STANDARDIZARE s.f. Actiunea de a standardiza si rezultatul ei; reglementare tehnica organizata a productiei prin specificare, tipizare si unificare pentru a asigura calitatea produselor, economisirea de material si cresterea productivitatii muncii. [Dupa fr. standardisation].

CONTROL (‹ fr.) s. n. 1. Verificare permanenta, periodica sau inopinata, facuta intr-un domeniu oarecare cu scopul de a cunoaste realitatile si modul cum se desfasoara activitatea im domeniul respectiv spre a preintimpina sau a lichida eventualele lipsuri si a imbunatati activitatea. ◊ Lucrare de c. = lucrare scrisa prin care se verifica periodic cunostintele elevilor si ale studentilor. ◊ (Dr.) Drept de c. = dreptul unor organe competente de a verifica, potrivit legii, temeinicia si legalitatea hotaririlor pronuntate de un organ de jurisdictie (ex. c. asupra hotaririlor arbitrale). ◊ C. financiar-bancar = control exercitat permanent de organele financiare ((superioare si locale), ce are ca scop respectarea legalitatii fiscale, cunoasterea modului cum sint gospodarite mijloacele materiale si financiare, cum sint realizate obiectivele de consolidare a echilibrului financiar, monetar si valutar al economiei nationale. ◊ C. tehnic de calitate = verificarea, efectuata de organe de specialitate, privind calitatea materiilor prime si a materialelor, respectarea in procesul de productie a documentatiei tehnice si a tehnologiei de fabricatie, calitatea produselor finite, omologarea produselor etc. ◊ C. sanitar = control efectuat de organele medicale de specialitate pentru stabilirea starii igienice si sanitare a alimentelor, locuintelor, intreprinderilor etc. ◊ C. fitosanitar = control efectuat asupra culturilor agricole, plantatiilor si produselor agricole pentru a constata starea lor de sanatate. ♦ (TEHN.) Urmarirea functionarii unui sistem tehnic, unui proces tehnologic etc. prin masurarea directa sau indirecta a marimilor care caracterizeaza sau de care depinde functionarea acestuia. ♦ Supraveghere continua (materiala si morala); stapinire, dominatie. ♦ Verificare, dirijare a propriilor miscari si manifestari. 2. Organ care are insarcinarea de a face control. 3. (Impr.) Comanda, reglaj. ◊ C. automat = reglaj automat.

AGROCHIMIE s. f. Stiinta care se ocupa cu studiul circuitului substantelor nutritive in mediul de crestere si de dezvoltare a plantelor agricole, in vederea stabilirii masurilor de sporire a productiei si de imbunatatire a calitatii produselor. – Din fr. agrochimie.

ORGANOLEPTIC, -A, organoleptici, -ce, adj. (In sintagma) Examen organoleptic = apreciere a calitatii produselor alimentare cu ajutorul vazului, mirosului, gustului si, uneori, al pipaitului. – Din fr. organoleptique.

DESIGN s. n. Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, functionali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul si calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel in care se prezinta un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizain] – Din engl., fr. design.

DESIGN [pr: dizain] n. 1) Domeniu interesat de factorii (social-economici, functionali, tehnici, estetici etc.) care determina aspectul si calitatea produsului in serie. 2) Forma, aspectul exterior al unui obiect elaborat in conformitate cu legile esteticii. /<engl., fr. design

ULTRAFINARE s. f. procedeu de hidrogenare catalitica in industria prelucrarii titeiului in vederea imbunatatirii calitatii produselor. (dupa engl. ultrafining)

JURAN, Joseph M. (1904-2008, n. Braila), inginer american de origine romana. Stabilit in S.U.A. (1912). Prof. univ. la New York. Contributii deosebite la dezvoltarea managementului calitatii („calitatea produselor. Tratat practic de planificare, proiectare si control”). M. de onoare al Acad. Romane (1991).

RATCA, ratce, adj., s. f. 1. Adj., s. f. (Oaie) din rasa turcana, cu coarnele rasucite in forma de tirbuson, orientate lateral si inapoi. 2. S. f. Lana neomogena, de calitate inferioara, produsa de aceste oi. – Din scr., magh. racka.

DEGUSTA, degust, vb. I. Tranz. A aprecia cu ajutorul gustului, mirosului, vazului calitatile unui produs alimentar (mai ales vin); p. ext. a savura. – Din fr. deguster, lat. degustare.

