitate, teatru dramatic si si de papusi, orchestra simfonica, muzee. Prima mentiune documentara dateaza din 1408, ca oras si punct vamal, existenta sa fiind insa anterioara intemeierii statului feudal Moldova; important centru comercial. Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, construieste in 1491 o curte domneasca cu biserica (Precista), pentru a-i servi ca resed. Sediul episcopatului catolic din Moldova. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in E Romaniei, in partea centrala a Moldovei, pe cursul mijlociu al Siretului; 6.606 km2; (2,78 la suta din supr. tarii); 743.323 loc. (1991), din care 49,0 la suta in mediul urban; densitate: 103,7 loc./km2. Resed.: municipiul Bacau. Orase: Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Onesti (municipiu), Slanic-Moldova, Tirgu Ocna. Comune: 79. Relief variat, format dintr-o zona muntoasa in V (extremitatile sudice ale M-tilor Gosmanu si Tarcau, cele estice ale M-tilor Ciuc si Nemira si prelungirile nordice ale M-tilor Vrancei), una deluroasa in partea centrala, cuprinzind dealurile subcarpatice si depr. aferente (Depr. Tazlau-Casin, culmile Berzunt, 990 m, Pietricica, 746 m alt., Ousoru, 753 m alt. s.a.) si o a treia in E, inglobind lunca larga a Siretului si Colinele Tutovei (parte componenta a Pob. Birladului). Clima temperat-continentala cu variatii mari de temperatura si precipitatii. Temp. medie anuala oscileaza intre 2ºC in zona montana inalta si 8-9ºC in reg. subcarpatica si pe valea Siretului. Precipitatiile insumeaza 550 mm anual in zonele colinare si peste 1.100 pe culmile muntoase. Vinturi predominante dinspre N, NV si NE. Reteaua hidrografica apartine bazinului mijlociu al Siretului, care colecteaza toate apele din zona carpatica si subcarpatica prin intermediul Trotusului si Bistritei inf. Numeroase lacuri artificiale au fost construite, in scopuri hidroenergetice, pentru alimentare cu apa si irigatii, pe riurile Bistrita (Girleni, Lilieci, Serbanesti), Tazlau (Belci), Uz (Poiana Uzului) etc. Resurse naturale: paduri de conifere, zacaminte de titei, (Zemes, Lucacesti, Solont, Modirzau, Moinesti, Tescani, Geamana, Dofteana etc.), de carbune brun (Asau, Comanesti, Darmanesti, Leorda), de gaze naturale (Gaiceana, Gavanesti, Huruiesti), de sare gema (Tirgu Ocna) si saruri de potasiu (Arsita, Solont, Stanesti, Galeanu); exploatari de gresii (Goioasa, Comanesti, Salatruc s.a.), de calcar (Solont, Stefan cel Mare) si tufuri vulcanice (Cleja, Biribesti, Gura Ratacaului). Izv. minerale carbogazoase, slab sulfuroase, clorurate, bicabornatate sodice, calcice (Slanic-Moldova, Tirgu Ocna, Moinesti). Economia: In 1989, activitatea industriala se desfasura in 48 de intreprinderi, concentrate cu precadere in arealul vaii Trotusului. Cele mai importante ramuri ind. (1989): ind. combustibililor (35,6 la suta din prod. globala a jud.), apoi ind. chimica si de prelucr. petrolului, 16,5 la suta (combinatul chimic de la Borzesti, combinatul de cauciuc sintetic de la Onesti, rafinariile de la Darmanesti si Onesti), ind. energiei electrice si termice (termocentralele Onesti, Comanesti, Darmanesti si hidrocentralele de la Buhusi, Racova, Girleni, Bacau I si II de pe Bistrita, cea de la Galbeni pe Siret si cea de la Poiana Uzului pe Uz), ind. constr. de masini si de prelucr. metalelor (11,3 la suta), care produce utilaje pentru ind. chimica, usoara si alim. (Bacau, Onesti, Buhusi), masini unelte, utilaje agricole, avioane, repere pentru utilaj petrolier (Bacau), ind. textila (Bacau, Buhusi), ind. de expl. si prelucr. lemnului (Agas, Tirgu Ocna, Bacau, Comanesti), ind. piel. si incalt. (Bacau), celulozei si hirtiei (Bacau), alim. (zahar, produse lactate, preparate din carne, bauturi alcoolice, bere etc.). Agricultura, complexa si echilibrata, se bazeaza in principal pe pomicultura si pe culturi de cimp, imbinate cu cresterea animalelor. In 1989, terenurile arabile, (178.628 ha) erau cultivate cu porumb (64.964 ha), griu si secara (53.550 ha), plante de nutret (20.567 ha), sfecla de zahar plante uleioase, cartofi, legume etc. Pomicultura se practica in special in depr. Tazlau-Casin (meri, pruni, ciresi, peri etc.), iar viticultura pe pantele culmii Pietricica si pe terasele Trotusului si Tazlaului (Parava, Orbeni, Sascut, Urechesti Valea Seaca etc.). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 362,1 mii capete ovine, 191,2 mii capete bovine, 274,4 mii capete porcine, 3.766,4 capete pasari crescute in cadrul unor ferme moderne; apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 226 km (191 km linii electrificate), iar cea a drumurilor publice 2.301 km, dintre care 510 km modernizate; aeroport la Bacau. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 535 scoli generale, 25 licee, un institut de invatamint superior (universitate), teatru dramatic, teatru de papusi, orchestra simfonica (la Bacau), muzee, 552 biblioteci, 220 cinematografe, care memoriale etc. Turism. Jud. B. are un potential turistic ridicat, determinat de varietatea si atractivitatea peisajului geografic si antropic (valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazinete, valea si defileul Uzului cu lacul de acumulare Poiana Uzului, valea Bistritei cu peisajul urbanistic al municipiului Bacau etc.), de monumentele si locurile istorice (cimpurile de lupta de la Oituz, manastirile Casin, Ciresoaia, biserica din Borzesti – ctitorie din 1493-1494 a lui Stefan cel Mare, biserica Precista din Bacau etc.), de monumente ale naturii codrul secular de la Runc, parcul dendrologic de la Hemeius, unde se afla si un relict tertiar – Ginkobiloba), precum si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Slanic-Moldova, Tirgu Ocna s.a. Indicativ auto: BC.
