CARNAT, carnati, s. m. Produs alimentar preparat din carne tocata si condimente, introduse in intestine de porc, de oaie sau intr-un invelis din material sintetic. ♦ Fig. (Fam.) Sir lung. Un carnat de oameni. [Var.: (pop.) carnat s. m.] – Lat. *carnacius.

CHIFTEA, chiftele, s. f. Preparat culinar de forma rotunda sau ovala facut din carne tocata si prajita in grasime. [Var.: cheftea s. f.] – Din tc. kofte.

CHISCA, chiste, s. f. (Reg.) Un fel de caltabos facut din stomacul sau din intestinele porcului, umplute cu carne tocata si cu pasat. ♦ (Adverbial) Plin, indesat pana la refuz. – Din ucr. kyska.

GALUSCA, galuste (galusti), s. f. Preparat culinar de forma (relativ) sferica, facut din aluat, din gris, branza, carne tocata etc. – Din rus. galuska.

RULADA, rulade, s. f. 1. Prajitura facuta dintr-o foaie de aluat, infasurata in forma de sul si umpluta cu dulceata, crema etc. 2. Fel de mancare preparat din muschi de vaca sau de porc umplut cu tocatura, oua fierte etc. si rulat, sau din carne tocata amestecata cu ou, verdeata etc. careia i se da o forma de rulou si care se coace la cuptor. 3. (Rar) Ornament muzical de coloratura, bazat pe un sir de acorduri cantate pe o singura silaba. – Din fr. roulade.

PARIZER, s. n. Sortiment de mezel proaspat preparat din carne tocata de vita (mai ales plamani) si din slanina tocata, afumate la cald si apoi fierte. – Din germ. Pariser.

PERISOARA, perisoare, s. f. Preparat de forma sferica din carne tocata (amestecata cu orez si cu alte adaosuri), folosit in alimentatie, de obicei fiert. – Para² + suf. -isoara.

MUSACA, musacale, s. f. Mancare preparata din carne tocata si felii de patlagele vinete, de cartofi sau de dovlecei, asezate in straturi alternative si coapta in cuptor. – Din tc. musakka.

MITITEL, -EA, -ICA, mititei, -ele, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui mic; micut. ◊ Expr. De mititel = de mic copil; de tanar. A se face mititel = a se strange (pentru a nu fi vazut); p. ext. a lua o atitudine modesta, umila (in fata cuiva). ♦ (Substantivat) Apelativ afectuos pentru a vorbi cu sau despre un copil ori (ir.) cu sau despre o fiinta tanara, naiva. 2. S. m. Carnacior facut din carne tocata, amestecata cu diverse condimente, care se mananca fript la gratar; mic. 3. S. m. (Pop.; art.) Unul dintre numele d******i. – Din mic.

DEBRETIN, debretini, s. m. Carnat preparat dintr-un amestec de carne tocata de vita si de porc, introdus in intestine subtiri de porc si segmentat prin rasucirea unor bucati de circa 10 cm. – Din germ. Debreziner.

TORPEDO² s. n. Salam gros preparat din carne tocata de porc si de vita amestecata cu bucati de slanina. – Et. nec.

SALAM, salamuri, s. n. Un fel de carnat (mai gros) facut din carne tocata de vita sau de porc, de obicei afumat si uscat (pentru a se putea conserva). – Din tc., bg. salam. Cf. fr. salami, it. salame.

SARMA, sarmale, s. f. Preparat culinar din carne tocata (amestecata cu orez si cu alte ingrediente) invelita in foaie de varza, de vita etc. in forma unor rulouri. [Var.: sarmala s. f.] – Din tc. sarma.

