CASIER, -A, casieri, -e, s. m. si f. Persoana care are in sarcina sa casa de bani, distribuirea si incasarea banilor si pastrarea hartiilor de valoare intr-o intreprindere sau intr-o institutie. [Pr.: -si-er] – Din it. cassiere.

SEIF, seifuri, s. n. Dulap sau lada de fier in care se pastreaza, de obicei intr-o institutie bancara, bani, hartii si obiecte de valoare; casa de bani. ♦ Incapere speciala, bine asigurata (la arhive sau la biblioteci publice), in care se pastreaza manuscrise, documente si alte obiecte de valoare. [Var.: safe, safeu, sef s. n.] – Din engl. safe.

SEIF s. casa de bani.

CASIER, -A s.m. si f. Persoana care ingrijeste de operatiile de casa si de casa de bani intr-o intreprindere, intr-o institutie etc. [Pron. -si-er. / cf. fr. cassier, it. cassiere].

CASIERIE s.f. Loc unde se pastreaza casa de bani si se fac operatiile de casa intr-o intreprindere, intr-o institutie etc. [Gen. -iei. / < casier + -ie].

corvan, corvane, s.n. (inv.) casa de bani pastrata in altar.

casa (case), s. f. – 1. Ladita in care sunt sint tinuti banii. – 2. Vistierie. – 3. Unitate care accepta depuneri de bani. – Var. cassa. It. cassa, germ. Kasse (sec. XIX). – Der. caseta, s. f. (cutie, sipet); casier (var. Trans., casar), s. m. (persoana care are in sarcina sa casa de bani); casierita, s. f. (casiera); casierie, s. f. (incapere dintr-o institutie in care se primesc si se distribuie banii); incasa, vb. (a primi bani), din it. incassare, cf. fr. encaisser; incasator, s. m. (persoana care incaseaza bani).

SEIF s. n. casa de bani. ◊ incapere bine asigurata, pentru pastrarea banilor, a hartiilor si a obiectelor de valoare. (< engl. safe)

lada (lazi), s. f. 1. Cufar de lemn. – 2. Sipet, casa de bani. – 3. (Trans. de S.) Sicriu, cosciug. – 4. (Trans., Banat) Sertar. Germ. Lade, prin intermediul mag. lada (DAR) sau al sl. (cr., slov., pol., rut.) lada, cf. sb. lad (Miklosich, Fremdw., 104; Cihac, II, 163; Conev 82). – Der. ladita, s. f.

CASIER, -A, casieri, -e, s. m. si f. Persoana care are in seama casa de bani, distribuirea si incasarea banilor si a hartiilor de valoare intr-o intreprindere sau o institutie. [Pr.: -si-er] – It. cassiere.

casier m. (it. cassiere, d. cassa, casa, lada de bani; fr. caissier. V. casa). Persoana care tine casa de bani, incaseaza sau cheltuieste banii unei societati, pravalii s. a. – Fem. casierita (mai rar casiera), pl. e.

casierie f. (d. casier). Functiunea de casier. Localu in care e casa de bani sau administratiunea financiara a statului, a unei societati s. a.

ECONOMIE ~i f. 1) la sing. Ansamblul elementelor care privesc producerea, distributia si consumul bunurilor materiale. ◊ ~ nationala totalitate a ramurilor de productie dintr-o tara. 2) la sing. Stare economica a unei ramuri de activitate umana. ~a industriei. 3) la sing. Stiinta care se ocupa cu studiul activitatii economice a societatii umane. 4) Chibzuinta in folosirea bunurilor materiale; masura in consum, in cheltuieli. Regim de ~. 5) mai ales la pl. bani stransi cu un scop anumit; rezerva de bani. ◊ casa de ~i casa unde se depun banii pentru pastrare. [G.-D. economiei] /<fr. economie, lat. economia

castiu, castiuri, s.n. (inv.) 1. rata in arenda unei mosii. 2. chirie (la case). 3. banii (pretul) vanzarii.

credit n., pl. e (fr. credit, d. it. credito, derivat d. credere a crede). Reputatiune ca-ti platesti datoriile: a avea credit. Aminare de plata, datorie: a avea credit pe (sau de) doua luni, a cumpara pe credit. Com. Parte dintr´un cont in care scrii supt [!] numele cuiva ceia ce i se datoreste de un negustor. A deschide un credit cuiva, a-l autoriza sa ia in numele tau de la o casa bani cit ii trebuie. Fig. Autoritate, consideratiune: a avea credit. Fin. Sume care se pot cheltui din buget in virtutea legii. Credit fonciar, stabiliment care, supt controlu statului, te imprumuta, pe imobile, cu sume platibile dupa lungi termine pin [!] anuitati calculate asa in cit, la terminu [!] fixat, cel care s´a imprimutat sa-si achite si capitalu, si interesele. Credit mobiliar, societate comerciala cate te imprumuta daca-i lasi amanet actiuni, obligatiuni si alte titluri.

CASA², case, s. f. 1. Dulap sau ladita de fier in care sunt tinuti bani, hartii de valoare etc. Casa de fier. casa de bani. 2. Masa, pupitru sau birou intr-un magazin, unde se achita costul cumparaturilor. ♦ Ghiseu sau incapere intr-o intreprindere sau intr-o institutie, unde se fac incasarile si platile, unde se elibereaza biletele de calatorie, de spectacol etc. ♦ Suma de bani de care dispune la un moment dat casieria unei institutii sau a unei intreprinderi. ◊ Plus (sau minus) de casa = diferenta in plus (sau in minus) rezultata la stabilirea incasarilor si platilor. Registru de casa = registru in care se trec sumele incasate si cele platite. ◊ Expr. A face casa = a intocmi bilantul incasarilor si al platilor unei zile. – Din it. cassa, germ. Kasse.