BEAUMONT [bəumənt], oras in S.U.A. (Texas), port la G. Mexic (55,7 mil. t trafic, 1990). Impreuna cu Port Arthur si Orange formeaza o aglomeratie urbana de 363,9 mii loc. (1988). Nod de comunicatii. Constr. navale. Cel mai mare centru de rafinare a petrolului din S.U.A. Ind. chimica, cauciuc sintetic, hirtie, alim. Universitate.
BIELORUSIA (BELARUS), Republica ~, stat in Europa estica; 207.6 mii km2; 10,2 mil. loc. (1989); 64,2% bielorusi; rusi, polonezi, ucrainieni, evrei. Limba de stat: bielorusa. Cap.: Minsk. Orase pr.: Gomel, Moghilev, Grodno, Brest. Este impartit in sase reg. Relief de cimpie joasa in S, colinara in N si E, cu siruri de morene cu alt. max. de 345 m. Clima temperat-continentala excesiva in E, cu nuante maritime in V (precipitatii 500-700 mm/an). Riuri pr.: Nipru (cu afl. Berezina si Pripet), Daugava (Dvina de Vest), Neman si Bugul de Vest. Peste 1/3 din terit. este mlastinos (mai ales in reg. Polesia de S). Lacuri numeroase de origine periglaciara. Expl. de petrol, gaze naturale, turba, sare gema, saruri de potasiu, carbune. Ind. B. produce energie electrica (36,3 miliarde kWh, 1986), autocamioane, tractoare, strunguri, masini unelte, aparate de radio, televizoare si produse electrotehnice, aparate optice. Ind. chimica produse ingrasaminte, cauciuc sintetic, fire si fibre chimice, mase plastice si produse petroliere. Mari cantitati de ciment, sticla, mobila, cherestea si hirtie. Ind. bunurilor de consum produce tricotaje si conf., fire de lina si bumbac, incaltaminte, ulei, produse din carne si lactate, conserve s.a. Se cultiva 33,4% din supr. tarii mai ale cereale (45%); griu, secara, orz, ovaz (7,1 mil. t, 1986). Mari productii de cartofi (13,4 mil. t, 1986), sfecla de zahar (1,6 mil. t, 1986), in (95 mii t, 1986), legume, plante furajere. Peste 50% din valoarea prod. agricole este data de cresterea animalelor: bovine pentru carne si lapte (7,5 mil. capete, 1987), porcine (5,1 mil. capete, 1987), pasari de curte. C. f.: 5,54 mii km; cai rutiere: 44,4 mii km; navigatie fluviala pe Nipru, Berezina, Dvina de Vest s.a. si canale: 3,8 mii km. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi, o mare parte a terit. B. (Rusia apuseana), a intrat, incepind din sec. 9, in componenta Rusiei Kievene. In sec. 11-12, in conditiile farimitarii feudale, pe terit. B. s-au constituit mai multe cnezate intre care: Polotk-Minsk, Turov-Pinsk si Smolensk. In sec. 13-14, treptat, terit. B. au fost cucerite de lituanieni si incluse in Marele Ducat al Lituaniei (din 1569, Rzecsposlolita). In aceasta perioada a aparut denumirea de „Rusia Alba” pentru terit. de vest ale Rusiei. La sfirsitul sec. 18, terit. B. a fost anexat de Rusia. Populatia din B. a participat la evenimentele revolutionare din 1905-1907, precum si la cele din febr. si nov. 1917. In timpul primului razboi mondial, B. a devenit teatrul de lupta al beligerantilor, partea de V a tarii fiind ocupata de trupele germane. In nov. 1917, in B. s-a instaurat puterea sovietica, iar la 1 ian. 1919 s-a constituit R.S.S. Bielorusia. Prin tratatul ruso-polon de la Riga (mart. 1921) partea de V a B. a trecut la Polonia. La 30 dec. 1922, B. a intrat in componeneta U.R.S.S.; in nov. 1939, B. apuseana a fost inclusa in R.S.S. Biolorusia. Ocupata in 1941 de trupele hitleriste, in B. s-a organizat o puternica miscare de partizani. In iul. 1944, a fost eliberata de trupele sovietice. La 25 aug. 1991 B. si-a proclamat independenta. Membra a O.N.U. (din 1945).
