BRISTOL, s. n. Hartie alba, groasa, de calitate foarte buna, din care se fac copertele de carti si cartile de vizita; p. ext. carte de vizita. – Din fr. bristol.

FELICITARE, felicitari, s. f. Actiunea de a felicita si rezultatul ei. ♦ (Concr.) Bilet, scrisoare, carte de vizita, ilustrata, special imprimate, prin care cineva este felicitat. – V. felicita.

carte de vizita s. f. + prep. + s. f., g.-d. art. cartii de vizita; pl. carti de vizita

BRISTOL s.n. Carton alb, lucios, de calitate foarte buna, din care se fac copertele cartilor si cartile de vizita; (p. ext.) carte de vizita. [< fr. bristol, cf. Bristol – oras in Anglia].

BRISTOL s. n. Hartie alba, groasa, de calitate foarte buna, din care se fac copertele de carti si cartile de vizita; p. ext. carte de vizita. – Fr. bristol.

BOSTON² s. n. Presa manuala pentru imprimarea cartilor de vizita, a ferparurilor, a afiselor de format redus. – Din germ. Boston[presse].

PORTCART, portcarturi, s. n. 1. Mic portofel in care se tin actele de identitate, cartile de vizita. 2. Portharta. – Din fr. porte-cartes.

VIZITA, vizite, s. f. 1. Faptul de a merge la cineva in scopul unei intrevederi cu caracter prietenesc, oficial sau de curtoazie. ◊ carte de vizita = bucata mica de carton, dreptunghiulara, pe care este scris numele unei persoane, profesiunea si titlurile sale, adresa etc., si pe care titularul o inmaneaza sau o trimite unor cunoscuti, cu diverse prilejuri. ◊ Expr. A fi in vizita cu cineva = a avea relatii de prietenie cu cineva, a-si face vizite reciproc. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplaseaza la domiciliul unui bolnav sau care primeste un pacient pentru consultatie. ♦ Deplasare zilnica facuta in saloanele unui spital, la patul bolnavilor, de catre medici, insotiti de personalul auxiliar. ◊ Vizita medicala = control medical (periodic) facut salariatilor, elevilor etc. 3. Deplasare la fata locului intr-o localitate, intr-o regiune, la un obiectiv, cu scopul de a le cunoaste, de a le controla etc. – Din fr. visite.

PORTVIZIT s.n. Obiect, de obicei din piele, in care se tin banii de hartie, cartile de vizita etc. [< fr. portevisite].

VIZITA s.f. 1. Faptul de a merge in casa cuiva din politete, din obligatie etc. pentru a-l vedea. ◊ carte de vizita = a) bucata de carton pe care este scris numele unei persoane si informatii privind adresa, telefonul etc ale acesteia; b) joc a carui dezlegare se obtine prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obtine un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.; a fi in vizita cu cineva = a-si face vizite reciproc; a avea relatii particulare cu cineva. 2. Fiecare deplasare a medicului in casa unui bolnav pentru a-l consulta sau in saloanele unui spital pentru a examina bolnavii si a cerceta starea sanatatii lor. 3. Deplasare a unui colectiv la un muzeu, la o intreprindere etc. [< fr. visite, it. visita].

ACCIDENTE s. f. pl. Lucrari tipografice variate cu un specific propriu (afise, programe, carti de vizita etc.). – Dupa germ. Akzidenzen.

BRISTOL s. n. carton alb, lucios, de calitate foarte buna, din care se fac copertele cartilor si cartile de vizita. (< fr. bristol)

PORTCART s. n. portofel in care se tin actele de identitate, carti de vizita etc. (< fr. porte-cartes)

PORTVIZIT s. n. portofel in care se pastreaza carti de vizita, acte. (< fr. porte-visite)

TELEGRAMA s. f. 1. comunicare transmisa cu ajutorul (radio)telegrafului; formularul pe care este transcrisa. 2. (enigmistica) anagrama mai complexa, pentru a carei rezolvare se tine seama de aceleasi reguli ca la cartea de vizita. (< fr. telegramme)

OLBRYCHSKI [olbrihski], Daniel (n. 1945), actor polonez de cinema. Protagonist al filmelor lui A. Wajda, interpreteaza roluri diverse, de la personaje istorice la oameni obisnuiti, contemporani, cu o forta temperamentala deosebita („Pan Wołodyjowski”, „Pamantul fagaduintei”, „Padurea de mesteceni”, „carte de vizita in alb”, „Decalogul”, „Evadare”).