MAJARCA f. 1) Varietate de vita de vie, avand struguri cu boabe mari verzui-ruginii. 2) Vin de calitate superioara produs din acest soi de struguri. /Orig. nec.

SUROGAT ~e n. 1) produs destinat sa inlocuiasca un alt produs, de calitate superioara, avand cu acesta calitati asemanatoare; erzat. 2) fig. Imitatie frauduloasa; rezultat al unei contrafaceri. /<germ. Surrogat, it. surrogato

OMOLOGA vb. I. tr. A aproba, a sanctiona anumite acte pentru a le da valoare juridica. ♦ (Sport) A recunoaste oficial o performanta, in urma verificarii. ♦ A confirma oficial calitatile unui produs, aproband folosirea lui in anumite scopuri. [P.i. 3,6 -gheaza. / < fr. h********r].

MARCA² s. f. 1. semn distinctiv, inscriptie etc. care se aplica pe un obiect, pe o marfa etc. ◊ tip, model de fabricatie. ♦ de ~ = a) (despre produse) de calitate; b) (despre oameni) important, celebru. 2. trasatura specifica; particularitate. ◊ caracteristica a unei categorii sau unitati gramaticale. 3. fisa cu numar de ordine cu care muncitorii isi marcheaza prezenta la lucru. 4. sina vopsita in alb care arata punctul de intersectie a doua linii ferate. 5. (inform.) numar, cuvant asociat unei instructiuni care o deosebeste de celelate instructiuni ale programului. (< ngr. marca, fr. marque, rus. marka)

OMOLOGA vb. tr. 1. a confirma valoarea sau autenticitatea unui inscris. 2. a recunoaste oficial o performanta (sportiva). 3. a confirma oficial calitatile unui produs. (< fr. h********r)

PREPARATOR, -OARE I. adj. care prepara; preparatoriu. II. s. m. f. 1. persoana care combina anumite materiale etc. spre a obtine un produs nou, a imbunatati calitatea unor produse etc. 2. membru al corpului didactic universitar (inferior in grad asistentului) care ajuta pe profesori in activitatea stiintifica si didactica cu studentii. 3. meditator. (< fr. preparateur, lat. praeparator)

SUBprodus s. n. 1. produs in procesul de fabricatie al altui produs. 2. produs de calitate inferioara. (dupa fr. sous-produit)

CABERNET subst. Soi de vita de vie cu struguri mici de culoare neagra-albastruie, cultivat pentru producerea vinurilor rosii de calitate superioara. ♦ Vin produs din acest soi. – Din fr. cabernet.

PONTATOR¹, -OARE, pontatori, -oare, s. m. si f. Persoana care inregistreaza prezenta muncitorilor la locul de munca sau calitatea si cantitatea produselor efectuate de acestia intr-un anumit interval de timp. – Ponta¹ + suf. -tor.

SLOPS, slopsuri, s. n. produs petrolier de calitate inferioara, care trebuie prelucrat din nou pentru a putea fi folosit. – Din fr., engl. slops, germ. Slops.

SLOPS s.n. produs petrolier de calitate inferioara, care, pentru a putea fi folosit, necesita o prelucrare. [Pl. -suri. / < fr., engl. slops, germ. Slops].

COMPETITIV, -A adj. 1. (despre produse) care, datorita calitatilor sale superioare, poate concura un alt produs similar; competitional. 2. in care concurenta este posibila. (< fr. competitif)

SLOPS s. n. produs petrolier de calitate inferioara, care pentru a putea fi folosit, necesita o prelucrare. (< fr., engl. slops, germ. Slops)

DISTEN (‹ fr. {i}; {s} gr. sthenos „forta”) s. n. Silicat natural de aluminiu, de culoare albastra, verde sau galbena, transparent pana la translucid, cu luciu sticlos sau sidefos. Se formeaza in sisturi cristaline rezultate din metamorfozarea rocilor bogate in alumina, la mari adancimi in scoarta Pamantului. Utilizat ca piatra semipretioasa, in ind. ceramicii, la fabricarea unor produse refractare de calitate superioara. Sin. cianit.

SORT, sorturi, s. n. Obiect, produs sau grup de obiecte ori de produse care apartin ca varietati unei categorii mai mari; fel, gen, varietate, categorie, calitate (de marfuri, de produse). – Din fr. sorte.