BIRMINGHAM [bə:miŋəm] 1. Oras in centrul Marii Britanii (Anglia); 2,62 mil. loc. (in 1987, cu suburbiile West Bromwich, Dudley, Walsall, Wolverhampton, Smethwick, Solihull etc., care formeaza conurbatia West Midlands). Nod de comunicatii. Doua aeroporturi. Mare centru ind.: siderurgie, utilaje, ind. de automobile (uzinele companiei „British Motor Corporation”), avioane, cauciuc sintetic (uzinele firmei „Dunlop”), material rulant, aparataj electrotehnic (uzinele trustului „General Electric”), produse chimice, poligrafice, produse zaharoase. Vechi centru manufacturier. Universitate. Muzee. 2. Oras in S.U.A. (Alabama), in M-tii Apalasi; 923,4 mii loc. 1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Expl. de carbuni si min. de fier. Metalurgie (uzinele trustului „United Steel Corporation”); avioane, produse chim.; ind. bumbacului si a tutunului. Universitate (1842).
BRAZI, com. in jud. Prahova; 8.227 loc. (1991). Centrala electrica si de termoficare (600 MW). Combinat petrochimic cu fabrica de cauciuc sintetic. Statie de c. f.
CANADA, stat in America de Nord; 9,97 mil. km2 (inclusiv 755,2 mii km2 de ape interioare); 26,25 mil. loc. (1989). Limbi oficiale: engleza si franceza. Cap.: Ottawa. Orase pr.: Montreal, Toronto, Vancouver, Winnipeg, Edmonton, Calgary, Quebec. Pop. urbana: 76%. Este impartit in 10 prov. si doua terit. Relieful C. este foarte variat. In SE se dezvolta ramurile de N ale sistemului muntos al Apalasilor, cu alt. reduse. Spre V se intinde vasta peneplena, modelata de ghetarii cuaternari, a Scutului Canadian (50% din supr. tarii), dispus in jurul G. Hudson. Podisul Preriilor este incadrat de scutul Canadian si C********i (M-tii Stincosi si M-tii Coastei; alt. max. 6.050 m in vf. Logan). Terit. C. este strabatut de mari fluvii (Sf. Laurentiu, Columbia, Mackenzie s.a.). In SE, la granita cu S.U.A., se afla cel mai mare sistem lacustru de pe glob (Superior, Huron, Erie, Ontario); dispune de alte mari lacuri de interior (Winnipeg, Lacul Sclavilor, Lacul Ursilor s.a.). Arh. Arctic, ce depaseste 80º lat. N, are un relief muntos cu alt. ce trec de 3.000 m. Clima temperata cu nuante oceanice spre tarmuri si continentala in interior. In N, clima aspra polara. Expl. de petrol (79,25 mil t, 1988), gaze naturale (99,37 miliarde m3, 1988, locul 3 pe glob), carbuni (69,5 mil. t, 1989), min. de fier (39,8 mil. t. export, 1989), nichel (214 mii t, 1988, locul 1 pe glob), azbest (661 mii t, 1987), aur (114.951 kg, 1987), platina, cupru, zinc (1,35 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), plumb, uraniu (13.233 t, 1988, locul 1 pe glob), radiu, cobalt, antimoniu, bismut, molibden (12.388 t 1988, locul 2 pe glob), wolfram, saruri de potasiu (7,6 mil. t 1967, locul 2 pe glob). Mare productie de energie electrica (503,5 miliarde kWh, 1988, din care 66% se realizeaza in hidrocentrale). Ind. C. prelucreaza petrol si produce otel (15,1 mil. t, 1988), fonta (9,5, il. t, 1988), nave, automobile (1 mil. buc., 1988), utilaj forestier, aparatura electronica, avioane, aluminiu (1,53 mil. t, 1988) etc. C. dispune de un vast patrimoniu forestier (38,9% din terit.) pe baza caruia s-a dezvoltat o puternica ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (9,7 mil. t hirtie de ziar, 1989, locul 1 pe glob). Ind. chimica (coloranti, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice), a mat. de constr. (ciment, 11,9 mil. t, 1988), alim. (conserve, peste, lactate) si textila sint bine dezvoltate. Se cultiva 5% din terit. tarii cu griu (24,4 mil. t, 1989), ovaz (3,55 mil. t, locul 3 pe glob), orz (11,7 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), secara, porumb (6,4 mil. t, 1989), plante furajere, sfecla de zahar, cartofi, tutun. Pomicultura in SV tarii. Cresterea intensiva a animalelor: bovine (12,2 mil. capete, 1989), porcine (10,6 mil. capete, 1988), ovine (728 mii capete, 1989), se practica pe pasuni naturale (3,5% din terit.) si pe baza plantelor furajere. Pescuit (1,6 mil. t, 1988) si vinatoare. C. f.: 93,5 mii km. Cai rutiere non-urbane: c. 900 mii km, din care 133,5 mii km de autostrazi. Parc auto: 11,7 mil. autoturisme, 3,5 mil. vehicule comerciale, 33.728 pipe-line-uri (1988). Flota comerciala: 3.38 mil. t (1988). Turism (40,5 mil. turisti, 1986). Moneda: 1 dollar (canadian) = 100 cents. Exporta autovehicule, utilaje, echipament ind. (c. 40%), combustibili, hirtie si produse din hirtie, produse agricole, lemn, minereuri, produse siderurgice s.a. si importa mijloace de transport (inclusiv subansamble), masini si utilaje, bunuri