videocamera s. f. camera pentru inregistrari video. (< video¹- + camera)

ZOOM [zu:m] (‹ engl.) s. n. 1. Ansamblu de lentile mobile cu ajutorul carora se poate modifica distanta focala, utilizat la aparate de fotografiat camere video, microscoape etc. Permite captarea de imagini clare de la mari distante si focalizarea pe imagini de detaliu. 2. Efectul de miscare rapida inainte si inapoi fata de subiectul filmat, obtinut prin folosirea unor obiective cu distanta focala variabila.

videoCAPTOR s.n. Tub videocaptor = tub electronic de televiziune pentru traducerea imaginilor in semnale electromagnetice; camera de televiziune; vidicon. [< video- + captor].

camera s. f. I. 1. incapere intr-un apartament. ♦ muzica de ~ = muzica destinata unui numar redus de interpreti. 2. compartiment intr-un sistem tehnic (instalatie, masina, aparat). ♦ ~ obscura = a) incapere neluminata sau cu lumina de o anumita culoare, in care se lucreaza cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul caruia se obtine pe un ecran imaginea rasturnata a unui obiect; ~ fotografica = a) aparat fotografic; b) camera obscura de televiziune (sau videocaptoare), aparat complex pentru captarea imaginii si transformarea ei in semnale video; ~ de combustie = incapere a motorului cu ardere interna in care se aprinde amestecul de gaze. II. tub inchis de cauciuc care se umfla cu aer si care se asaza pe roata sub anvelopa. ◊ balon de cauciuc al unei mingi de sport. III. 1. adunare parlamentara constituita; organ suprem al puterii de stat. 2. (ec.) institutie avand ca obiectiv sprijinirea activitatii dintr-un anumit domeniu. (< it. camera)

videoFONIE s. f. tehnica ce permite a inregistra imaginea si sunetul pe un suport magnetic cu ajutorul unei camere de televiziune si a unui magnetoscop si a reda aceasta inregistrare pe un ecran de televiziune: video² (II). (< engl. videophony, fr. videophonie)

CASETA, casete, s. f. 1. Cutie in care se pastreaza bani sau mici obiecte (pretioase) sau care protejeaza anumite elemente ale unui sistem tehnic. ♦ Cutie de lemn sau de metal cu un perete mobil, unde se introduce placa sau filmul pe care se fotografiaza. 2. Cutie anexa a camerelor de luat vederi, in interiorul careia se afla pelicula cinematografica. 3. Despartitura a unei case¹ tipografice. 4. Anunt cu chenar, folosit la tiparirea numelor si adreselor, in anuare, carti de telefon etc. 5. Indicatie pusa, de obicei, la sfarsitul unei carti si care cuprinde anumite date privitoare la lucrare (data culegerii, a tiparirii etc.). 6. Constructie standardizata compacta din material plastic, in care se afla montata banda magnetica (subtire si ingusta). ◊ Caseta video = videocaseta. 7. (Med.) Partea metalica a puntii protetice dentare. – Din it. cassetta, fr. cassette.