LIVREA, livrele, s. f. Uniforma (impodobita cu galoane si fireturi) purtata de personalul de serviciu din marile hoteluri, din restaurante sau din unele case particulare. – Din fr. livree.

PORTAREASA ~ese f. 1) Femeie care pazeste porta unei intreprinderi, a unei case particulare etc. 2) Sotie a portarului. /portar + suf. ~easa

LIVREA s. f. uniforma cu galoane si fireturi, purtata de personalul de serviciu din marile hoteluri si restaurante si din unele case particulare. (< fr. livree)

BISTRITA 1. Riu, afl. dr. al Siretului la sud de Bacau; 288 km. Izv. din M-tii Rodnei, strabate Depr. Dornelor si trece prin orasele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra-Neamt, Buhusi si Bacau. Hidrocentrale in cascada pe cursul mijlociu si inferior (Stejaru, Piatra-Neamt, Roznov, Pingarati, Girleni, Bacau I si II etc.). Cursul B. a fost barat, creindu-se lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Plutarit. Afl. pr.: Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcau. De la Izv. si pina la confl. cu Dorna poarta numele de Bistrita Aurie. Pentru intreg cursul B. se mai foloseste denumirea de Bistrita moldoveneasca spre a o deosebi de Bistrita ardeleana (2) si Bistrita olteana (3.). 2. Riu, afl. dr. al Sieului (afl. al Somesului Mare); 65,4 km. Izv. din N masivului Calimani si trece prin municipiul Bistrita. Numit si Bistrita ardeleana. 3. Riu, afl. dr. al Oltului; 50 km. Izv. din M-tii Capatinii. Numit si Bistrita olteana sau vilceana. 4. Muntii Bistritei, sistem de masive muntoase in Carpatii Orientali, drenat de Bistrita, situat intre defileul Bistritei de la Zugreni in N si valea Bistricioarei la S. Creasta principala este fragmentata in masive (Pietrosu, Birnaru, Grintiesu Mic si Mare, Budacu etc.), alcatuite din roci cristaline. Alt. max.: 1.859 m (vf. Budacu). Paduri de rasinoase. 5. Dealurile Bistritei, dealuri pe marginea de E a Pod. Transilvaniei, intre poalele M-tilor Calimani si Valea Dipsa, drenate de Bistrita ardeleana (2), Sieu si Budac. Sint constituite dintr-o asociatie de culme deluroase. 6. Municipiu in depr. cu acelasi nume, resed. jud. Bistrita-Nasaud; 86.587 loc. (1991). Termocentrala. Constr. de masini si utilaje si de motoare electrice. Intrepr. de prelucr. lemnului (mobila, articole din lemn, de uz casnic si tehnic), mat. de constr. (produse refractare, prefabricate din beton, cahie de teracota), textile (filatura de lina pieptanata), de sticlarie pentru menaj si alim. (produse lactate, panificatie); ateliere de reparatii. Fabrica de acumulatori pentru autoturisme (din 1980). Centru pomicol (complex modern de depozitare si conservare a fructelor) si viticol. Colegiu tehnic. Numeroase monumente istorice: biserica ortodoxa (fosta biserica franciscana, sec. 13), biserica evanghelica (sec. 14-15, transformata in sec. 16), fortificatii (sec. 15-16), cladiri din vechiul ansamblu comercial (sec. 16-17), case particulare (sec. 16). Muzeu cu sectii de istorie, stiintele naturii, etnografie si arta plastica. Mentionat documentar pentru prima oara in 1264, dar cu existenta anterioara invaziei tatarilor (1241); devine oras in 1349; important centru mestesugaresc si comercial, a intretinut relatii strinse cu Moldova. Intre 1529 si 1546 (cu intreruperi) s-a aflat in stapinirea domnului Petru Rares. Important centru al luptei de emancipare sociala si nationala a romanilor din Transilvania. Scoala luterana din sec. 16. Declarat municipiu in 1979. 7. Manastirea ~, situata in com. Viisoara, jud. Neamt ctitorita inainte de 1407 de Alexandru cel Bun, caruia ii serveste si de necropola. Turn clopotnita zidit de Stefan cel Mare (1498). In 1554, biserica este reconstruita de Alexandru Lapusneanu, de plan triconc, dezvoltat cu gropnita si pridvor inchis. Paraclisul pastreaza un ansamblu de pictura murala din sec. 16. 8. Manastirea ~, (in com. Costesti, jud. Vilcea), ctitorita de boierii Craiovesti inainte de 1491, refacuta in 1519, cind este pictata de Dobromir din Tirgoviste. Refacuta din nou de Constantin Brincoveanu in 1683. In 1710 este adaugat pridvorul bolnitei. In 1846, Bibescu Voda reface biserica manastirii in stil neogotic. Este pictata, in 1855, de Gh. Tattarescu. Biserica bolnitei este singurul edificiu din vechiu complex, cu picturi din 1513 si 1514.

JUPANEASA, jupanese, s. f. 1. Sotie de jupan (1); boieroaica. 2. (Inv.) sotie de negustor, de om instarit. ♦ Oraseanca, targoveata; precupeata. 3. (Inv.) Menajera, femeie de serviciu intr-o casa particulara, madama. – Jupan + suf. -easa.