CARNAT ~ti m. Produs alimentar preparat din carne tocata si condimente introduse in intestin de porc sau intr-un invelis artificial. [Var. carnat] /<lat. carnacius

CARNACIOR ~i m. (diminutiv de la carnat) mai ales la pl. 1) Carnati mici, fripti la gratar. 2) Carnati subtiri, preparati din carne tocata fin, care se mananca fierbinti. /carnat + suf. ~ior

CHIFTEA ~ele f. Preparat culinar de forma rotunda, facut din carne tocata si prajit in grasime. [G.-D. chiftelei; Sil. chif-tea] /<turc. kofte

CHISCA ~te f. pop. 1) Carnat de casa preparat din carne tocata si crupe. 2) Tub flexibil prin care se transporta fluidele la distante mici. /<ucr. kyska

GALUSCA ~te f. pop. Preparat culinar in forma de cocolos, pregatit dintr-un amestec de orez (sau crupe) cu carne tocata si adaos de condimente, infasurat in foi de varza sau de vita de vie; sarma. ◊ A inghiti ~ca a suporta in tacere o neplacere. [G.-D. galustei] /<rus. galuska

MITITEL ~i m. Preparat culinar de forma unui carnacior, facut din carne tocata, cu adaos de condimente si prajit la gratar. /Din mic

MUSACA ~le f. Produs culinar pregatit din carne tocata si din felii de legume (patlagele vinete, dovlecei sau cartofi), asezate in straturi si coapte in cuptor. [Art. musacaua; G.-D. musacalei] /<turc. musakka

PATEU ~ri n. 1) Preparat culinar facut din foi mici de aluat (de obicei dospit) cu umplutura (de branza, carne tocata, varza etc.) si prajit in ulei, unt. 2) Pasta alimentara preparata din ficat, din carne sau peste cu adaos de condimente. /<fr. pate

PATRICIAN² ~ana (~eni, ~ene) m. si f. Carnat preparat din carne tocata de vita si fript la gratar. [Sil. -ci-an] /<fr. patricien

PARJOALA ~e f. Preparat culinar din carne tocata, cu adaos de ou si de condimente, caruia i se da forma de turta mica si care se prajeste in grasime. /<turc. pirzola, bulg. parzola

PERISOARA ~e f. Preparat culinar in forma de cocolos, facut din carne tocata (amestecata de obicei cu orez), folosit la pregatirea unor mancaruri (supa, ciorba, sos). /para + suf. ~isoara

PUDING ~uri n. Preparat culinar facut dintr-un amestec de produse alimentare (paste fainoase, orez, branza, oua, carne tocata, zahar, fructe, rom) si dat la cuptor. /<fr., engl. pudding

RULADA² ~e f. 1) Prajitura preparata din foi de aluat rulate cu umplutura. 2) Preparat culinar in forma de rulou, facut din carne tocata sau pireu de cartofi, ou, verdeata etc. si copt in cuptor. /<fr. roulade

SARMA ~le f. mai ales la pl. Preparat culinar din carne tocata, amestecata cu orez (crupe) si alte ingrediente si invelita in foi de varza sau de vita de vie; galusca. [Art. sarmaua; G.-D. sarmalei] /<turc., sb. sarma

TORPEDO² n. Salam gros preparat din carne tocata de porc si de vita, amestecata cu bucati de slanina. /Orig. nec.

CHIFTEA, chiftele, s.f. Preparat culinar sub forma de buleta din carne tocata, mai mult sau mai putin aplatizata, prajita in grasime. Chiftelele foarte mici se numesc indeobste chiftelute, iar cele mari, ca niste turte lunguiete, parjoale.

COLTUNAS, coltunasi, s.m. Preparat culinar constand dintr-o bucata de aluat de taitei umpluta (cu branza, carne tocata etc.); coltunasii se pot adauga si fierbe in supa, sau sunt fierti in apa, apoi serviti cu un sos; sunt specifici bucatariei italiene, preparati in nenumarate feluri: ravioli (patrati), cappelleti (palarioare), tortellini (rotunzi), lunnete (semiluna), cannelloni (tuburi).

PATEU, pateuri, s.n. 1. Preparat de patiserie din foitaj umplut cu branza, carne tocata etc. 2. Pasta tartinabila din ficat de pasare (gaina, gasca, rata) sau de porc, proaspata sau din conserva. 3. Preparat culinar din tocatura de ficat, de carne de porc, de vanat sau de peste, variat aditionata si condimentata, invelita in aluat si coapta intr-o forma de metal; se consuma cald sau rece; inv. pasteta, pastet (din germ. Pastete); daca compozitia este invelita in slanina si coapta intr-o forma de lut sau de fonta cu capac, preparatul se numeste si terina (din fr. terrine); se consuma totdeauna rece, in felii.