CUTIE, cutii, s. f. 1. Obiect de lemn, de metal, de carton etc. in forma de cub, de paralelipiped etc., gol in interior, in care se pastreaza sau care protejeaza diverse lucruri. ◊ Expr. (Scos) ca din cutie = foarte ingrijit imbracat sau prezentat. (Fam.) (Baga) capul la cutie! = (la jocul „de-a capra”) fereste-ti capul, propteste-l in piept! fig. fii prudent, pazeste-te! Cutie de scrisori = cutie speciala, plasata pe strada de catre organele postale, in care expeditorii introduc scrisorile; cutie particulara in care factorii postali depun corespondenta adusa la domiciliu. 2. Aparat, dispozitiv, organ special etc. avand forma unei cutii (1). Cutie de viteze. Cutie de rezonanta. 3. (In sintagma) Cutie craniana = cavitate osoasa in care se afla creierul; teasta capului, craniu. 4. Sertar. 5. (Inv.) casa de bani; caseta. – Din tc. kutu, ngr. kuti, bg., scr. kutija.

casa de bani s. seif.

SINDRILA s. (pop.) prastila, (reg.) scandura, stablon, (ban.) sindra. (casa acoperita cu ~.)

TIZIC s. (Munt., Olt. si ban.) tor. (casa de ~)

PENSIUNE s.f. 1. Intretinere (locuinta si masa) primita de cineva intr-o casa particulara in schimbul unei sume de bani; (concr.) casa-restaurant in care se da o asemenea intretinere. 2. V. pensie. [Pron. -si-u-. / < fr. pension].

SEIF s.n. casa de bani. ♦ Incapere bine asigurata folosita pentru pastrarea banilor, a hartiilor si a obiectelor de valoare. [Pron. seif, var. safe, safeu, sef s.n. / < engl. safe].

scroafa (-fe), s. f. 1. Femela porcului, poarca, purcea. – 2. (Arg.) casa de bani. Lat. scrōfa (Puscariu 1565; REW 7748), cf. it. scrofa, ngr. σϰρόφα. – Der. scrofita, s. f. (silvie, Sylvia curruca), in Banat.

CASA², case, s. f. 1. Dulap sau ladita de fier in care sunt tinuti bani, hartii de valoare etc. Casa de fier. casa de bani. 2. Masa sau pupitru intr-un magazin, unde se achita costul cumparaturilor. ♦ Ghiseu sau incapere intr-o intreprindere sau o institutie, unde se fac incasarile si platile, unde se elibereaza biletele de calatorie, de spectacol etc. ♦ Suma de bani de care dispune la un moment dat casieria unei institutii sau a unei intreprinderi. ◊ Plus (sau minus) de casa = diferenta in plus (sau in minus) rezultata la stabilirea incasarilor si platilor. Registru de casa = registru in care se trec sumele incasate si cele platite. ◊ Expr. A face casa = a intocmi bilantul incasarilor si platilor unei zile. – It. cassa.

control n., pl. uri sau oale (fr. controle, din contre-role, d. contre, contra, si role, rol, condica). Verificare (pl. uri): controlu casei de bani. Registru p. a verifica alt registru (pl. oale). Marca tiparita pe obiectele de metal pretios (pl. oale). Starea nominala a persoanelor care tin de un corp: ofiter sters din controalele armatei.

MONETAR, -A, monetari, -e, adj., s. n., s. m. 1. Adj. Care apartine monedei, privitor la moneda. ◊ Sistem monetar = ansamblul reglementarilor legale cu privire la moneda unui stat. 2. S. n. Inventar al banilor, sortati dupa valoare, pe fisicuri si monede, intocmit de un manuitor de bani la predarea casei. 3. S.rn. Persoana care lucreaza la baterea de monede. – Din fr. monetaire.

APLECAT adj. 1. curbat, inclinat, incovoiat, indoit, lasat, plecat, (reg.) polignit. (Copac cu crengile ~.) 2. v. povarnit, (reg.) soldit, soldiu, (ban.) sovai. (O casa ~.) 3. v. inclinat. 4. v. adus.

CIUNG adj., s. ciunt, (Munt. si ban.) ciolac, (Mold.) cas. (Mana ~; om ~; un ~.)

CIUNT adj., s. ciung, (Munt. si ban.) ciolac, (Mold.) cas. (Om ~; mana ~; un ~.)

CURTE s. 1. ograda, (pop.) batatura, (reg.) arman, batiste, ocol, (prin ban. si Transilv.) arie, (ban. si prin Transilv.) avlie, (Transilv.) odor, (prin ban.) voret. (~ unei case.) 2. v. palat. 3. conac. (S-a dus la ~ mosierului.) 4. (JUR.) curte de casatie = (inv., in Transilv., Maram. si ban.) tabla.

POVARNIT adj. 1. aplecat, inclinat, lasat, plecat, pravalit, stramb, (pop. si fam.) hait, (reg.) soldit, soldiu, (ban.) sovai. (O casa ~.) 2. v. inclinat.

