data f., pl. dati (d. dau). Oara, moment: o data (pl. de doua ori). Intiia data sau intiia oara, prima data sau prima oara (pl. a doua, a treia oara). Rind, serie de timp: asta data, de asta data, data asta (acuma, in acest timp). Alta data, odata, odinioara (lat. olim), nu acuma: alta data eram mai fericit, sa vii alta data. De o cam data. V. deocamdata. Pe data, indata, imediat (V. odata). Dintr’o data, pe data, indata, dintr’o singura lovitura: dintr’o data l-a invins. Data, pl. date (fr. date, it. data, d. lat. datum, pl. data). Ziua, timpu cind s’a facut, cind s’a emis un lucru: pe peatra era data anului 1504 (moartea lui Stefan cel Mare). Pl. Notiuni, informatiuni ale stiintei (fr. donee): in aceasta carte is date importante.

bat n., pl. bete (cp. cu bita si cu ung. bot, bat, daca nu mai degraba cu lat. vitium, care, daca s’ar fi pastrat, ar fi dat bat. P. int., cp. cu flagel). Baston, bucata de lemn cam ca un baston sau ca o varguta sau si mai mica: un bat de chibrit. Lovitura de bat: a trage cuiva un bat.

DEOcamdaTA adv. Pana la momentul dat; pana acum; inca; pentru moment. ~ doarme. ~ n-a plecat. /de + o + cam + data

CATRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, inspre, la. Catre casa. ♦ (Precedat de prep. „de”) Dinspre, de la... ♦ (Pop.) Aproape de..., pe langa. 2. (Cu sens temporal) Pe la..., cam la... Catre seara. 3. Fata de... ♦ (Inv.) Impotriva, in contra. 4. (Precedat de prep. „de”) De. Ajutorul dat de catre prietenii lui. 5. (Cu sens final; inv.) Cu scopul... pentru... [Var.: (reg.) catra prep.] – Lat. contra.

scund (-da), adj. Marunt, de inaltime redusa. Sl. skądu (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 335). – Der. scundac, adj. (cam scund); scundatec, adj. (inv., marunt); scunda, vb. (Trans. de V., a amputa, a taia).

camOES (camOENS) [camoiŋs], Luis Vaz de (c. 1524-1580), poet portughez. Capodopera sa, epopeea nationala „Luisiadele”, evoca expeditia lui Vasco da Gama catre India si totodata istoria Portugaliei, utilizind elemente diverse (mitologice, cosmografice, epice si descriptive) intr-o unitate de rigoare clasica. Lirica sa (sonete, cantonete), consacrata iubirii, anunta, prin fluiditatea melancolica a versului, romantismul. Teatru.

camai adv. (lat. quam magis = quantum magis, cit mai. V. cam). Vechi. Rar azi. Mold. Cit mai, foarte: camai mic, se chirchilise camai bine. Mai: nu voi camai da-va (Dos.), nu va voi mai da. Azi. Mold. nord. Trans. Tot: s´a camai dus (s´a tot dus).

SFERT, sferturi, s. n. 1. Fiecare dintre cele patru parti egale in care se poate imparti un intreg; a patra parte dintr-un intreg; firtai. ◊ Loc. adv. Pe sfert (sau pe trei sferturi) = (cam) cat a patra parte (sau cat trei parti) din intreg. ◊ Expr. Trei sferturi = pozitie a capului intermediara intre pozitia din fata si cea din profil. 2. (Inv.) dare in bani reprezentand a patra parte din bir si platibila de patru ori pe an. [Var.: (reg.) sfert s. n.] – Din sl. cetvrutu.

INCOLO adv. 1) In alta parte; in directia aceea; intr-acolo. ◊ Mai ~ a) mai departe; mai la o parte; b) mai tarziu; peste un timp oarecare. ~ si incoace dintr-o parte in alta; de colo pana colo. Nici ~, nici incoace a) nici inainte, nici inapoi; b) nici da, nici ba; c) nici la o cale. Lasa-l (sau da-l) ~ nu-i acorda atentie; lasa-l in pace. De aici ~ din acest loc si mai departe. De acum (sau de azi, de maine) ~ in viitor. 2) In alta privinta; de altminteri; in afara de aceasta; in rest. E cam suparacios, ~ e om de treaba. /in + colo

ametesc v. tr. (orig. nest. Cp. cu lat. amittere, a trimete [!], a da drumu, a perde [!], si vgr. methyo, ma imbat. In Ban. si Hateg amet, ameti, amete, sa ameata. La Polizu amatesc. La Sincai, 2, 291, amotesc poate fi o gres. de citire ild. amagesc). Am ameteala: invirtindu-ma, am ametit. Ma cam imbat: bind vin, am ametit. Fig. Imi perd cumpatu: a ametit de atita onoare. V. tr. Cauzez ameteli (pr. si fig.): vinu, banii l-au ametit. V. refl. Ma cam imbat (pr. si fig.): m' am ametit de atita vin. – Si amitesc (Acad.).