SORT ~uri n. 1) Categorie de produse sau de marfuri; calitate. 2) pop. Soi de plante; specie. ~uri de vita de vie. /<fr. sorte

SORT s.n. Fel, specie, gen, categorie, calitate (de marfuri, de produse etc.) ♦ Grup de varietati ale unei specii horticole sau viticole, caracterizat prin insusiri comune sau specifice anumitor conditii de vegetatie. [< fr. sorte].

SORT s. n. fel, specie, gen, categorie, calitate (de marfuri, de produse). ◊ grup de varietati ale unei specii horticole sau viticole. (< fr. sorte)

SUROGAT s. n. produs, preparat care poate inlocui un alt produs, cu care are calitati oarecum asemanatoare; succedaneu. ◊ contrafacere, falsificare. (< germ. Surrogat)

BACARA¹ ( ‹ fr.) s. f. Cristal (2) sau obiect de cristal de calitate superioara; initial era produs in manufactura din Baccarat (Franta).

ASORTIMENT, asortimente, s. n. Totalitatea marfurilor sau produselor de diferite forme, calitati etc. – Dupa fr. assortiment.

FETESC, -EASCA, fetesti, adj., s. f. 1. Adj. (Rar) Care apartine fetei, privitor la fata. 2. S. f. Numele a doua soiuri autohtone de vita de vie, care produc vinuri de calitate superioara; p. ext. vin produs din strugurii acestor doua soiuri de vita de vie. Feteasca alba. Feteasca neagra. – Fata + suf. -esc.

SORTA, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza marfuri, produse, materiale pe categorii, dupa calitate, dimensiuni, compozitie etc.; a imparti, a aranja pe sorturi. – Din germ. sortieren.

VALOARE s. 1. (MAT.) (inv.) pret. (Cifra O nu are adesea nici o ~.) 2. (MAT.) valoare absoluta modul. 3. v. pret. 4. v. curs. 5. v. bun. 6. v. putere. 7. putere, valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 8. v. sens. 9. eficacitate, putere. (~ nutritiva.) 10. calitate, insusire. (~ deosebita a unui produs de arta.) 11. v. nivel. 12. v. capacitate. 13. merit, (inv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~.) 14. v. importanta. 15. v. insemnatate. 16. v. seriozitate. 17. importanta, insemnatate, (fig.) pret. (~ cuvantului scris.) 18. importanta, insemnatate, semnificatie, sens, (fig.) pret. (~ actului Unirii.)

A CONSUMA¹ consum tranz. 1) (bunuri materiale, marfuri) A intrebuinta in procesul de consum; a folosi pentru a-si satisface cerintele proprii sau pentru a obtine alte produse. 2) (produse alimentare) A intrebuinta in calitate de hrana; a manca. 3) (bauturi) A bea in mod sistematic. 4) (combustibil, energie etc.) A folosi in mod curent. 5) (probleme, teme, discutii etc.) A trata sub toate aspectele. 6) A face sa se consume; a epuiza; a extenua; a istovi; a sfarsi. /<fr. consommer

ABIOZA s.f. Situatia, calitatea unui corp abiotic. ♦ Conservarea produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor aflate in ele. [< fr. abiose, cf. gr. a – fara, bios – viata].

STANDARDIZA vb. I. tr. 1. A stabili norme standard privind calitatea, forma si dimensiunile anumitor produse. 2. A fabrica in serie potrivit unor norme obligatorii. [< fr. standardiser].

TEN s. n. culoarea si calitatea pielii obrazului. ♦ fond de ~ = produs cosmetic colorat, folosit ca fard. (< fr. teint)

TOLERANTA, tolerante, s. f. 1. Faptul de a tolera; ingaduinta, indulgenta. ♦ Casa de toleranta = stabiliment in care se practica p*********a; b****l. 2. Obisnuinta sau dispozitie pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente, substante, conditii de mediu etc. 3. Abatere admisa de la dimensiunea, greutatea, calitatea etc. prevazuta pentru un anumit produs. ♦ (Tehn.) Diferenta dintre dimensiunea maxima si minima admisa in prelucrarea unui anumit material si valoarea nominala a acestei dimensiuni. – Din fr. tolerance.