ind. de larg consum, combustibili, produse textile, chimice s.a. – Istoric. Locuita din timpuri stravechi de triburi amerindiene si de eschimosi (in partea de N a tarii), C. a fost colonizata, incepind din sec. 17, de francezi. In urma Razboiului de Sapte Ani (1756-1763), C. a fost inclusa in Imp. Britanic. La sfirsitul sec. 18 s-a intensificat imigratia in C. din Marea Britanie, S.U.A. si din alte tari. In urma rascoalei din 1837, condusa de W. Mackenzie si L.J. Papineau, guvernul englez a fost nevoit sa introduca citeva reforme cu caracter liberal; in 1867, C. a primit statutul de dominion. A participat la primul razboi mondial alaturi de Antanta. In 1939, C. a intrat in razboi impotriva Germaniei hitleriste. C. este membra a N.A.T.O. (din 1949); nu face parte din Organizatia Statelor Americane. La conducerea tarii au alternat Partidul Liberal si Partidul Conservator Progresist, guvernarea celui dintii fiind in ansamblu de mai lunga durata. Un loc important in viata politica l-a ocupat efortul populatiei francofone din Quebec de a-si conserva identitatea lingvistica si culturala. Potrivit Constitutiei din 1982, C. este monarhie parlamentara, in cadrul Commonwealth-ului, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. De facto, statul este condus de un parlament federal bicameral, compus din Senat si Camera Reprezentantilor, si de un guvern national.
BUNA s. f. sg. (Tehn.) Varietate de cauciuc sintetic. – Fr. buna.
CHIMIZARE (‹ chimie) s. f. Ansamblul reactiilor si proceselor fizico-chimice prin care materii prime – utilizate conventional pentru alte scopuri, uzual drept combustibili – sint convertite in produse chimice. Se supun c. titeiul, gazele naturale, carbunii, stuful, lemnul, paiele, sarea. Prin c. se obtin cauciuc sintetic, fibre sintetice si artificiale, materiale plastice etc. ♦ C. agriculturii = folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice, insectofungicidelor, biostimulatorilor etc. in scopul cresterii eficientei agricole.
HAARLEM [ha:rlem], oras in V Olandei, la 7 km E de tarmul Marii Nordului, la 19 km V de Amsterdam; 150,2 mii loc. (1994). Nod de comunicatii. Renumit centru floricol (lalele) inca din prima jumatate a sec. 17. Metalurgie, constr. navale; echipament electronic; masini de transport. Ind. chimica (cauciuc sintetic), textila si alim. Parfumuri. Grote Kerk (fosta biserica St. Bavo, sec. 14-15), primarie (sec. 13, cu adaugiri din sec. 17). Important centru al picturii flamande. Muzeul „Frans Hals”. Mentionat documentar in sec. 10, a devenit resedinta contilor de Holland (sec. 12).
HAMBURG, oras cu rang de land in N Germaniei, pe Elba, la 109 km de Marea Nordului; 755 km2; 1,7 mil. loc. (1995), peste 2,2 mil. loc. cu suburbiile Altona, Harburg, Wilhelmsburg, Wandsbek, Bergedorf etc. Unul dintre marile porturi ale lumii, cu un trafic anual de c. 55 mil. t. Nod de comunicatii. Aeroportul „Fuhlsbuttel”. Metrou. Important centru comercial si financiar al Europei Occidentale (peste 80 de banci, bursa fundata in 1585). Mari santiere navale (1/3 din productia de nave a tarii). Ind. de prelucr. a petrolului (cinci rafinarii cu o capacitate de 13,4 mii t. anual), siderurgica si de metalurgia neferoaselor, constr. de masini grele, echipament electronic si electrotehnic, autovehicule, avioane, chimica (cauciuc sintetic, petrochimie, coloranti), prelucr. lemnului, poligrafica si alim. (conserve de peste, ulei, tutun, bere). Centru cinematografic. Opera (1678). Universitate, institut hidrografic. Muzee (Altona, Kunsthalle, de etnografie, de arte si meserii). Gradina zoologica. Primarie in stilul Renasterii (sec. 19), Jacobikirche (sec. 16), Michaeliskirche, cu un turn de 132 m, biserica protestanta (sec. 18), monumente din sec. 19 si 20 (Chilehaus, 1922-1924). In 811 Carol cel Mare a intemeiat cetatea H., din care s-a dezvoltat viitorul oras, ca sediu al unui episcopat (831; din 834, arhiepiscopat), devenind un important centru misionar; prin uniunea dintre H. cu orasul Lubeck (1158) s-au pus bazele Hansei. Oras liber din 1292, inclus in imperiu (1510); a aderat la Reforma (1521-1529). In sec. 16-17, H. a devenit unul dintre cele mai importante porturi din Europa. In 1815, a intrat in componenta Confederatiei Germane, pastrandu-si statutul de oras liber si suveran, iar in 1866, in cea a Confederatiei Germane de Nord. Declarat porto-franco (1881). La 26 ian. 1937, localit. Altona, Harburg si Wandsbeck au fost incluse in orasul H. Puternicul bombardament anglo-american (iul.-aug. 1943), s-a soldat cu peste 50.000 de morti.