ACOLO adv. In acel loc (relativ) indepartat (de cel care vorbeste); in alt loc. ♢ (Precedat de diferite prepozitii, cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam in locul acela. Dintr-acolo = din acel loc. Intr-acolo = spre acel loc. De acolo = din locul de unde porneste o actiune sau o miscare. De pe acolo = cam din acel loc. ♢ Expr. Pan' pe-acolo = peste masura, din cale-afara (de greu, mare, frumos etc.). Ce ai acolo? = ce ai in fata (sau in mana etc.)? Ce faci acolo ? = cu ce te ocupi (in clipa de fata)? (Fam.) Fugi de-acolo! = da de unde! Ce am eu de-acolo? = ce ma priveste, ce avantaj am din asta? [Acc. si: acolo] – Lat. eccum-[i]lloc.

asa si (mai vechi) asi adv. (lat. eccum sic, iaca asa. V. si). Ast-fel, in acest fel: cum iti vei asterne, asa vei dormi. Asemenea, ast-fel de: la asa oameni (unor asa oameni) nu le dau voie. Asa de, ast-fel de, atita de: era asa de intuneric, in cit nu se vedea nimic. (Mai putin bine fara de: asa prost ma crezi?). Asa si asa sau nici asa, nici asa (fam.), potrivit, modest: o casa asa si asa. cam asa, aproape asa: cam asa s´a intimplat. Iaca asa (fam.), formula de incheiere a unei povestiri: iaca asa, mai baieti! Asa dar, deci, pin [!] urmare, vrea sa zica: asa dar, ne-am inteles. Azi asa, mini [!] asa, se zice cind povestesti despre un fapt repetat: azi asa, mini asa (de ex., fura), pina cind a fost prins. Se intrebuinteaza si cind nu vrei sau nu poti da un raspuns precis: De ce nu vrei sa mergi? – Asa! – In nord. barb. dupa germ. so ein: asa un om, asa o casa. Rom. corect asa om, asemenea om, ast-fel de om.

ACOLO adv. In acel loc (relativ) indepartat (de cel care vorbeste); in alt loc. ◊ (Precedat de diferite prepozitii, cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam in locul acela. De (sau dintr-) acolo = din partea aceea, din locul acela. Intr-acolo = spre acel loc, spre directia aceea. De (pe) acolo = cam din acel loc. Pana acolo... = pana la situatia..., la imprejurarea (care depasete limita ingaduita)... ◊ Expr. (Reg.) (Pan') pe-acolo = peste masura, din cale-afara (de greu, mare, frumos etc.). Ce ai acolo? = ce ai la tine (sau in mana etc.)? Ce faci acolo ? = cu ce te ocupi (chiar in momentul de fata)? Fugi de acolo! = da' de unde! nici gand! imposibil! Ce am eu de-acolo? = ce ma priveste, ce avantaj am din asta? [Acc. si acolo] – Lat. eccum-[i]lloc.

A ARATA arat 1. tranz. 1) (fiinte, obiecte etc.) A expune intentionat vederii; a lasa sa se vada. 2) (lucruri, valori etc.) A face sa fie vazut printr-un gest, semn etc.; a indica. ~ greselile de punctuatie. ~ cararea. Termometrul arata zero grade. ◊ ~ cu degetul pe cineva a) a desconsidera; b) a vorbi de rau in mod direct despre cineva. ~ usa cuiva a da afara dintr-un local pe cineva. 3) fam. A pune in fata; a prezenta; a infatisa. ~ legitimatia. ~ un bolnav medicului. 4) A face sa inteleaga; a explica; a lamuri. ~ cum se rezolva problema. 5) A adeveri prin rationamente sau prin fapte concrete; a dovedi; a demonstra; a proba. El vrea sa arate ce stie. A-si ~ curajul. ◊ Ti-oi arata eu! te-oi invata eu minte! 6) A face sa se arate. 2. intranz. A avea o anumita infatisare. ~ bine. ~ cam bolnav. /<lat. arrectare