STANDARD, standarde, s. n. 1. Norma sau ansamblu de norme care reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document in care sunt consemnate aceste norme. ♦ (Concr.) produs realizat pe baza unui standard (1). ♦ Fig. (Adjectival) Lipsit de originalitate, facut dupa un sablon; comun. 2. (In sintagma) Standard de viata = grad de dezvoltare a conditiilor de viata caracteristice unei persoane sau unei colectivitati; nivel de trai. – Din fr., engl. standard.

MARCA¹ marci f. 1) Semn de distinctiv aplicat pe un obiect sau pe un animal pentru a-l deosebi de altele sau pentru a-i indica anumite caracteristici. 2) Indiciu pus de intreprinderi pe produsele lor. ~a fabricii. 3) Model de produs industrial. ~ de automobil. ◊ De ~ de calitate superioara. 4) inv. Emblema unei tari; stema. 5) Trasatura specifica particulara; amprenta; pecete. ~a talentului (cuiva). [G.-D. marcii] /<ngr. marka, fr. marque

TREZIT ~ta (~ti, ~te) 1) v. A TREZI si A SE TREZI. 2) pop. (despre produse alimentare) Care si-a pierdut calitatile initiale. /v. a trezi

NEOFALINA s.f. produs rezultat din distilarea petrolului, cu calitati asemanatoare celor ale benzinei; se intrebuinteaza la spalarea si curatirea materialelor textile etc. [< fr. neophaline].

FOSFORESCENTA s. f. luminescenta spontana a unor substante, produsa prin actiunea unei arderi lente; calitatea de a lumina si in intuneric; fotogeneza (2). (< fr. phosphorescence)

NEOFALINA s. f. produs rezultat din distilarea petrolului, cu calitati asemanatoare celor ale benzinei. (< fr. neophaline)

PSEUDOARMONIC, -A adj. (mat.; despre functii) care are calitatea de a fi egala cu produsul unei functii armonice. (< pseudo- + armonic)

VALOARE s. f. 1. insusire a unor obiecte, fenomene, fapte, idei de a corespunde trebuintelor sociale si idealurilor generate de acestea; suma calitatilor care dau pret unui obiect, unei fiinte, unui fenomen etc.; insemnatate, pret, merit. ♦ judecata de ~ = judecata care enunta o apreciere; a pune in ~ = a demonstra calitatile esentiale ale unei fiinte, ale unui lucru etc.; a valorifica. ◊ (concr.) ceea ce este important, valoros; om care intruneste calitati deosebite. 2. eficiacitate, putere. 3. atribut al produselor-marfa, respectiv al bunurilor care sunt produs al muncii, satisfac o anumita trebuinta sau sunt destinate schimbului, reprezentand munca sociala necesara pentru producerea lor. ◊ (ec.) a marfii = munca materializata in marfa, exprimand raporturi sociale intre oameni. 4. marime in bani reprezentand echivalentul pretului unei marfi, al unui cec, al unei actiuni etc. ◊ inscris (cec, cambie, obligatiune) reprezentand un drept in bani. ◊ rentabilitate, productivitate. 5. marime matematica asociata unei marimi fizice, dupa un anumit procedeu, care permite compararea marimii cu altele de aceeasi natura. 6. durata unei note muzicale sau a unei pauze. 7. sens sau nuanta de sens a unui cuvant. 8. (pict.) intensitate a unei culori. (< fr. valeur, lat. valor)

INGREDIENT, ingrediente, s. n. Substanta care intra ca accesoriu in compozitia unui medicament, a unui aliment etc., fie pentru a-i conferi anumite calitati, ca material de umplutura intr-un produs etc.; ingredienta. [Pr.: -di-ent] – Din fr. ingredient.

ESANTION ~oane n. Parte dintr-un material sau dintr-un produs pe baza careia se poate stabili calitatea intregului; mostra; proba. [Sil. e-san-ti-on] /<fr. echantillon

SUROGAT s.n. produs sau preparat care poate inlocui un alt produs (rar, scump etc.), cu care are calitati oarecum asemanatoare; succedaneu. ♦ (Fig.) Contrafacere, falsificare. [Pl. -te, -turi. / < germ. Surrogat, cf. it. surrogato].

XERES (‹ fr. {i}; {s} n. pr. Xeres) s. m. Vin licoros cu taria de 17-20º, de calitate superioara, cu aroma si buchet specific, produs in podgoriile din reg. Cadiz (Spania).