SARATOV, oras in V Federatiei Ruse, situat pe dr. cursului mijlociu al fl. Volga, la 720 km SE de Moscova; 873,5 mii loc. (2002). Port fluvial. Aeroport. Nod de comunicatii. Expl. de petrol si gaze naturale. Santier naval. Rafinarie de petrol. Constr. de avioane, tractoare, generatoare electrice, masini-unelte, instrumente de precizie, macarale, aparataj electrotehnic, utilaje pentru constructii, f*******e s.a. Ind. chimica (ingrasaminte, cauciuc sintetic, lacuri, coloranti, alcool sintetic, fibre sintetice, acetona, sulfat de amoniu s.a.), a mat. de constr., incaltamintei, de prelucr. a lemnului si alim. (ulei vegetal, faina s.a.). Centrala nucleara (Balakova); hidrocentrala (1960). Piata pentru cereale. Doua universitati; Conservator; Opera; Teatru; Galerie de pictura, amenajata in vechea casa Radiscev. Catedrala Sf. Treime (sfarsitul sec. 17), in stil baroc; catedrala Aleksandr Nevski (sec. 19). Pod rutier peste Volga (2,8 km lungime), dat in folosinta in 1965, unul dintre cele mai mari din Europa. Fondat in 1590 la malul stg. al fl. Volga. In urma razboiului taranesc (1670-1671), condus de cazacul Stepan Razin, asezarea a fost distrusa, fiind reconstruita pe malul dr. al fl. Volga.
SAN MARINO, Serenisima Republica ~ (Serenissima Repubblica di San Marino), stat in S Europei, formand o enclava in NE Pen. Italice; 61,19 km2; 28.8 mii loc. (2005). Limba oficiala: italiana. Religia: crestina (romano-catolici 88,7%, penticostali 1,8%) 90,5%, alte religii atei 9,5%. Capitala: San Marino. Unul din ministatele Europei, S. m. are un relief de coline atasat sectorului nordic al muntilor Apenini, dominat de Monte Titano (739 m alt. max.) cu trei varfuri calcaroase. Raul Marano se varsa in M. Adriatica la 18 km E, pe teritoriul Italiei. Clima mediteraneana cu temp. ce ajung vara la 30ºC, iarna coborand uneori pana la -10ºC. Vegetatia naturala forestiera (sub 4%) a fost practic inlocuita de plante de cultura si pajisti secundare. Sectorul serviciilor este dominant (c. 2/3 din populatia activa) cu precadere turismul. Sectorul financiar-bancar a luat amploare in ultimele decenii, gratie unei legislatii liberale. Filatelia si numismatica contribuie si ele semnificativ la veniturile statului. Se cultiva grau, orz, pomi fructiferi, vita de vie si se cresc mici efective de bovine si porcine. Ind. creata in ultimele decenii, este foarte diversa – confectii, pielarie, cauciuc sintetic, ciment, mobila, textile, instrumente muzicale, coloranti, cosmetice, aparataj electric – dar cu productii reduse. Mai cunoscute sunt produsele din portelan obtinute la Borgo Maggiore. Intreaga energie necesara este importata din Italia, tara cu care S. m. alcatuieste din 1862, o uniune vamala. Infrastructura rutiera numara 252 km, gradul de motorizare fiind foarte ridicat; lipsesc caile ferate, iar legaturile aeriene externe (pe relatia S. m. – Rimini, Italia) sunt mijlocite (in perioada de vara, in plin sezon turistic) de un heliport. Turismul beneficiaza si el de pozitia geografica de enclava in terit. Italiei, una din destinatiile majore ale turismului mondial. Principalele zone si obiective: Capitala tarii (Palazzo del Governo, Palazzo Valoni) – un adevarat oras muzeu, cu biserici vechi (Basilica del Santo), fortificatii din sec. 10-17, palate, grupuri statuare, muzee (inclusiv unul al autoturismelor de epoca), apoi orasul Borgo Maggiore (biserica San Antimo, palate, Muzeul filatelic si numismatic intr-un palat din sec. 16 s.a.), amenajarile sportive (inclusiv un circuit de Formula 1). Moneda: 1 Euro = 100 cent. Balanta comerciala este echilibrata. Export: produse electronice, marci postale, ceramica fina, articole de pielarie, vinuri, grau, materiale de constructie, mobila, lemn s.a. Import: bunuri manufacturate diverse, produse petroliere, energie electrica, aur s.a. Principalul partener este Italia (aproape 90% din intregul comert exterior sanmarinez). – Istoric. Intemeiat ca oras in anul 301 d. Hr. a devenit in 1263 republica independenta, recunoscuta pe plan international de Congresul de la Viena (1814-1815). In mart. 1862 s-a instituit de facto protectoratul Italiei asupra rep. S. m. Dupa 1945 S. m. a fost condusa de guverne de coalitie, formate din comunisti si socialisti. In 1971, protectoratul Italiei a incetat, statului S. m. recunoscandu-i-se si dreptul de a bate moneda proprie. In 1988, adera la Consiliul Europei; membru al O.N.U. (2 mart. 1992). La 1 ian. 2002, S. m. a inlocuit lira italiana ca moneda nationala cu euro. Organul suprem al puterii este Marele Consiliu General, parlament unicameral ales pe cinci ani; acesta alege, din sase in sase ani, doi capitani regenti, care sunt sefii statului si guvernului (Congresul Statului). Republica parlamentara. 