SICRIU s. cosciug, (rar) sarcofag, (inv. si pop.) racla, (pop.) scandura, (reg.) brad, casa, (Transilv. si ban.) coparseu, (prin Transilv.) jgheab, (Transilv.) lada, (Transilv. si Maram.) salas, (Olt. si Transilv.) tron, (inv.) cos, (arg.) pardesiu de scanduri.

bancher m. (fr. banquier, it. banchiere). Zaraf, cel care conduce o banca, o casa de schimbat bani. Cel care conduce un joc de noroc contra tuturor jucatorilor, mai ales la carti.

casa (de locuit, de bani, institutie, depozit) s. f., g.-d. art. casei; pl. case

CONT ~uri n. 1) Ansamblu de operatii constand din debit si credit, care exprima valoric existenta si miscarea unui mijloc sau proces economic intr-o anumita perioada de timp. ~ bugetar. ~ curent. ~ personal. 2) Registru care contine astfel de operatii. ◊ A glumi (sau a face spirite) pe ~ul cuiva a lua in ras pe cineva; a-si bate joc. A tine ~ de ceva a tine seama de ceva; a lua in consideratie. A da cuiva ~ de ceva a da cuiva socoteala de ceva; a se indreptati. Pe ~ pro-priu din proprie initiativa si pe raspunderea sa; din mijloace materiale personale. 3) Lista in care este trecut pretul unei consumatii intr-un local public. 4) Suma de bani depusa la o casa de economii de o persoana. /<fr. compte

CONSEMNA vb. I. tr. 1. A nota, a inregistra, a insemna. 2. A depune contra semnatura o suma de bani spre pastrare la casa de economii si consemnatiuni sau ca garantie la tribunal. 3. A opri disciplinar iesirea militarilor din cazarma. [< con- + semna, dupa fr. consigner, it. consegnare].

caseta f., pl. e (fr. cassette, d. it. cassetta. V. casa 2). Ladita de tinut bani. Tezauru particular al unui suveran sau functionar inalt.

SCHIMB ~uri n. 1) Inlocuire a unui obiect sau a unei persoane prin alt obiect sau alta persoana. A face ~. Piesa de ~. ◊ Cu ~ pe rand. casa de ~ casa unde se pot schimba banii unei tari pe banii alteia. 2) Cedare a unui lucru pentru a primi altul in loc (in urma unor negocieri). ~ de marfuri. ◊ Liber-~ comert exterior fara nici un fel de restrictii. In ~ drept compensatie.3) Persoana sau grup de persoane care, dupa un anumit interval de timp, inlocuiesc sau sunt inlocuite intr-o munca, prin alta persoana sau prin alt grup de persoane. ~ de zi. ~ de noapte. 4) Interval de timp cat lucreaza o asemenea persoana sau un asemenea grup. A lucra in trei ~uri. 5) fig. Generatie tanara care inlocuieste pe cei varstnici intr-o activitate. ~ de maine. 6) mai ales la pl. Lenjerie de corp care inlocuieste pe cea purtata; albituri de primeneala. 7) Transmitere cu caracter reciproc. ~ de pareri. ~ de experienta. /v. a schmba

2) casa f., pl. e (it. cassa, fr. caisse, lat. capsa. V. capsa). Lada de fer [!] de tinut bani. Biurou unde se plateste sau se primesc bani. Stabiliment financiar care primeste bani ca sa-i pastreze, ca: casa de Economie si casa de Depuneri si Consemnatiuni. Caste, tabla de lemn cu despartituri de tinut literele la tipografie.

cotrobaiesc si -oiesc v. intr. (cp. cu ung. kotorogni, kodorogni si koborogni, a rataci, si cu rom. cotropesc si cotelesc, iar p. int. cu bircii). Fam. Scotocesc, cotelesc, cociobaiesc: hotii au cotroboit pin [!] casa, dar n´au gasit banii. – Mai rar si tr.: A cotroboi lucrurile. In nord cutruzuiesc v. tr. (ung. kotorazni, id.): ascunsese burdufu (de brinza) ca-l cutruzuia mama cind o palea suca de baut; cutruzuiau toata casa (Sez. 30, 197 si 200). V. bodicai.

CAPRIOR s. 1. (ZOOL.) (pop.) tap. 2. (CONSTR.) (reg.) martac, (Transilv.) cafer, (Transilv., ban. si Bucov.) corn. (~ la o casa.) 3. capra. (~ este un suport de lemn.)

ACREDITIV s. n. modalitate de plata in practica comerciala prin care banca cumparatorului se obliga a plati vanzatorului, direct sau prin intermediul unei banci corespondente, o anumita suma de bani. ◊ suma de bani depusa de cineva la o casa de economii si consemnatiuni; inscris care certifica o asemenea depunere. (< fr. accreditif, germ. Akkreditiv)

astruc, a -a v. tr. (lat. astruico, -care, din astruere cu int. lui obstruere, a obstrua. V. destruc). Vechi. Ingrop; inmormintez: l-au astrucat in biserica (N. Cost. 2, 33). ban. Olt. Serbia. Acoper, invalesc (corpu, casa). Gorj. Ascund, dosesc. Bz. Arunc intr´un colt, intr´un loc retras: au astrucat-o (cinepa) pin [!] casa pe linga vatra si pe dupa soba ca sa se zvinte (Neam. Rom. Pop. 3, 708). – In Suc. a se astruca si asturca si (aiurea) astrunca si azdrunca, a se arunca, a se rapezi, a se avinta. In vechime si astroc (astroaca, sa astroace), astruc si astrup.

cheotoare f., pl. ori (ild. cheietoare, incheietoare). Gaura in care intra nasturele, butoniera. Siret cusut la haina ca s´o poti atirna in cui. Capatu unei grinzi incheiat in alta grinda la casa taraneasca (Sez. 36, 31). – Si cheut- (Mold. ban.) si chiot-.

