spargabil, spargabila, adj. (inv.; despre fructe si carnea lor) care se sparge usor.

sparguriu, spargurie, adj. (inv.) fragil, casant (care se sparge usor).

INCASABIL, -A, incasabili, -e, adj. Care nu se sparge (usor). – Din fr. incassable.

FRIABIL, -A, friabili, -e, adj. (Despre materiale) Care se faramiteaza, se sparge usor. [Pr.: fri-a-] – Din fr. friable, lat. friabilis.

FRIABIL ~a (~i, ~e) livr. (despre materiale) Care poate fi sfaramat sau spart usor; faramicios. [Sil. fri-a-] /<fr. friable, lat. friabilis

INCASABIL ~a (~i, ~e) Care nu poate fi (usor) spart. /<fr. incassable

FRIABIL, -A adj. Care se poate sfarama, sparge usor. [Pron. fri-a-. / cf. fr. friable, lat. friabilis < friare – a sparge].

INCASABIL, -A adj. Care nu se sparge (usor). [Cf. fr. incassable].

INCASABIL, -A adj. care nu se sparge (usor). (< fr. incassable)

FRAGIL ~a (~i, ~e) 1) (despre obiecte) Care se sparge, se sfarama usor; casant. 2) fig. Care are un aspect fizic delicat; cu constructie fara vigoare; slab; plapand; gingas; firav; delicat. /<fr. fragile, lat. fragilis

CASANT, -A adj. (Despre un material) Care se sparge, se sfarama usor; fragil. [Cf. fr. cassant].

CASANT, -A, casanti, -te, adj. Care se sparge sau se sfarama usor; fragil, casabil. – Din fr. cassant.

CASANT, -A, casanti, -te, adj. Care se sparge sau se sfarama usor; fragil. – Fr. cassant.

FRAGIL, -A, fragili, -e, adj. (Despre materiale) Care se sparge, se sfarama, se frange usor sub actiunea unor solicitari exterioare, a unor tensiuni interne etc. ♦ Gingas, firav, delicat. – Din fr. fragile, lat. fragilis.

CASANT ~ta (~ti, ~te) (despre obiecte) Care se sparge, se rupe sau se sfarama usor; fragil. /<fr. cassant

SPART adj. 1. ciobit, ciocnit, crapat, fisurat, plesnit. (Vas de lut usor ~.) 2. crapat, despicat, spintecat, taiat. (Lemne de foc ~.) 3. gaurit. (O cratita ~.) 4. fortat, stricat. (Incuietoare ~; lacat ~.) 5. v. jefuit. 6. strapuns. (Front ~.)

CIOCNI, ciocnesc, vb. IV. 1. Refl. (recipr.) intranz. si tranz. A (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (facand zgomot). ♦ Tranz. A lovi ouale rosii unul de altul cu unul dintre capete, conform traditiei legate de sarbatoarea Pastilor. ♦ Tranz. (Despre pui) A sparge coaja oului in care s-a format, pentru a iesi din el. ♦ Tranz. A lovi usor unul de altul paharele de bautura, in semn de urare. 2. Tranz. A lovi un obiect fragil, producandu-i o crapatura, o plesnitura; a face sa crape, sa plesneasca. 3. Refl. recipr. Fig. (Despre interese, idei etc.) A fi sau a veni in contradictie. 4. Refl. recipr. Fig.(Despre armate adverse; rar, despre oameni) A se incaiera, a se bate. – Cf. bg. cukna, ucr. koknuti.

ticni (-nesc, -it), vb. – 1. A sparge un obiect de ceramica sau de sticla. – 2. (Refl.) A bate cimpii, a-si pierde mintile. – Var. Mold. ticni. Creatie expresiva, care imita zgomotul bataii usoare, cf. tac, cu suf. tot expresiv -ni. – Der. ticneala, s. f. (nebunie, ratacire). Ticni este fata de tic, ca tacani fata de tac. Ticnitoare, s. f. (Banat, pasare, Picus maior), cf. ciocanitoare.