2. Cap. Republicii San Marino; 4,4 mii loc. (2003, cu suburbiile). Emisiuni de marci postale. Monumente: ruinele a trei randuri de fortificatii (sec. 13-16), dominate de trei turnuri. Muzeu. Turism.
BUTADIENA, butadiene, s. f. Substanta chimica din clasa hidrocarburilor nesaturate, care se prezinta ca un gaz incolor, insolubil in apa si care se utilizeaza la prepararea cauciucurilor sintetice, a lacurilor etc. [Pr.: -di-e-] – Din fr. butadiene.
ETENA, etene s. f. Hidrocarbura nesaturata cu o dubla legatura in molecula, gazoasa, inflamabila, obtinuta din gazele de cocserie, gazele de cracare si prin descompunerea termica a etanului si a propanului, constituind o materie prima importanta pentru producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilena. – Din fr. ethene.
CLOROPREN s. n. (Chim.) Derivat al butadienei folosit ca materie prima pentru cauciucul sintetic. – Din fr. chloroprene, germ. Chloropren.
RICIN, ricini, s. m. Planta erbacee sau arborescenta originara din Africa, cu radacina pivotanta, puternica, cu tulpina inalta de 1-2 m, cu flori verzi, rosii sau violete; capusa (Ricinus communis). ◊ Ulei (sau unt) de ricin = ulei extras din semintele acestei plante, cu proprietati purgative, nesicativ, neinflamabil, pastrandu-si aceeasi consistenta la variatii mari de temperatura, folosit in industria farmaceutica sau ca lubrifiant la motoarele de avion, precum si in industria pielariei, a cauciucului sintetic etc.; ricina. – Din lat. ricinus, germ. Rizinus.
STIREN, stireni, s. m. Hidrocarbura aromatica nesaturata cu aspect de lichid incolor, transparent, cu gust dulce, folosita la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. – Din fr. styrene.
BUTADIENA ~e f. Hidrocarbura derivata, mai ales din butan, sub forma de gaz incolor, cu diferite intrebuintari (la prepararea cauciucurilor sintetice, a lacurilor etc.). [Sil. -di-e-] /<fr. butadiene
ETENA f. Hidrocarbura gazoasa, incolora, inflamabila, avand diferite intrebuintari (la fabricarea polietilenei, a cauciucului sintetic etc.); etilena. /<fr. ethene
ETILENA f. Hidrocarbura gazoasa, incolora, inflamabila, avand diferite intrebuintari (la fabricarea polietilenei, a cauciucului sintetic etc.); etena. [G.-D. etilenei] /<fr. ethylene
MICROPOROS ~oasa (~osi, ~oase) (despre cauciucul sintetic) Care are aspect de burete; asemanator cu buretele. /<fr. microporeux
OLEFINA ~e f. Hidrocarbura aciclica nesaturata, cu o dubla legatura in molecula, avand diverse intrebuintari (la obtinerea cauciucului sintetic, a maselor plastice, a medicamentelor etc.). /<fr. olefines
BUTILCAUCIUC s.n. cauciuc sintetic, foarte rezistent la uzura su caldura, obtinut prin polimerizarea unui amestec de butilena si butadiena. [< fr. butylcaoutchouc].
NAPALM s. n. amestec incendiar, obtinut prin gelificarea combustibililor lichizi cu saruri de aluminiu, polimeri sintetici, cauciuc si alte materiale solubile, folosit in bombele incendiare, aruncatoare de flacari etc. (< fr., engl. napalm)
POLIBUTADIENA s. f. produs macromolecular, din polimerizarea butadinei, folosit la fabricarea cauciucului sintetic. (< fr. polybutadiene)
STIREN s. m. hidrocarbura benzenica, folosita ca materie prima la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. (< fr. styrene)
BAREILLY [bəreili], (BARELI [barili]), oras in N Indiei (Uttar Pradesh), in C. Indo-Gangetica; 449,4 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru al ind. zaharului, cauciucului sintetic, tricotajelor, mobilei, celulozei si hirtiei. Intemeiat in 1537.
