Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
puiec, puieci, s.m. (reg.) 1. (la pl.) ou sau larva de albina, pui de albina; catel. 2. (la pl.) copileti la tulpina porumbului. 3. catel de usturoi. 4. (la pl.) arpagic, orceag.

scaloi1, scaloi, s.m. si scaloaie, s.n. (reg.) 1. fir de ceapa rasadita care nu a facut bulb. 2. capatana de usturoi nedezvoltata, fara catei, formata dintr-o bucata. 3. varza cu capatana nedezvoltata. 4. graunte.

usturoi, usturoi, s. m. Planta erbacee din familia liliaceelor, cu gust si miros caracteristic, cu frunze lanceolate, al carei bulb, format din mai multi bulbi mici de forma lunguiata, are gust usturator, este bogat in substante nutritive si comestibil; ai4 (Allium sativum). ♦ Compus: usturoi-salbatic = samurasla. ♦ P. restr. Bulbul acestei plante; catel din bulbul acestei plante. – Ustura + suf. -oi.

catel, catei, s. m. I. 1. Pui de caine; p. ext. pui de animal salbatic (asemanator cu cainele). ◊ Expr. (Fam.) Cu catel, cu purcel = cu intreaga familie si cu tot avutul; cu tot ce are. 2. Fig. Om lingusitor si fara scrupule. 3. Compuse: (Zool.) catelul-pamantului = orbet; catel-de-mare = corosbina; catel-de-frasin sau catelul-frasinului = cantarida. II. Fiecare dintre partile care compun capatana de usturoi. – Lat. catellus.

usturoi ~ m. 1) Planta erbacee legumicola, cultivata pentru bulbul sau sectionat in catei (la maturitate) si tulpina tanara cu frunze lungi, lanceolate, cu gust si miros specific. 2) Bulb al acestei plante, bogat in substante nutritive si in vitamine. Cununa de ~. catel de ~. /a ustura + suf. ~oi

catel, catei, s. m. I. 1. Pui de caine; p. ext. pui de animal salbatic (asemanator cu cainele). ◊ Expr. Cu catel, cu purcel = cu toata familia si cu intreg avutul. 2. Fig. Om lingusitor si fara scrupule, dispus sa faca orice. 3. Compuse: catelul-pamantului = nume generic dat mai multor familii de animale din ordinul rozatoarelor, care traiesc sub pamant; catel-de-frasin sau catelul-frasinului = cantarida. II. Fiecare dintre partile care compun capatana de usturoi. – Lat. catellus.

HASMA s.f. Planta erbacee comestibila, cu frunze cilindrice, asemanatoare cu ceapa, dar cu bulbul constituit din mai multi catei asemanatori cu niste cepe mici deformate, cu gust si miros de usturoi. Este specifica bucatariei franceze, fiind numita si ceapa-frantuzeasca sau esalot; fr. echalote; germ. Schalotte, engl. shallot (Allium ascalonicum)

catel ~i m. 1) Pui de caine. ◊ Cu ~ (si) cu purcel cu toti ai casei; cu toate catrafusele. 2) Pui de animal salbatic asemanator cainelui. 3): ~ de usturoi fiecare dintre bucatelele de usturoi care formeaza capatana. /<lat. cattellus