ACOPERIS s. acoperamant, invelis, invelitoare, (inv. si pop.) coperis, (inv. si reg.) pocris, (reg.) haizas, (prin ban.) astrucamant, (prin Olt.) astrucus. (~ul unei case.)

DUNGA s. 1. linie, varga, (pop.) varsta, (reg.) sar, (prin ban. si Transilv.) sarga, (Mold. si Bucov.) varca. (O tesatura cu ~i.) 2. brau, (pop.) varsta. (casa avea o ~ albastra.) 3. linie, (Transilv. si ban.) straif. (A tras o ~ pe peretele zugravit.) 4. nervura, striatie, vana. (Marmura cu ~i.) 5. v. raza. 6. v. muchie. 7. coasta. 8. v. rid.

GALERIE s. 1. (inv.) tinda. (~ la o casa.) 2. (glumet) cucurigu. (~ la teatru.) 3. (Transilv. si ban.) stioalna, (prin Transilv.) strec. (~ de mina.)

LINIE s. 1. (rar) liniament. (A tras cateva ~ para-lele.) 2. linie franta = zigzag. 3. v. rigla. 4. v. dunga. 5. dunga, (Transilv. si ban.) straif. (A tras o ~ la prispa casei.) 6. v. liniuta. 7. linie-ferata v. cale ferata. 8. trasatura, (inv.) trasura. (Din cateva ~ii i-a facut portretul.) 9. v. trasatura. 10. v. silueta. 11. itinerar, traseu. (~ aeriana Bucuresti-Belgrad.) 12. v. cale. 13. v. directie. 14. v. descendenta. 15. v. margine.

LOCUINTA s. 1. adapost, asezare, casa, camin, domiciliu, salas, (reg.) salasna, (Transilv., ban si Bucov.) cortel, (inv.) locas, mutare, mutat, odaie, sat, salasluinta, salasluire, sedere, sezamant, sezut, (fig.) barlog, cuib, culcus. (Unde isi are el ~?) 2. locuinta lacustra = locuinta palustra; locuinta palustra v. locuinta lacustra.

PENSIUNE s. f. intretinere (locuinta si masa) primita de cineva (intr-o casa particulara) in schimbul unei sume de bani. (< fr. pension)

ASEZARE s. 1. instalare, plasare. (~ lui intr-un fotoliu.) 2. v. asternere. 3. v. stabilire. 4. v. amplasare. 5. v. aranjare. 6. v. alcatuire. 7. (concr.) amplasament, amplasare, loc, pozitie, (rar) situare, situatie, (inv.) asezamant, pusaciune, pusatura, pusoare, stat. (Prin ~ e o localitate pitoreasca.) 8. (concr.) aglomeratie, localitate, (inv.) politie. (O ~ umana.) 9. (concr.) adapost, casa, camin, domiciliu, locuinta, salas, (reg.) salasna, (Transilv., ban. si Bucov.) cortel, (inv.) locas, mutare, mutat, odaie, sat, salasluinta, salasluire, sedere, sezamant, sezut, (fig.) barlog, cuib, culcus. (Unde isi are ~?) 10. (concr.) salas, satra. (~ de tigani.)

BURETE s. 1. (ZOOL.; Spongia officinalis) spongie. 2. (ZOOL.) burete-de-mare (Spongiaria) = spongier. 3. (prin ban.) spuma, (Transilv. si ban.) sponghie. (~ de sters tabla.) 4. (BOT.) burete-de-casa v. ciuperca de pivnita; burete-de-conopida = a) (Clavaria coralloides) = (reg.) cretisoara, curalice, melosel, opintici (pl.), togmagel, barba-caprei, burete-cret, laba-matei; b) (Ramaria botrytis) ramurele (pl.); burete-de-mesteacan (Cortinarius cinnamomeus) = (reg.) painisoare (pl.); burete-de-nuc (Polyporus squamosus) = (reg.) pastrav; burete-f****s (Lactarius torminosus) = (reg.) f****sel; burete-galben (Cantharellus cibarius) = (reg.) galbinele (pl.), galbiori (pl.), urechiusa, unghia-caprei; buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) = (reg.) basina-porcului; burete-negru (Pleurotus ostreatus) = pastrav; burete-pestrit (Amanita muscaria) = (reg.) burete-serpesc, (Mold.) palaria-sarpelui; burete-serpesc (Lepiota procera) = (Mold.) palaria-sarpelui.

GRINDA s. (CONSTR.) barna, stalp, (inv. si pop.) pociumb, (pop.) sarampoi, (prin Olt. si ban.) balvan, (Transilv.) saf, (Maram.) sarant, (Transilv., Maram. si Bucov.) sos, (Maram., Transilv., ban. si Olt.) steamp, (Olt., ban. si Transilv.) stenap. (O ~ din schelaria unei case.)