BUTADIENA (‹ fr. {i}) s. f. Substanta chimica (p. f. -4,75ºC) din clasa hidrocarburilor aciclice nesaturate, cu doua duble legaturi conjugate; este un gaz incolor, insolubil in apa, obtinut din butan, din fractia butan-butene, din alcool etilic si din acetilena; se intrebuinteaza in sinteze organice, la prepararea cauciucurilor sintetice, a lacurilor etc.
CAMBRIDGE [keimbridʒ] 1. Oras in Marea Britanie (Anglia), la NE de Londra; 100 mii loc. (1984, cu suburbiile). Ind. electronica, a cimentului si poligrafica. Nod de comunicatii. Muzee. Capela Colegiului regal (sec. 15-16). Colegiu universitar celebru (sec. 12). ♦ Platonicienii de la C. = grup de filozofi (Benjamin Whichcote, Ralph Cudworth, Henry More, John Smith) din sec. 17 care au incercat sa reconcilieze etica crestina si umanismul Renasterii, religia si noua stiinta, credinta si ratiunea. 2. Oras in NE S.U.A. (Massachusetts), in aglomeratia Boston; 95,3 mii loc. (1980). Ind. constr. de masini (masini electrice, instrumente de precizie, cabluri) prelucr. cauciucului sintetic, poligrafica si a hirtiei. Universitatea „Harvard” (1636). Institutul de Tehnologie din Massachusetts (1861). Fundat in 1630.
SARANSK, oras in partea central-europeana a Federatiei Ruse, capitala Rep. Mordovia, situat pe cursul superior al raului Insar, la 240 km SSE de Nijni Novgorod; 304,9 mii loc. (2002). Nod feroviar. Aeroport. Constr. de masini si utilaje si de aparataj electrotehnic. Ind. chimica, a mat. de constr., textila, a cauciucului sintetic, incaltamintei, farmaceutica, alim. Piata agricola pentru cereale si animale. Universitate (1957). Fundat in 1641.
BURLET, burleti, s. m. Snur gros din bumbac, din cauciuc, din material sintetic, din hartie gudronata sau din lame metalice, care se pune la usi sau la ferestre pentru a impiedica patrunderea frigului. – Din fr. bourrelet.
DEVULCANIZARE s. f. operatie de regenerare a cauciucului natural sau sintetic vulcanizat. (dupa fr. devulcanisation)
TIOCOL s.m. (Chim.) Produs sintetic, folosit ca substituent al cauciucului. [< fr. thiocol].
TIOCOL, tiocoli, s. m. (Chim.) Produs sintetic asemanator prin unele proprietati cu cauciucul. [Pr.: ti-o-] – Din fr. thiokol, germ. Tiokol.
cauciuc s. n. 1. material plastic si rezistent, sintetic sau din latexul unor arbori tropicali, folosit pentru anvelope, tuburi etc. 2. anvelopa (umpluta cu aer) care imbraca rotile automobilelor, bicicletelor etc. (< fr. caoutchouc)
ELASTOMER s.m. Substanta naturala sau sintetica prezentand proprietati elastice si putand servi drept cauciuc artificial. [< fr. elastomere].
cauciuc (‹ fr.) s. n. 1. Produs industrial elastic si rezistent fabricat din latexul unor plante (arbori, arbusti sau liane), mai ales tropicale, sau obtinute pe cale sintetica, utilizat la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, a garniturilor etc. ♦ C. natural = compus macromolecular al izoprenului obtinut in special din latexul arborelui de c. prin coagulare si uscare. ♦ C. sintetic = produs macromolecular, cu proprietati asemanatoare celor ale cauciucului natural, obtinut prin polimerizarea butadienei sau a derivatilor ei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril acrilic. A fost fabricat la scara industriala in 1931 (procedeul Lebedev). ♦ C. vulcanizat = c. obtinut prin tratarea la cald cu sulf a c. brut, care isi pierde astfel proprietatile plastice, devenind elastic. A fost obtinut prima data in 1844, de inventatorul american Ch. Goodyear. 2. Anvelopa.
ELASTOMER, elastomeri, s. m. Polimer sintetic cu proprietati plastice si elastice asemanatoare cu ale cauciucului natural. – Din fr. elastomere.
cauciuc s.n. 1. Substanta elastica si rezistenta, care se fabrica sintetic sau din sucul unor arbori tropicali originari din America de Sud. 2. Anvelopa (umpluta cu aer) care imbraca rotile automobilelor, ale trasurilor, ale bicicletelor etc. [Pron. ca-u-ciuc, pl. -uri. / < fr. caoutchouc, cf. sud-americ. cahuchu].