IMBATRANIRE s. f. Faptul de a imbatrani; trecere treptata spre batranete. ♦ Spec. (Tehn.) Tratament aplicat unor materiale sau unor produse spre a le da cat mai repede calitatea de vechime. V. maturare. – V. imbatrani.

ASORTIMENT, asortimente, s. n. Totalitatea marfurilor sau produselor de aceeasi categorie, dar de diferite forme, calitati etc. – Din fr. assortiment.

ASORTIMENT s.n. Ansamblu de marfuri sau produse de aceeasi categorie, dar de forme si calitati diferite. [< fr. assortiment].

ASORTIMENT s. n. ansamblu de marfuri sau produse de aceeasi categorie, dar de forme si calitati diferite. (< fr. assortiment)

PUBLICITATE s. f. faptul de a face ceva cunoscut publicului o a da ~tatii = a publica. ◊ mijloc de a face cunoscut un produs, o intreprindere etc. prin informarea cumparatorului asupra calitatii, pretului, utilitatii. (< fr. publicite)

PROSPECT, prospecte, s. n. Afis, anunt, scrisoare, pliant sau brosura in care se prezinta sumar planul unei lucrari in curs de aparitie, calitatile, conditiile de vanzare si de folosire ale unui produs, intentiile unor institutii sau ale unor intreprinderi. – Din lat., fr. prospectus, germ. Prospekt.

ASORTIMENT ~e n. Varietate de marfuri sau de produse de aceesi categorie, dar de forme si de calitati diferite. ~ de stofe. /<fr. assortiment

FICTIUNE s. f. 1. inchipuire, creatie a imaginatiei; reprezentare falsa produsa de imaginatia cuiva. 2. latura specifica a creatiei artistice, calitatea acesteia de a sugera intamplari adevarate. (< fr. fiction, lat. fictio)

ADITIV, -A, aditivi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Mat.) Referitor la operatia de adunare. 2. S. m. Substanta care se adauga unui produs pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati. [Pl. si: (n.) aditive]– Din fr. additif.

PRIM²-, -A num. ord., adj. 1. cel dintai (in spatiu sau in timp); care se afla in fruntea unei serii. ♦ (mat.) numar ~ = numar natural care nu admite alti divizori decat pe 1 si pe el insusi; materie ~a = materie bruta prin a carei prelucrare se obtin produse finite. 2. cel mai bun; cel mai insemnat etc. ♦ de ~ rang = de calitate superioara. 2. pe treapta cea mai inalta, intaiul in categoria respectiva. ♦ ~ ministru = premier (< lat. primus)

POLIMETACRILAT, polimetacrilati, s. m. Plexiglas, stiplex. ◊ Polimetacrilat de metil = produs macromolecular care se prezinta ca o masa sticloasa, transparenta, termoplastica si cu calitati optice deosebite, intrebuintat in chirurgia ortopedica, la confectionarea protezelor dentare etc. – Din fr. polymethacrylat.

PUDRA ~e f. 1) produs cosmetic sub forma de pulbere fina si moale, usor parfumata, folosit in calitate de fard. 2) Material solid transformat in particule foarte mici si fine; pulbere; praf. ~ de zahar. 3) Substanta pulverulenta medicamentoasa, folosita contra iritatiilor pielii. [G.-D. pudrei] /<fr. poudre

VECHI veche (vechi) 1) (in opozitie cu nou) Care este facut demult; care este in intrebuintare de mult timp. Oras ~. Haina veche. Cuvant ~. ◊ Vorba veche vorba din batrani; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecuti. Grau ~. Cartofi ~. ◊ Vin ~ vin avand calitati deose-bite, datorita pastrarii indelungate. 3) (despre alimente, medicamente etc.) Care si-a pierdut proprietatile pozitive; alterat; stricat. Carne veche. 4) (despre persoane) Care este cunoscut de multa vreme. Prieten ~. Colaborator ~. ◊ Lumea veche a) lume care a existat in antichitate; b) oranduire sociala perimata. 5) ( mai ales despre specialisti) Care are experienta bogata intr-un domeniu de activitate; care activeaza de multa vreme. Medic ~. 6) Care vine din vechime; ramas din batrani; batranesc. Idee veche. Metode ~. /<lat. veclus

PRIM, -A adj., num. ord. 1. Cel dintai (in spatiu sau in timp); care se afla in fruntea unei serii. ◊ Materie prima = material prin a carui prelucrare se obtin produse finite. 2. Cel mai bun; cel mai insemnat etc. ◊ De prim rang = de calitate superioara. 3. Pe treapta cea mai inalta, intaiul in categoria respectiva. // Element prim de compunere savanta cu sensul „intai”, „primul”. [Var. primi-, primo-. / < lat. primus, cf. fr. primi-, it. primo-].