SEIF ~uri n. 1) Dulap sau lada speciala in care se pastreaza bani, hartii de valoare, documente, obiecte de pret; casa. 2) Incapere, special amenajata, in care se afla asemenea dulapuri. [Monosilabic] /<engl. safe

ACREDITIV s.n. 1. Faptul sau efectul unui credit sau al unei creditari. 2. Suma de bani rezervata de un cumparator din contul sau la o unitate bancara ce serveste un furnizor pentru ca acestuia sa i se poata face plata in momentul in care dovedeste expedierea (predarea) marfurilor. ♦ Suma de bani depusa de cineva la o unitate a casei de economii si consemnatiuni pentru a-i sta la dispozitie (la cerere) la o alta unitate; documentul prin care se certifica o asemenea depunere. [< fr. accreditif].

afectez v. tr. (lat. affectare. V. infectez). Uzitez mult: a afecta oare-care cuvinte. Iau forma de: cristalele afecteaza forme geometrice. Ma prefac: a afecta o fata de om onest. Destinez: a afecta bani pentru un ospiciu. Ipotechez: a afecta o casa la Creditu Urban. Impresionez, misc: mizeria lui m' a afectat. V. refl. Ma intristez: ne afectam de mizeria altuia. Ma prefac, simulez sentimente ca sa par interesant (ma alint, ma izmenesc, ma spanceiesc).

CHIRPICI s. (ban.) vaiuga. (Din ~ se construiau in trecut peretii unor case taranesti.)

PAPUC s. 1. (reg.) sandala, (Transilv., Maram. si Bucov.) pantof, (Mold. si Bucov.) scarpa, (ban. si nordul Olt.) slap, (ban. si Transilv.) slarf, (inv.) babusi (pl.). (~i de casa.) 2. (TEHN.) sabot. (~ la un pilon.) 3. (BOT.; Cypripedium calceolus) blabornic. 4. (BOT.) papucul-doamnei (Impatiens roylei) = (reg.) papucas, pantofii-doamnei.

DEFICIT ~e n. 1) Absenta a unui lucru sau a unei insusiri strict necesare. 2) Stare in care cheltuielile depasesc veniturile. ~ bugetar. ◊ A fi in ~ a fi in pierdere. 3) Suma de bani, reprezentand diferenta cu care cheltuielile intrec veniturile. ◊ ~ de casa lipsa de numerar disponibil pentru efectuarea platilor curente. /<fr. deficit

CRUPIER, crupieri, s. m. Persoana care, la o casa de jocuri de noroc, distribuie sau aduna jetoanele sau banii pierduti si, respectiv, plateste castigurile jucatorilor. [Pr.: -pi-er] – Din fr. croupier.

MONETAR, -A adj. De moneda, referitor la moneda. // s.n. Inventar al banilor sortati dupa valoare intocmit de un casier la predarea casei. [Cf. fr. monetaire, lat. monetarius].

MONETAR, -A I. adj. referitor la moneda. ♦ sistem ~ = ansamblul reglementarilor legale privind moneda unui stat. II. s. n. inventar al banilor sortati dupa valoare, intocmit de un casier la predarea casei. (< fr. monetaire)

COS s. 1. paner, (pop.) cosarca, papornita, (Transilv. si Munt.) corfa, (prin ban. si Transilv.) targa. (A pus merindele in ~.) 2. (TEHN.) lada, (reg.) casa, cutie, drob, durbana, tarc. (~ la teascul de struguri.) 3. burduf, coviltir, (reg.) ceahol, cutuba, (reg., mai ales in Mold.) poclit. (~ la trasura.) 4. camin, horn, (pop.) cosarca, (reg.) bageaca, cubea, cucuvaie, fumar, hornet, marchiota, ursoaie, (prin Transilv.) buduret, buduroi, (Transilv. si Munt.) corfa, (Mold.) hogeag, (prin Transilv.) stiol, (prin Mold. si Bucov.) suber. (Fumul iese prin ~.) 5. cosul pieptului v. torace.

casa² ~e f. 1) Dulap sau ladita speciala in care se pastreaza bani, hartii de valoare, documente etc.; seif. 2) Loc special amenajat intr-un magazin unde se achita costul cumparaturilor. 3) Incapere intr-o institutie unde se fac incasarile si platile; casierie. 4) Suma de bani in numerar de care dispune casieria unei intreprinderi, organizatii etc. ◊ A face ~a a face bilantul incasarilor si platilor unei zile. [G.-D. casei] /<it. cassa; germ. Kasse

casa s.f. 1. Dulap, lada de otel in care se tin bani, hartii de valoare etc. 2. Loc (special amenajat) unde se achita costul cumparaturilor intr-un magazin intr-un local. ♦ Ghiseu, incapere unde se fac incasarile si platile intr-o intreprindere, intr-o institutie. ♦ Suma de bani care se afla in casieria unei intreprinderi, a unei institutii. ◊ A face casa = a face bilantul incasarilor si platilor dintr-o zi. ◊ Plus (sau minus) de casa = diferenta rezultata in plus (sau in minus) dupa stabilirea incasarilor si platilor; registru de casa = registru in care se trec sumele incasate si cele platite. [< it. cassa].