RAGUT, raguturi, s.n. In gastronomie, denumire generala pentru un preparat culinar din carne, pasare, vanat, peste sau legume taiate in bucati regulate (cuburi), rumenite (ragut brun) sau nerumenite (ragut alb), pudrate cu faina si fierte intr-un lichid aromatizat; prin adaugare de ingrediente specifice, se obtin preparate traditionale precum tocana, stufat, gulas, papricas etc.; din fr. ragout; germ. Ragout. In bucataria italiana, „ragu” este un amestec specific de carne tocata cu sos de rosii picant, utilizat drept garnitura la pastele fainoase.

TORPEDO² s.n. Salam gros preparat din carne tocata de porc si de vita amestecata cu bucati de slanina. [Et. incerta].

HAMBURGER s.m. Bucata de carne tocata, fripta in tigaie si servita cu o felie de paine. [< engl., fr., it. hamburger (steak)].

pisatura, pisaturi, s.f. (pop.) 1. lucru pisat marunt; tocatura. 2. (reg.) carne tocata amestecata cu ceapa si slanina, pentru diferite mancaruri.

PATEU s.n. 1. Un fel de placinta umpluta cu carne tocata, cu branza etc. 2. Pasta de ficat, de carne sau de peste, preparata cu condimente si consumata proaspata sau conservata. [Pl. -uri, var. pate s.n. / < fr. pate].

PUDING s.n. 1. Budinca englezeasca, in care, pe langa ingredientele obisnuite, se adauga fructe uscate (prune etc.) sau carne tocata. 2. Varietate de conglomerat foarte compact, format din blocuri si din pietris. [< engl. pudding].

chiftea (chiftele), s. f. – Preparat culinar de forma rotunda din carne tocata si prajita. – Var. cheftea, chioftea, piftea. Mr. chifte, megl. chiofti. Tc. kofte (Miklosich, Turk. Elem., II, 113; Seineanu, II, 110; Lokotsch 1226; Ronzevalle 151); cf. ngr. ϰεφτές, ϰιοφτές, bg. kjofte, sb. cufteta.

FARSA s. f. 1. comedie usoara in care comicul reiese mai ales din situatii hazlii; bufonerie. 2. pacaleala, festa. 3. carne tocata si condimentata cu care se umple o pasare, un peste, o leguma; umplutura. (< fr. farce, it. farsa)

HAMBURGER [-GAR] s. m. bucata de carne tocata prajita in tigaie si servita calda intr-o chifla taiata in doua. (< fr., engl., amer. hamburger)

HASE s. n. carne tocata. ◊ conserva preparata din ficat, carne tocata si condimente. (< fr. hache)

PATEU s. n. 1. placinta umpluta cu carne tocata, cu branza etc. 2. pasta de ficat, de carne sau de peste, cu condimente. (< fr. pate)

PUDING¹ s. n. budinca englezeasca in care, pe langa ingredientele obisnuite, se adauga fructe uscate sau carne tocata. (< fr., engl. pudding)

RAVIOLI s. m. inv. mancare italieneasca constand din coltunasi cu carne tocata, spanac, oua si branza, serviti cu sos. (< it. ravioli)

SROT s. n. 1. primul produs rezultat de la macinarea cerealelor. 2. material din resturile de seminte oleaginoase dupa extragerea uleiului, folosit ca furaje pentru vite. 3. carne tocata grosier care intra in compozitia unor salamuri. 4. utilaj compus dintr-un valt si mai multe site. (< germ. Schrot)

TORPEDO² s. n. salam gros din carne tocata, de porc si de vita, cu bucati de slanina. (< sp. torpedo)

musaca (musacale), s. f. – Mincare de vinete cu carne tocata. Tc. musaka, cf. ngr. μουσαϰᾶς (Ronzevalle 161; Tiktin).

