ULTRAMARIN s. n. Colorant mineral sau sintetic obtinut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, carbune de lemn si sulf, care are diverse culori dupa conditiile de preparare, cel mai cunoscut fiind de culoare albastra. – Din germ. Ultramarin, fr. ultramarine.

SODA s. f. Carbonat neutru de sodiu (cristalizat), folosit mai ales la spalatul rufelor, vaselor etc. ◊ Soda calcinata = carbonat de sodiu in stare anhidra. Soda cristalizata = carbonat de sodiu cristalizat. Soda caustica = hidroxid de sodiu. – Din germ. Soda.

CARBONAT s. carbonat acid v. bicarbonat; carbonat de potasiu v. potasa; carbonat de sodiu v. soda.

NATRON s. v. carbonat de sodiu, hidroxid de sodiu, soda, soda caustica.

SODA s. (CHIM.) 1. carbonat de sodiu, (inv.) natron. 2. soda caustica = hidroxid de sodiu, (reg.) natron.

ULTRAMARIN s.n. Produs sintetic obtinut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, mangal si sulf, intrebuintat drept colorant albastru. [< fr. ultramarine].

ULTRAMARIN I. adj. inv., s. n. (de) culoare albastra. II. s. n. colorant albastru obtinut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, mangal si sulf. (< germ. ultramarin, fr. ultramarine, /II/ Ultramarin)

CARBONATI (‹ fr {i}) s. m. pl. Saruri ale acidului carbonic. ♦ Carbonat neutru = sare a acidului carbonic in care doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de metale. ♦ Carbonat acid = sare a acidului carbonic in care un singur atom de hidrogen a fost inlocuit cu un atom de metal; (impr.) bicarbonat. ♦ Carbonat de calciu = sarea de calciu a acidului carbonic, raspindita in natura sub forma de calcar (piatra de var), creta, marmura, calcit; intrebuintat ca piatra de constructie, la obtinerea cimentului, a varului, a sticlei. ♦ carbonat de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, produs de baza al industriei chimice, folosit in ind. sticlei, a sapunului, a uleiurilor vegetale, a petrolului, metalurgica, farmaceutica, in gospodarie etc.; soda (1). ♦ Carbonat acid de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, folosita ca alcalinizant al secretiei gastrice in acidoze si sub forma de lotiuni detergente in infectii, arsuri etc.; (impr.) bicarbonat de sodiu.

NATROLIT (‹ fr. {i}; {s} natron „carbonat de sodiu” + gr. lithos „piatra”) s. n. Alumosilicat natural hidratat de sodiu din grupa zeolitilor, care cristalizeaza in sistemul rombic. Este transparent, incolor sau alb, galben, rosu, cu luciu sticlos casant.

SODA s.f. Substanta de culoare alba, de obicei cristalizata, intrebuintata pentru spalatul rufelor, vaselor etc.; carbonat neutru de sodiu. ◊ Soda caustica = hidrat de sodiu cristalizat, intrebuintat la fabricarea sapunurilor si ca reactiv. [< germ. Soda].

SODA s. f. substanta alba, de obicei cristalizata, pentru spalatul rufelor, vaselor etc.; carbonat neutru de sodiu. ♦ ~ caustica = hidrat de sodiu cristalizat, folosit la fabricarea sapunurilor si ca reactiv. (< germ. Soda)

NATRON s.m. (Chim.) carbonat hidratat natural de sodiu. [Cf. germ. Natron, fr., sp. natron < ar. natrun].

NATRON s. m. carbonat natural hidratat de sodiu. (< germ. Natron)

CALCE¹ (lat. calx, calcis) 1. Oxid de calciu. ♦ C. sodata = amestec de oxid de calciu cu 5-20% hidroxid de sodiu, care absoarbe dioxidul de carbon si vaporii de apa din aer; folosita la uscarea gazelor, la umplerea extinctoarelor. 2. Material refractar obtinut prin calcinarea carbonatului de calciu natural (calcar, calcit, marmura etc.).