casa s. f. 1. dulap, lada de otel in care se tin bani, bijuterii, hartii de valoare etc. 2. loc unde se achita costul cumparaturilor intr-un magazin. ◊ ghiseu unde se fac incasarile si platile intr-o intreprindere, institutie etc. ◊ suma de bani in casieria unei intreprinderi sau institutii. ♦ a face a = a face bilantul incasarilor si platilor dintr-o zi; plus (sau minus) de ~ = diferenta rezultata in plus (in minus) dupa stabilirea incasarilor si platilor; registru de ~ = registru in care se trec sumele incasate si cele platite. ◊ ~ de bagaje = birou in incinta unei (auto)gari, unde se pot depune temporar, spre pastrare, bagajele calatorilor. (< it. cassa, germ. Kasse)

chirie f. (turc. kira, chirie, d. ar. al-qire, pretu chiriii, kara, a inchiria, de unde vine si sp. alquilar, a inchiria; ngr. kyras, transport cu caru; alb. kira, bg. kiriia, sirb. kirija). Inchiriere, actiunea de a inchiria. bani dati ori luati p. asta. Carausie. Dau cu chirie, inchiriez, cedez cuiva o casa, (o caruta s. a.) pe un timp anumit. Iau cu chirie, inchiriez, primesc o casa (o caruta s. a.) pe un timp anumit in schimbu banilor.

PENSIUNE, pensiuni, s. f. 1. Intretinere constand din locuinta si masa (sau numai din masa) pe care cineva o primeste cu regularitate in schimbul unei sume de bani dinainte stabilite; spec. gazduirea elevilor intr-un pension. ♦ P. ext. (Concr.) Suma de bani care se plateste cuiva care acorda gazduire completa sau numai masa; spec. suma de bani care se platea intr-un pension pentru intretinerea unui elev. 2. (Concr.) casa, restaurant in care se ofera cuiva, in schimbul unei sume de bani, gazduire completa sau numai masa. [Pr.: -si-u-] – Din fr. pension.

CORNET, schit in com. Racovita, jud. Vilcea, ctitorit in 1666 de marele ban Mares Bajescu. Biserica este un exemplu de arhitectura caracteristica epocii lui Matei Basarab. casa staretiei are un pridvor cu coloane din caramida. Incinta si turnurile sint refacute in sec. 19.

CONSEMNATIUNE, consemnatiuni, s. f. Operatie prin care o persoana fizica sau juridica dispune pastrarea unei sume de bani pe numele si la dispozitia altei persoane la o institutie autorizata in acest scop; consemnare. ◊ casa de economii si consemnatiuni = institutie centrala la care oamenii isi pot depune economiile pentru pastrare si valorificare. [Pr.: -ti-u-] – Din fr. consignation (refacut dupa semn).

canta f., pl. e (sirb. ung. kanta, d. germ. kante si kanne. V. cana si canata. Cp. Bern. 1, 481). ban. Olt. Galeata de metal. Cofer, vas metalic (de 6-8 litri) de adus si de tinut apa in casa. (Astazi sint smaltuite). Garnita (bidon) de dus lapte. Ial. Stropitoare de gradina. V. polomeac.

CAUTA vb. 1. (inv.) a cere. (L-a ~ peste tot.) 2. (inv.) a socoti. (~ un om potrivit pentru ...) 3. a cotrobai, a rascoli, a scormoni, a scotoci, a umbla, (pop.) a scociori, (inv. si reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodicai, a corlesi, a cotili, a hojbai, a scobarlai, (Mold.) a barcai, (Bucov.) a boltai, (prin Olt.) a buldusi, (prin ban.) a burfai, (ban.) a cobarlui, (Mold. si Bucov.) a cociobai, (Munt.) a scofeli, (inv.) a scorteli. (~ prin sertare, prin toata casa, prin lucrurile mele.) 4. a se cere, a se vinde, (inv.) a se intreba. (O marfa care se ~.) 5. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a-si vedea. (Te rog sa-ti ~ de treaba ta!) 6. a ingriji, a vedea, (inv. si reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) castiga. (~ de toate ale casei.) 7. v. incerca. 8. a incerca, a vedea. (~ daca nu poti sa dezlegi problema.) 9. a incerca, a umbla. (~ sa ma insele.) 10. a incerca, a tatona, (inv. si reg.) a probalui. (~ sa gaseasca o solutie.) 11. a cerceta, a examina, a studia, (inv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ in gura.) 12. v. trata.

DERETICA vb. a curata, a scutura, a strange, (inv. si reg.) a griji, (reg.) a randui, (prin Bucov.) a cioroboti, (Transilv.) a castiga, (ban. si Transilv.) a orandui, (Transilv.) a tagasi, (Transilv. si Maram.) a ticazui, (Transilv.) a tistali. (A ~ prin casa de sarbatori.)

LIBRET, librete, s. n. 1. Textul unei opere muzicale, al unei operete sau al unui oratoriu. 2. Carnet eliberat de casele de economii persoanelor care isi depun aici economiile si pe baza caruia depunatorii isi pot retrage (cu dobanda legala) banii depusi. [Pl. si: libreturi] – Din it. libretto.

IZGONI vb. 1. a alunga, a departa, a goni, a indeparta, (rar) a prigoni, a razmeri, a surghiuni, (inv. si pop.) a oropsi, (pop.) a zgorni, (inv. si reg.) a intiri, a mana, a taia, (reg.) a tintiri, a zgoni, (Transilv. si ban.) a dudui, a gorgoni, (Transilv.) a pafuga, (prin Transilv.) a poteri, (prin Olt. si ban.) a spranji, (Transilv. si Maram.) a tipa, (ban. si Transilv.) a zogorni, (inv.) a lepada, a raschira, (fam.) a matrasi, (fam. fig.) a matura. (L-a ~ din casa lui.) 2. v. respinge. 3. v. surghiuni.

haitas, haitase, s.n. (reg.) 1. vanatoare cu oameni multi (gonaci) si cu caini. 2. banii primiti de padurari pentru vitele aflate in locuri oprite. 3. zagaz de apa; hait, baraj. 4. partea aplecata a acoperisului unei case. 5. gonaci, haitar.