CHIFTEA, chiftele, s. f. Turta mica facuta din carne tocata si prajita in grasime. [Var.: cheftea s. f.] – Tc. kofte.

calbas, cilbas, gilbaj (est) si gilbas (vest). m. (ung. kolbasz, rus. kolbasa si kalbasa, d. vsl. klubasa, care vine poate d. ebr. kol-basar, fel de fel de carne). Mat gros de porc umplut cu carne tocata, orez ori pisat s. a. (V. chisca). – Tot de aci: caltabos, cartabos, galdabos, galdabaj si gildabas (Munt.) m., si calbasa f., pl. e (Dorna).

chiftea, cheftea si chioftea f., pl. ele (turc. [d. pers.] kofte, pop. kufte). Turtisoara de carne tocata prajita in unt (numita in Mold. si pirjoala). Cind aceste turte is mici si puse in sos se numesc chiftele marinate. – In Munt. piftea, vulgarizm [!] de rau gust. V. perisoara.

chisca f., pl. ste, sti, si (sud) sci (rut. kiska, mat, rus. kiska, pol. kiszka). Stomahu [!] porcului. Cirnat facut din stomahu porcului si din intestinele groase (gilbaji) umplute cu pisat ori cu orez si carne tocata. Saculet lung umplut cu nisip ca sa bati pe cineva (un hot) fara sa-i ramiie vinatai.

HAMBURGER (n. pr. Hamburg) s. m. Chiftea din carne de vita condimentata, pusa, impreuna cu diverse garnituri, intr-o chifla taiata si a carei denumiri provine de la o specialitate de carne tocata din orasul Hamburg. Preparat si raspandit in S.U.A. de fratii Maurice si Richard McDonald (1948).

cirnat m. (lat. carnaceus, de carne. V. carne). Est. Mat de animal, mai ales de porc, umplut cu carne tocata. – In vest -at m. (pin [!] infl. masculinelor in at, pl. ati).

buft n., pl. uri (ung. bufti, busnat, bucalat. V. buftea. Cp. cu bi- si ghiftuiesc). Nord. Chisca, stomah de porc. Cirnat (umplut cu carne tocata, pisat s.a.) facut din acest stomah. Fig. Iron. Om gras (Sez. 31, 112).

tocatOR, -OARE, tocatori, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care toaca, care marunteste, care zdrobeste ceva. II. S. n. 1. Cutit mare sau masina de tocat carne, nutret etc. 2. Placa de lemn, de material plastic etc. pe care se toaca zarzavaturi, carne etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne. [Var.: (II) tocatoare s. f.] – Toca + suf. -ator.

TOCATURA, tocaturi, s. f. 1. carne tocata (si amestecata cu paine, condimente etc.), din care se prepara anumite mancaruri. 2. P. gener. Ceea ce a fost tocat. Tocatura de paie. – Toca + suf. -atura.

SATAR, satare, s. n. 1. Cutit mare de bucatarie, scurt, lat si greu, pentru spart oase, pentru tocat carne etc. 2. Secure folosita in trecut ca arma de lupta sau ca unealta a calaului. – Din tc. satir.

CUTER² ~e n. Masina de tocat carne, folosita la fabricarea mezelurilor. /<engl., fr. cutter

TOCATURA ~i f. 1) Material maruntit prin tocare. 2) carne tocata amestecata, de obicei, cu anumite ingrediente, servind la prepararea diferitelor feluri de mancare. /a toca + suf. ~tura

HASEU s.n. carne tocata. ♦ Conserva preparata din ficat, carne (de porc, de pasare etc.) tocate si uneori condimentate. [Var. hase s.n. / < fr. hache].

pisator, pisatoare, s.n. si f. (reg.) 1. (s.n.) bat special cu care se tescuiesc strugurii. 2. (s.n.) mai de lemn pentru batut. 3. (s.f.) planseta de lemn pentru tocat carnea; fund. 4. (s.f.) unealta pentru zdrobit fructe, samburi.

TRANDAFIR, trandafiri, s. m. 1. Nume dat unor specii diverse de plante perene sau de arbusti ornamentali din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori divers colorate si placut mirositoare, folosite mult in industria parfumurilor (Rosa). ◊ Trandafir salbatic = maces. ◊ Compuse: (Bot.) trandafiri-de-munte = smirdar; Trandafir-galben = teisor (2) (Kerria-japonica); (Zool.); trandafir-de-mare = actinie. 2. (In sintagma) Lemn de trandafir = lemnul unor arbori din America de Sud, din care se fac mobile de lux. 3. Carnat din carne de porc tocata mare, cu satarul, si condimentata cu mult piper si usturoi. – Din ngr. triandafillo „treizeci de foi” (apropiat, prin etimologie populara, de fir).