VITRINA, vitrine, s. f. 1. Spatiu special amenajat pentru expunerea marfurilor in spatele ferestrei dinspre strada a unui magazin; fereastra care inchide spre strada acest spatiu. ♦ Mobila sau dispozitiv cu pereti din sticla, pentru expunerea marfurilor in interiorul unui magazin, a pieselor intr-un muzeu etc. 2. Dulap cu rafturi si cu pereti de sticla, in care se expun, intr-o casa particulara, bibelouri, vesela etc. – Din fr. vitrine.

SANATORIU, sanatorii, s. n. Institutie spitaliceasca (climaterica sau balneara) pentru ingrijirea bolnavilor cronici (de tuberculoza); (in trecut) spital particular; casa de sanatate. – Din fr. sanatorium.

JUPANEASA ~ese f. inv. 1) Sotie a jupanului. 2 Ingrijitoare intr-o casa particulara. 3) Femeie de la oras; oraseanca; targoveata. /jupan + suf. ~easa

PENSIUNE s.f. 1. Intretinere (locuinta si masa) primita de cineva intr-o casa particulara in schimbul unei sume de bani; (concr.) casa-restaurant in care se da o asemenea intretinere. 2. V. pensie. [Pron. -si-u-. / < fr. pension].

PENSIUNE s. f. intretinere (locuinta si masa) primita de cineva (intr-o casa particulara) in schimbul unei sume de bani. (< fr. pension)

anchiras n., pl. e (germ. einkehrhaus). Buc. Odaita mai ingrijita p. calatori sau p. musafiri (intr' un han sau intr' o casa particulara). – Si anchir, pl. e (rut. alkir, vankir).

caseta f., pl. e (fr. cassette, d. it. cassetta. V. casa 2). Ladita de tinut bani. Tezauru particular al unui suveran sau functionar inalt.

VIZITA s.f. 1. Faptul de a merge in casa cuiva din politete, din obligatie etc. pentru a-l vedea. ◊ Carte de vizita = a) bucata de carton pe care este scris numele unei persoane si informatii privind adresa, telefonul etc ale acesteia; b) joc a carui dezlegare se obtine prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obtine un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.; a fi in vizita cu cineva = a-si face vizite reciproc; a avea relatii particulare cu cineva. 2. Fiecare deplasare a medicului in casa unui bolnav pentru a-l consulta sau in saloanele unui spital pentru a examina bolnavii si a cerceta starea sanatatii lor. 3. Deplasare a unui colectiv la un muzeu, la o intreprindere etc. [< fr. visite, it. visita].

CUTIE, cutii, s. f. 1. Obiect de lemn, de metal, de carton etc. in forma de cub, de paralelipiped etc., gol in interior, in care se pastreaza sau care protejeaza diverse lucruri. ◊ Expr. (Scos) ca din cutie = foarte ingrijit imbracat sau prezentat. (Fam.) (Baga) capul la cutie! = (la jocul „de-a capra”) fereste-ti capul, propteste-l in piept! fig. fii prudent, pazeste-te! Cutie de scrisori = cutie speciala, plasata pe strada de catre organele postale, in care expeditorii introduc scrisorile; cutie particulara in care factorii postali depun corespondenta adusa la domiciliu. 2. Aparat, dispozitiv, organ special etc. avand forma unei cutii (1). Cutie de viteze. Cutie de rezonanta. 3. (In sintagma) Cutie craniana = cavitate osoasa in care se afla creierul; teasta capului, craniu. 4. Sertar. 5. (Inv.) casa de bani; caseta. – Din tc. kutu, ngr. kuti, bg., scr. kutija.

GOSPODARIE, gospodarii, s. f. 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea (imobila a) unui locuitor, indeosebi a unui taran (si a familiei sale); casa¹. ♦ Unitate formata dintr-o locuinta si din persoanele (inrudite) care o locuiesc, traind in comun; persoanele (inrudite) care locuiesc impreuna, avand buget comun si valorificand in comun bunurile dobandite prin munca lor. 2. Activitate casnica (a gospodinei); menaj. 3. (Iesit din uz) Unitate de productie agricola, de prestari de servicii etc. (de stat, cooperatista sau particulara). 4. Conducere, administrare a unui bun, a unei institutii (publice) etc.; institutie sau ansamblu de institutii care asigura aceasta conducere, administrare. Gospodarie comunala. – Gospodar + suf. -ie.

bursa f., pl. e (fr. bourse, it. borsa, d. lat. byrsa, pop. bursa, d. vgr. byrsa, pele, punga de pele. V. Birja). Stipendiu, pensiune platita de stat ori de un particular p. intretinerea unui elev ori unui student. Suma de 500 lei vechi in Turcia (V. punga). Loc unde se fac operatiuni financiare asupra valorilor publice, obligatiunilor, actiunilor s.a. (numit pop. pin porturi si borsa, dupa it. borsa, si turc. borsa, ca si soma ild. suma). – In vechime zarafii isi asezau mesele pe pietele publice ale marilor orase. La Ierusalim, Hristos, vazandu-i facind schimb chear in tinda biserii, i-a alungat batindu-i cu funia uda. Burse cu intelesu de astazi nu exista de cit din seculu 16. Primu oras care a avut bursa a fost Bruges (Belgia), unde un negustor invita la casa lui ca sa incheie afaceri. Ca semn de recunoastere a casei, pusese la intrare o punga (lat. bursa) sculptata pe o peatra. Apoi s’au infiintat burse la Anvers, Lyon, Tuluza, Roma s.a. Cea dintii cladire de bursa publica a fost inaugurata de regina Elisabeta la Londra in 1571.