PRIMA¹, prime, s. f. 1. Suma de bani acordata cuiva peste salariul de baza ca recompensa pentru calitatea deosebita a muncii depuse; premiu (acordat in sistemul de salarizare). ◊ Prima de export = suma de bani sau scutire de taxe, de impozite acordata ca stimulent unor exportatori pentru exportarea anumitor marfuri. Prima de asigurare = suma de bani pe care asiguratul o plateste (periodic) celui care asigura, pentru asumarea riscului. Prima de economie = Suma platita deponentilor de catre unele case de economii, peste nivelul ratei dobanzii. 2. (Muz.) Cel mai mic interval posibil format intre doua trepte de aceeasi inaltime prin repetarea notei date. – Din fr. prime.

SFARAMA vb. 1. a zdrobi, (pop.) a zobi, (ban. si Transilv.) a zdrosi, (inv.) a zdruncina. (A ~ un obiect de pamant.) 2. a (se) farama, a (se) zdrobi, (rar) a (se) casa. (A ~ pahaul cu pumnul.) 3. a zdrobi, (pop.) a sparge. (A ~ o ceapa.) 4. a sparge, (reg.) a strica. (A ~ nuci, alune.) 5. a fa-ramita, a marunti, (rar) a amanunti, (ban. si Transilv.) a mleci. (A ~ un aliment in gura.) 6. a marunti, a pisa, a zdrobi, (inv. si pop.) a smicura, a zdrumica, (reg.) a pisalogi, a pisaza, (fam.) a pisagi. (A ~ sare.) 7. v. zdrobi. 8. a (se) zdrobi, (inv. si reg.) a (se) risipi. (Corabia s-a ~ de stanci.) 9. a se sparge, a se zdrobi. (Valurile se ~ de tarm.) 10. v. nimici. *11. (fig.) a (se) destrama, a (se) risipi, a (se) spulbera. (I-a ~ toate iluziile.)

aret n., pl. inuz. e (lat. halitus, suflare. Bogrea). ban. Trans. Mold. In aretu cuiva, in calea lui, pe aproape: paznicii sa steie in aretu vitelor (Suc. Sez. 30,196 si 198), in aretu casei, (CL. 1910,49) in aretu vintului. V. sterita, pravat, vieliste, batatura.

A SCUTURA scutur 1. tranz. 1) A face sa se scuture. 2) (obiecte sau persoane) A misca brusc si repetat in directii opuse. ~ un pom. ◊ ~ pe cineva de bani a-i lua cuiva banii. ~ (pe cineva) frigurile a avea un acces de malarie. 3) pop. (persoane) A supune unei proceduri neplacute (critica, perchezitie, control vamal etc.). 2. intranz. A face curatenie (prin casa); a deretica. /<lat. excutulare

corp n., pl. uri (lat. corpus). Ori-ce substanta, organica sau anorganica: toate corpurile-s solide, lichide sau gazoase. Partea materiala a unei fiinte, trup: corp de om, de vita. Parte de armata mai mare de cit diviziunea: armata romaneasca are sapte corpuri. Regiment: banii corpului. Corporatiune: corpu ferarilor. Colectivitate, toti la un loc: corpu didactic (corepunde terminatiunii -ime cind e vorba de profesiuni: corpu studentesc = studentimea). Parte principala din ceva: casa asta are doua corpuri, corp de pompa. Corp ceresc, stea sau bolid. Corp de garda, post militar, soldati de paza. Corp al delictului, obiect care probeaza existenta delictului, cum ar fi un cutit ramas de la asasin. Corpuri legiuitoare, Camera si Senatu. Spirit de corp, spirit de solidaritate cu corpu ori cu societatea din care faci parte. A te constitui in corp, a te aduna, a te stringe formind un corp. In Let. corpus (rus. pol. korpus) si (grecizat) corpos, pl. uri, corp de armata (ca 3, 266-267).

COPIL s. 1. (inv. si pop.) fat, prunc, (fam.) puradel, zgamboi, (peior.) plod. (In curte se jucau multi ~.) 2. copil de casa v. paj. 3. (in limbajul parintilor) pui. (Nani, nani, ~ ul mamii !) 4. v. fiu. 5. copil din flori v. bastard. 6. odrasla, progenitura, vlastar, (pop. si fam.) prasila, (inv.) nastere. (Un ~ de bani gata.)