PATRICIAN, -A, patricieni, -e, subst. 1. S. m. si f. (In Roma antica) Membru al comunitatii gentilice, iar mai tarziu al aristocratiei gentilice, care se bucura de toate drepturile si privilegiile; patriciu (2); p. gener. nobil, senior, aristocrat. ♦ (Adjectival) Care apartine patricienilor (1), privitor la patricieni, de patricieni; p. gener. de origine nobila, aristocratica; cu purtari, gesturi etc. distinse. 2. S. m. Carnat preparat din carne de vita tocata, cu condimente, care se consuma fript pe gratar. [Pr.: -ci-an] – Din fr. patricien.

CHILI s.n. Cuvant de origine indiana sud-americana, de circulatie internationala in variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec traditional de condimente, numit si chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constand in principal din boia, chimion amar, oregano si usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supa, tocanita) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mancare specific texana din carne de vita tocata, boabe de fasole, bucati de ardei si rosii; adaptat bucatariei europene, chilli con carne este o tocanita din carne de vita cu felii de ardei, in sos picant.

PARIZER s.n. Salam de culoare roz, preparat din carne de vita tocata marunt si fiarta. [< germ. Pariser].

GHIVECI² ~uri n. 1) Fel de mancare pregatita dintr-un amestec de legume tocate (cu sau fara carne). 2) fig. peior. Creatie artistica eterogena si lipsita de valoare. /<turc. guvec

TARTAR adj. In gastronomie, preparat in stil tatar sau foarte picant; biftec tartar = carne de vaca cruda, tocata, servita cu fileuri de sardele si galbenus de ou crud deasupra (fr. bifteck tartare; germ. Tatarenbeefsteak); sos tartar = sos picant rece, din maioneza amestecata cu bucatele de albus fiert, esalot, capere si verdeata tocata marunt (fr., engl. sauce tartare; germ. Tatarensauce), iar ca preparat casnic, sos rece din maioneza amestecata cu mustar foarte iute, asezonat divers.

CRENVURST, crenvursti, s. m. Produs alimentar in forma de carnacior, obtinut din carne de vita si slanina tocate fin, introduse in intestine de oaie sau in material plastic si adesea prinse in pereche. – Din germ. Krenwurstchen.

PARIZER n. Salam din carne de vita si slanina, tocate marunt si fierte. /<germ. Pariser

CRENVURST s. m. carnacior subtire, din carne de vita si slanina tocata fin. (< germ. Krenwurstchen)

PARIZER s. n. varietate de salam de culoare roz, din carne de vita si slanina, tocate marunt si fierte. (< germ. Pariser)

HASEU s.n. carne, peste, legume, crude sau fierte, taiate sau tocate marunt (dar nu date prin masina de tocat), utilizate ca baza pentru umpluturi sau pentru un preparat; prin ext. preparat realizat astfel, proaspat sau sub forma de conserva; din germ. Hachee, cf. fr. hachee (= taiat marunt).

TOPITURA, topituri, s. f. 1. Substanta lichida obtinuta prin topirea unei substante solide. ♦ Spec. Metal lichid dintr-un cuptor de topit in timpul unui ciclu de topire sau de elaborare. 2. (Reg.) Slanina subtire (de pe burta porcului) care se topeste pentru a se obtine din ea untura; mancare preparata din bucatele de carne desprinse de pe slanina si prajite cu ceapa tocata. – Topi + suf. -tura.

A UMPLE umplu tranz. 1) (recipiente, incaperi, suprafete etc.) A face sa fie plin (pana la limita). ~ borcanul cu apa. ~ odaia cu miros neplacut. ◊ A(-si) ~ buzunarele a castiga bani multi, de obicei in mod ilicit. A(-si) ~ burta (sau pantecele) a manca prea mult. 2) (invelisuri de carne, de aluat, de legume etc.) A completa introducand inauntru un anumit preparat culinar (tocat). ~ o rata cu hrisca. ◊ ~ bors a pune la fermentat tarate amestecate cu huste si apa clocotita. 3) A face sa se umple. /<lat. implere

TOCANA ~e f. 1) Mancare pregatita din bucatele de carne (mai ales de porc) prajita cu ceapa si inabusita in sos sau bulion. 2) Mancare pregatita din legume tocate, prajite cu ceapa. /<ung. tokany