COLIVIE ~i f. 1) Cusca mica din vergele de metal sau de lemn in care sunt tinute pasarile cantatoare sau decorative. 2) Constructie de metal folosita pentru transportul personalului si materialelor in mina. 3): ~a scarii spatiul inchis rezervat scarii unei cladiri; casa scarii. [Art. colivia; G.-D. coliviei; Sil. -vi-e] /<sl. kulivija

PRES ~uri n. 1) Covor lung si ingust care se asterne in camere, pe culoare sau pe scarile unei cladiri. 2) Covor mic, asezat la intrarea unei case, de care se sterge incaltamintea. /Orig. nec.

ascensor n., pl. oare (lat. ascensor, -oris, suitor; fr. ascenseur). Aparat pin [!] ajutoru caruia te sui sau te cobori intr' o casa ori intr' o mina fara sa te folosesti de scara. – Inventatoru ascensorului e George Hyde (din Statele Unite), care nu gasea chiriasi p. caturile superioare ale casei lui, care avea opt caturi. V. hirzob.

SAMAR ~e n. 1) Sa de povara (fara scari) pentru magari si catari. 2) Incarcatura care se asaza pe spatele unui animal de povara. 3) Leat de sprijinire a capriorilor la acoperisul unei case taranesti. /<bulg. samar, ngr. sagmaria

CUTREMUR (‹ cutremura) s. m. 1. Zguduire brusca si puternica, de scurta durata, a scoartei Pamintului, cauzata fie de factori interni (miscari tectonice, eruptii vulcanice), fie de factori externi (fortele mareice, caderi mari de presiune atmosferica, ciocnirea unor meteoriti cu Pamintul). Ii sunt caracteristice: hipocentrul (locul din interiorul litosferei unde se declanseaza energia care provoaca c.) si epicentrul (proiectia hipocentrului la suprafata scoartei Pamintului). Intensitatea c. se masoara pe scara Mercalli, iar magnitudinea pe scara Richter. Cele mai dustrugatoare au fost c. din: 24 ian. 1556 – in provincia Shanxi-China, 830 mii victime; 1 sept. 1923 – in provincia Kanto-Japonia, peste 576 mii case; 31 mai 1970 – Peru, 70 mii morti. In Romania s-au inregistrat pierderi de vieti omenesti si mari pagube materiale materiale in c. din 10 nov. 1940 si 4 mart. 1977. 2. Fig. Infiorare; p. ext. teama, frica, groaza; panica.

PRES, presuri, s. n. Covor lung si ingust care se asterne pe jos in incaperile sau pe scarile unei cladiri. ◊ Expr. (Fam.) A duce (pe cineva) cu presul = a pacali, a insela, a purta (pe cineva) cu vorba. ♦ Covoras pentru sters talpa incaltamintei la intrarea intr-o casa. – Et. nec.

SAMAR, samare, s. n. 1. Sa mare de povara, fara scari, care se pune pe magari si pe catari; p. ext. incarcatura care se aseaza pe spatele unui animal de povara. 2. Bucata de scandura avand pe una din fete o mica platforma, care serveste la transportarea caramizilor pe schele. 3. Lat de sprijin pe care se aseaza capriorii acoperisului unei case. – Din bg., scr. samar.

ODIHNA ~e f. 1) Intrerupere temporara a unei activitati; pauza; ragaz; repaus; recreatie. ~ de vara. A pleca la ~. ◊ ~ activa activitate recreativa insotita de efort fizic (sport, turism, plimbari etc.). casa de ~ institutie in care oamenii se odihnesc in timpul concediului. 2) Perioada de timp cat cineva se odihneste. ◊ ~ de veci (sau vesnica) incetare din viata; moarte. Locas de ~ mormant. 3) Stare fiziologica a omului care doarme; refacere a fortelor prin somn. ◊ A se da ~ei a merge la culcare; a dormi. A-si pierde ~a a) a nu putea dormi; b) a-si pierde linistea sufleteasca. 4) Stare de liniste sufleteasca; lipsa de griji; pace; astampar; tihna. ◊ A nu avea ~ a nu avea liniste; a fi sacait, sustras. 5) rar Platforma a scarii (la nivelul fiecarui etaj si intre ele). [G.-D. odihnei] /v. a (se) odihni