LICHIDITATE s. f. 1. insusirea de a fi lichid (II, 1). 2. situatie financiara a unei unitati economice care dispune de fonduri in casa sau in banca, putand sa faca platile in termen. ◊ capacitatea unei unitati economice de a transforma mijloacele materiale sau creantele de care dispune in mijloace lichide de plata. ◊ (pl.) bani lichizi (II, 1). (< fr. liquidite, lat. liquiditas)

REPARA vb. 1. (pop.) a drege, (inv. si reg.) a tocmi, (prin ban. si Transilv.) a tartazi. (A ~ un obiect stricat.) 2. v. depana. 3. v. regla. 4. v. drege. 5. a reface, (pop.) a drege, a mesteri, a mesterui, (inv. si reg.) a meremetisi, (reg.) a rapalui. (A ~ o casa.)

pensie (pensii), s. f. – Ajutor banesc, renta. Fr. pension, cf. rus. pensija (dupa ipoteza care nu e necesara a lui Sanzewitsch 207, rom. provine din rus.). – Der. pension (var. pensionat), s. n. (colegiu), din fr. pension, dublet al lui pensiune, s. f. (casa de oaspeti); pensiona, vb., din fr. pensionner; pensionar, s. m., din fr. pensionnaire.

A INTOARCE intorc 1. tranz. 1) A face sa se intoarca. ♦ ~ ceasul a rasuci arcul ceasului (pentru a-l face sa mearga). 2) fam. (despre o boala) A lovi din nou; a inturna. Gripa l-a intors. 3) A schimba cu locul astfel incat o parte sa ocupe pozitia alteia. ~ fanul. ♦ ~ pe o parte si pe alta a cerceta amanuntit. ~ casa pe dos a face dezordine in casa. ~ foaia (sau cojocul) pe dos a-si schimba atitudinea fata de cineva devenind mai aspru. 4) (corpul sau parti ale corpului) A misca intr-o parte. ~ capul. ~ privirea. ♦ ~ (cuiva) spatele a manifesta o atitudine de indiferenta sau suparare fata de cineva. 5) (bani, lucruri) A da inapoi; a inapoia; a restitui. ♦ ~ cuvantul a raspunde urat. ~ binele (sau raul) facut a rasplati pe cineva pentru o fapta buna (sau rea). ~ vizita a face o vizita de raspuns. 6) (mai ales tauri) A lipsi de glandele s*****e; a jugani. 2. intranz. A se schimba revenind la o stare contrara. A intors-o in frig. /<lat. intorquere

VULPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor salbatic, de marimea unui caine, cu blana roscata, cu coada lunga si stufoasa, cu urechile ascutite si cu botul ingust; vulpoaica (Vulpes vulpes). ◊ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagra cu luciu argintiu. ◊ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea cautatura vicleana. A tocmi vulpea din padure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la indemana). ♦ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoana vicleana, sireata. II. 1. (Reg.) Dar in bani sau in vin pe care, dupa datina de la nunti, mirele, daca este din alt sat, este obligat sa-l dea flacailor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare rosiatica. 3. Ferestruica in acoperisul caselor taranesti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-desertului = fenec. [Var.: hulpe s. f.] – Din lat. vulpes.

ACREDITIV, acreditive, s. n. 1. Suma de bani special rezervata de un cumparator din contul sau, la o banca ce deserveste un furnizor, pentru ca acestuia sa i se faca plata in momentul in care dovedeste predarea furniturilor in conditiile stabilite inainte prin contract. 2. Document financiar de decontare prin intermediul bancii sau al unei case de economii. – Din fr. accreditif, germ. Akkreditiv.

casETA, casete, s. f. 1. Cutie in care se pastreaza bani sau mici obiecte (pretioase) sau care protejeaza anumite elemente ale unui sistem tehnic. ♦ Cutie de lemn sau de metal cu un perete mobil, unde se introduce placa sau filmul pe care se fotografiaza. 2. Cutie anexa a camerelor de luat vederi, in interiorul careia se afla pelicula cinematografica. 3. Despartitura a unei case¹ tipografice. 4. Anunt cu chenar, folosit la tiparirea numelor si adreselor, in anuare, carti de telefon etc. 5. Indicatie pusa, de obicei, la sfarsitul unei carti si care cuprinde anumite date privitoare la lucrare (data culegerii, a tiparirii etc.). 6. Constructie standardizata compacta din material plastic, in care se afla montata banda magnetica (subtire si ingusta). ◊ caseta video = videocaseta. 7. (Med.) Partea metalica a puntii protetice dentare. – Din it. cassetta, fr. cassette.

SLUGA, slugi, s. f. I. 1. Persoana angajata pentru a munci in gospodaria sau in mica intreprindere a altuia, fiind retribuita in bani sau in natura. ◊ Expr. (Inv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastra), formula de salut sau de raspuns la salut. ♦ Fig. Persoana care sustine sau apara orbeste interesele altuia, in schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoana subordonata alteia si obligata, din cauza conditiilor sociale in care se afla, sa-i execute vointa. 3. (Inv.) Slujitor inarmat de pe langa casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scandura scobita la un capat, care se foloseste la scoaterea cizmelor fara ajutorul cuiva; tragatoare. – Din sl. sluga.

cofer (Munt. vest), sofer (Olt.) si sofei (ban.) n., pl. e (sas. schufel, germ. schaufel, lopata adincata, infl. de cofei. V. sufla). Caus facut din doage legate cu cercuri de lemn si prevazut c´o coada lunga de vre-o doi metri de scos borhotu ferbinte [!] din cazan. Munt. est. Canta, canata, ghium, vas metalic (cu sau fara capac) care contine 6-8 litri si serveste la adus si la tinut apa in casa. Fam. Iron. Stacan (ceasca sau pahar mare): bem cu coferu, c´asa ne e felu (Loc.). Trans. sofei. Cofita. V. si bracaci, donita, galeata, meredeu, mertic, sistar.