ELASTOMER s. m. polimer sintetic prezentand proprietati elastice si plastice asemanatoare cu cele ale cauciucului natural. (< fr. elastomere)
GUMA s. f. 1. substanta vascoasa secretata de unele plante sau obtinuta sintetic, care se intareste in contact cu aerul. 2. bucatica de cauciuc pentru sters urmele de creion sau de cerneala lasate pe hartie; radiera. ♦ ~ de mestecat = bomboana din guma (1), cu o glazura dulce, care se mesteca in gura. (dupa fr. gomme, it. gomma, lat. gummi)
TIOCOL s. m. 1. produs sintetic, rezistent la uleiuri si la solventi organici, adaos la cauciuc pentru a-i imbunatati calitatile. 2. substanta chimica in tratamentul traheitelor si al bronsitelor. (< fr. thiokol, germ. Thiokol)
GUMA ~e f. 1) Substanta rasinoasa secretata de unele plante sau obtinuta pe cale sintetica, avand proprietatea de a se intari in contact cu aerul, si folosita in industrie. ◊ ~ arabica substanta vascoasa si lipicioasa secretata de unele plante (in special de un salcam exotic) si folosita pentru lipit; clei. 2) Material foarte elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat pe cale sintetica, avand diverse intrebuintari (la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice etc.); cauciuc. 3) Fasie sau siret elastic confectionat dintr-un asemenea material. Ciorapi cu ~. 4) Obiect mic, de diferite forme si culori, confectionat din cauciuc si folosit pentru stergerea celor scrise (cu creionul sau cu cerneala) pe hartie; radiera. [G.-D. gumei] /<lat. gummi, fr. gomme
POLIIZOPREN s. m. Produs macromolecular cu structura filiforma, obtinut sintetic prin polimerizarea in emulsie a izoprenului si asemanator ca proprietati si ca structura cu cauciucul natural. [Pr.: -li-i-] – Din fr. polyisoprene.
cauciuc, (2) cauciucuri, s. n. 1. Produs industrial, elastic si rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali sau obtinut pe cale sintetica, utilizat la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, etc. 2. Anvelopa (pneumatica) care imbraca rotile automobilelor, bicicletelor etc. [Pr.: ca-u-] – Din fr. caoutchouc, rus. kauciuk.
cauciuc ~uri n. 1) Produs industrial elastic si rezistent, obtinut din latexul unor arbori tropicali sau fabricat pe cale sintetica, avand diferite intrebuintari. ~ sintetic. 2) Anvelopa pentru rotile vehiculelor. [Sil. ca-u-ciuc] /<fr. caoutchouc, rus. kauciuk
cauciuc, (2) cauciucuri, s. n. 1. Produs industrial, elastic si rezistent, fabricat din sucul unor arbori tropicali sau obtinut pe cale sintetica. 2. Anvelopa (pneumatica) care imbraca rotile automobilelor, bicicletelor etc. – Fr. caoutchouc.
GUMA s.f. 1. cauciuc. ♦ Bucatica de cauciuc pentru sters urmele de creion sau de cerneala lasate pe hartie; radiera. 2. Guma arabica = lichid cleios secretat de unele specii de salcam exotic sau obtinut pe cale sintetica, intrebuintat la lipit, in apretura textila etc. [< lat. gummis, cf. germ. Gummi, fr. gomme].
GUMA, gume, s. f. 1. Substanta vascoasa, secretata de unele plante sau obtinuta pe cale sintetica, avand proprietatea de a se intari in contact cu aerul, folosita in industrie. ◊ Guma arabica. 2. (Pop.) Siret elastic sau fasie elastica fabricate din guma (1); elastic. 3. Mic obiect de cauciuc folosit la stergerea urmelor de creion sau de cerneala de pe hartie; radiera. 4. (In sintagma) Guma de mestecat = pasta de mestecat, aromatizata, obtinuta din guma (1). – Dupa fr. gomme, it. gomma. Cf. lat. gummi, germ. Gummi.
sintetic ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de sinteza; propriu sintezei. Metoda ~ca de cercetare. 2) (despre spirit) Care este capabil de a face sinteze; care face usor sinteza lucrurilor. 3) (despre limbi) Care exprima raporturile gramaticale din propozitie prin intermediul formelor cuvintelor. 4) Care este obtinut prin sinteza chimica. cauciuc ~. Fibre ~ce. /<fr. synthetique, lat. syntheticus, germ. synthetisch
PLASTIC, -A adj. 1. Care prezinta plasticitate, care poate fi modelat, fasonat. ♦ Care formeaza sau are proprietatea de a lua diferite forme. ♦ Masa plastica (sau produs) plastic = material sintetic de natura organica, anorganica sau mixta, care poate fi modelat in procesul fabricarii unor produse, pastrandu-si forma ce i-a fost data; arte plastice = arte care au ca scop sa reproduca formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. ♦ (Despre idei, imagini etc.) Expresiv, viu; evocator, care arata cu multa putere ceva. 2. Chirurgie plastica = chirurgie care se ocupa cu indreptarea unor malformatii ale corpului. // s.n. 1. Amestec de cauciuc nevulcanizat, folosit la repararea anvelopelor etc. 3. Varietate de exploziv. [Cf. fr. plastique, lat. plasticus, gr. plastikos].