GHID, -A s.m. si f. Calauza. // s.n. Brosura sau carte care contine informatii cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat. [< fr. guide].

GHID, -A I s. m. f. persoana care conduce si indrumeaza un grup de turisti, de vizitatori ai unui muzeu etc.; cicerone. II. s. n. 1. brosura, carte care contine informatii cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat. 2. ~ de unde = mediu in care are loc propagarea ghidata a undelor electromagnetice. (< fr. guide)

vizita s. f. 1. faptul de a merge in casa cuiva din politete, din obligatie etc. pentru a-l vedea. ♦ carte de ~ = a) bucata de carton pe care este scris numele cuiva; b) problema enigmistica a carei dezlegare se obtine prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obtine un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc. 2. deplasare a medicului la domiciliul unui bolnav pentru a-l consulta sau in saloanele unui spital pentru a examina bolnavii. ♦ ~ medicala = control medical periodic care se face elevilor, soldatilor, muncitorilor etc. 3. deplasare a unui colectiv la o expozitie, la un muzeu, intr-o regiune etc., spre a le cunoaste. (< fr. visite)

carte carti f. 1) Scriere tiparita, legata sau brosata in volum. ◊ ~ de capatai lucrare preferata de cineva, absolut indispensabila intr-un domeniu de activitate. 2) fig. Bagaj de cunostinte pe care le poseda cineva; invatatura; studii. ◊ A face ~ a insusi cunostinte. A sti ~ a fi om invatat. A vorbi ca din ~ a vorbi ca un om invatat. A lega ~ea de gard a renunta la invatatura. 3) Document oficial, cu date personale care confirma drepturile unei persoane; carnet. ~ de munca. 4) Bucata de carton de dimensiuni mici, care contine diferite insemnari si serveste la anumite scopuri. ~ de vizita. ~ postala. ~ de joc. 5) inv. Comunicare in scris trimisa cuiva; scrisoare; ravas. A trimite ~. 6) inv. Caiet unde se fac diferite insemnari cu caracter administrativ; registru. ~ de imobil. [G.-D. cartii] /<lat. charta

vizita ~e f. Faptul de a merge in casa cuiva din politete, obligatie etc. 2) Consultatie medicala, acordata (de un medic) prin prezentarea la spital sau la domiciliul unui bolnav. ◊ carte de ~ bucata mica de carton, de forma dreptunghiulara, pe care sunt scrise numele si datele unei persoane. /<fr. visite

TUR s. n. 1. miscare circulara sau liniara pe un traseu oarecare, cu revenire la punctul de plecare, turatie (2); tura¹ (2). ♦ ~-retur = dus si intors, plecare si sosire; ~ de orizont = observare succesiva a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; (fig.) privire de ansamblu asupra unei probleme; ~ de pista = zbor de pe un traseu dreptunghiular, in jurul aerodromului. ♦ a trage primul ~ de manivela = a incepe turnarea unui film. ◊ plimbare scurta, raita. ♦ ~ de oras = vizitare, cu un mijloc de transport, a unui centru de interes turistic. ◊ actiune care cere indemanare, agilitate, putere. ♦ ~ de forta = efort, intreprindere indrazneata. 2. (sport) prima parte dintr-un campionat, jumatate din totalul etapelor. ◊ intrecere sportiva (de ciclism), in care se parcurge un circuit pe distanta lunga. ♦ ~ de scrutin = (prima sau a doua) etapa a unor alegeri care se repeta. 3. (tehn.) miscare circulara in jurul unui ax. 4. (la jocul de carti) ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie cartile, pe rand. (< fr. tour)