Rezultate din textul definițiilor
AFUMATURA, afumaturi, s. f. Produs alimentar conservat cu ajutorul fumului; p. ext. carne afumata. – Afuma + suf. -atura.
MEZEL ~uri n. mai ales la pl. Produs alimentar din carne afumata (salam, sunca, jambon etc.). /<turc. meze
afuma (afum, afumat), vb. – 1. A expune la fum. – 2. A fumega, a scoate fum. – 3. A se ameti, a se chercheli. Mr. afum. Lat. affumāre (Puscariu 35; Candrea-Dens., 679; REW 208; DAR); cf. it. affumare, prov., cat., port. afumar, sp. ahumar. Cf. fum. Der. afumat, adj. (ametit, cherchelit), cf. Iordan, BF, VI, 160, si can. ajumado; afumata, s. f. (varietate de struguri); afumator, s. n. (utilaj pentru producerea fumului in vederea linistirii familiei de albine); afumatoare, s. f.; afumatura, s. f. (carne afumata).
BUJENITA, bujenite, s. f. (Reg.) carne afumata. – Din ucr. buzenycja.
BATOG ~uri n. 1) Produs alimentar preparat din spinare de morun sau nisetru, sarata si afumata. 2) carne de peste, sarata si afumata. /<sb. batok, rus. batog
bujenita (bujenite), s. f. – carne afumata. Rut. buzenicija (DAR; Scriban), de unde si mag. buzsenyica. Se foloseste in Mold.
AFUMATURA, afumaturi, s. f. carne afumata. – Din afuma + suf. -(a)tura.
BATOG, batoguri, s. n. Spinare de morun sau de nisetru, sarata si afumata; p. gener. carne de peste sarata si afumata. [Var.: batoc s. n.] – Din scr. batok, rus. batog.
SUGIUC s. n. 1. Produs de cofetarie facut din nuci m****e in must fiert cu faina. ♦ Bigi-bigi. 2. (Inv.) Un fel de cirnat afumat preparat din carne de oaie, de capra sau de vita; ghiuden. – Din tc. sucuk.
BACON s.n. Sunca speciala, preparata din carne grasa si afumata. [Pron. beican. / < engl. bacon].
BACON BEI-CAN/ s. n. sunca speciala, preparata din carne grasa si afumata. (< engl. bacon)
BATOG, batoguri, s. n. Spinare de morun sau de nisetru, sarata si afumata; p. ext. carne de peste sarata si afumata. [Var.: batoc s. n.] – Sb. batok, rus batog.
PASTRAMA pastramuri f. 1) Produs alimentar preparat din carne bine condimentata si afumata sau uscata la soare. 2) Varietate de astfel de produs alimentar. ◊ A se face ~ a slabi foarte tare. A tine pe cineva la ~ a tine pe cineva inchis timp indelungat. /<ngr. pastramas, turc. pastirma
pecie, pecii, s.f. (inv. si reg.) 1. carne macra de vita, de oaie sau de porc (mai ales de pe langa sira spinarii), buna pentru friptura. 2. bucata sau felie de carne macra, sarata si afumata. 3. friptura. 4. tocana de carne. 5. bucata de slanina cat lungimea porcului. 6. peritoneu. 7. (in sintagma) pecia popii = bucata de colac pe care o ia preotul la biserica. 8. maruntaie.
susala, susale, s.f. (reg.) 1. (in forma: susana) bucata mare de slanina sau de carne; ciozvarta. 2. carne macra de oaie afumata.
CEAFA, cefe, s. f. 1. Partea de dinapoi a gatului sau, p. ext., a capului. ◊ Expr. Cand mi-oi (sau ti-oi etc.) vedea ceafa = niciodata. A face ceafa = a se ingrasa. Gros in (ori la) ceafa sau cu ceafa groasa = gras; fig. bogat; influent. ♦ Regiunea cervicala. 2. Specialitate de carne de porc din regiunea cefei (1), afumata sau sarata. – Cf. alb. cafe.
POLONEZ, -A, polonezi, -e, subst., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din populatia de baza a Poloniei sau este originara de acolo; polon (1). 2. Adj. Care apartine Poloniei sau populatiei ei, privitor la Polonia sau la populatia ei, originar din Polonia; ca al polonezilor (1); polon (2). ◊ Covrig polonez = produs de patiserie in forma de colacel preparat din aluat de cozonac imbibat cu sirop de zahar si avand deasupra nuci pisate. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbita de polonezi (1). 3. S. f. Dans de origine poloneza (2), in tempo moderat si in masura de 3/4, cu ritm viguros si cu caracter maiestuos, solemn, asemanator marsului; melodie dupa care se executa acest dans. 4. S. m. Mezel din carne de vita si de porc, afumat la cald si apoi fiert; (fam.) polis. – Din fr. polonais.
ANGHILA s.f. 1. Anghila-de mare. Peste comun in Oceanul Atlantic, de 0,50-1,5 m lungime, putand ajunge pana la o greutate de 15 kg (Conger conger). 2. Anghila-de-rau. Peste migrator avand forma unui sarpe, cu carnea foarte grasa, consumat proaspat sau afumat, cu precadere in tarile scandinave si in partea de nord a Germaniei (Anguilla anguilla)
BACON s. n. (Rar) carne sau costita de porc dezosata, sarata si afumata (taiata in felii subtiri). [Pr.: beican] – Cuv. engl.
SALAM, salamuri, s. n. Un fel de carnat (mai gros) facut din carne tocata de vita sau de porc, de obicei afumat si uscat (pentru a se putea conserva). – Din tc., bg. salam. Cf. fr. salami, it. salame.
PARIZER, s. n. Sortiment de mezel proaspat preparat din carne tocata de vita (mai ales plamani) si din slanina tocata, afumate la cald si apoi fierte. – Din germ. Pariser.
PASTRAMA, pastramuri, s. f. carne (de oaie, de capra, de porc, de gasca etc.) sarata, afumata, uscata si (puternic) condimentata, care serveste ca aliment. ◊ Expr. (Fam.) A tine (pe cineva) la pastrama = a tine (pe cineva) inchis un timp indelungat. A face (pe cineva) pastrama = a bate foarte tare (pe cineva). A se face pastrama = a slabi foarte tare. A pune la pastrama = a ucide; a distruge. ♦ (La pl.) Diferite sortimente din carnea definita mai sus. [Var.: (inv. si reg.) pastrama s. f.] – Din ngr. pastramas, tc. pastırma.
SLANINA, slanini, s. f. Strat de grasime intre pielea si carnea porcului; parte, bucata din aceasta grasime, conservata si preparata ca aliment (cu adaos de sare ori de boia sau afumata) sau care se topeste, devenind untura. [Pl. si: slanine] – Din bg., scr. slanina.
JAMBON ~oane n. 1) Bucata de carne (de porc) de la coapsa sau de la umar. 2) Produs alimentar preparat din pulpa de porc tinuta in saramura cu ingrediente si apoi afumata sau fiarta; sunca. /<fr. jambon