TIMBRU s. n. I. 1. imprimat de dimensiuni mici care se lipeste pe anumite acte oficiale, dovada pentru plata unor impozite, taxe sau cotizatii; imprimat aplicat pe scrisori reprezentand taxa de transport. ◊ stampila care se aplica pe scrisori purtand locul si data plecarii sau sosirii acestora. ♦ ~ sec = imagine imprimata in relief pe hartie, cu ajutorul unei stampile de metal. 2. (med.) bucatica de hartie, plastic etc. care se lipeste pe piele, suport pentru o substanta cu rol terapeutic. 3. taxa reprezentand valoarea unui timbru (I, 1) platita in numerar unei administratii publice. II. calitate a unui sunet prin care acesta se deosebeste de un alt sunet produs in conditii de durata, inaltime si intensitate identice. III. coiful heraldic cu cimierul si lambrechinii sai. (< fr. timbre, it. timbro)

SORTIMENT s.n. Totalitatea produselor, a materialelor etc. care au aceeasi forma si dimensiuni sau sunt de aceeasi calitate. [Pl. -te, -turi. / < germ. Sortiment].

CONCENTRAT, -A adj. Care are concentratie mare. // s.n. 1. produs minier cu substante utile extrase din minereu steril, folosit in metalurgie. 2. produs alimentar obtinut prin uscarea si presarea unui aliment fara ca acesta sa-si piarda calitatile nutritive. [< concentra, cf. germ. Konzentrat].

TIMBRU s.n. 1. Imprimat de dimensiuni mici care serveste ca dovada pentru plata unor impozite, a unor taxe sau a unor cotizatii; (p. ext.) stampila cu care se imprima unele imprimate de acest fel. ♦ Timbru sec = imagine imprimata in relief pe hartie, cu ajutorul unei stampile de metal. 2. Taxa reprezentand valoarea unui timbru (1) platita in numerar unei administratii publice. 3. (Fiz.; muz.) calitate a unui sunet prin care acesta se deosebeste de un sunet de aceeasi inaltime produs de un alt izvor sonor. 4. (Herald.) Termen prin care se intelege coiful heraldic cu cimierul si lambrechinii sai. [< fr. timbre, cf. it. timbro].

PERLON s.n. Fibra sintetica obtinuta prin chimizarea produselor petroliere si a gazelor de sonda si de cracare, din care se fac ciorapi de calitate superioara, lenjerie etc. [< germ. Perlon, cf. fr. perlon – nume comercial].

TIOCOL s. m. 1. produs sintetic, rezistent la uleiuri si la solventi organici, adaos la cauciuc pentru a-i imbunatati calitatile. 2. substanta chimica in tratamentul traheitelor si al bronsitelor. (< fr. thiokol, germ. Thiokol)

MARFA s. 1. produs, (inv. si pop.) negot, (inv.) metah, negustorie, product. (A vandut ~ la piata.) 2. articol. (O ~ de buna calitate.)

COCS (‹ germ.) s. n. produs solid bogat in carbon, rezultat din carbonizarea la temperaturi inalte a carbunilor, a reziduurilor de petrol sau a gudroanelor, intrebuintat drept combustibil si ca materie prima sau auxiliara la fabricarea fontei, a carburii de calciu etc. ◊ C. metalurgic = c. de calitate superioara, folosit ca agent de reducere si combustibil in metalurgie la furnalele inalte. ◊ C. de petrol = produs solid obtinut prin descompunerea termic avansata a fractiunilor petroliere grele, folosit la fabricarea c. metalurgic, la fabricarea electrozilor si drept combustibil.

CONSERVA, conserve, s. f. produs alimentar fabricat in asa fel incat, pastrat in ambalaje speciale sau in borcane ermetic inchise, isi mentine multa vreme nealterate calitatile. – Din fr. conserve.

TRANSA, transe, s. f. 1. Fiecare dintre partile in care sunt divizate lucrurile ce urmeaza sa fie produse sau distribuite in etape succesive; parte, portie. ♦ Fiecare dintre portiunile anatomice in care este separata carnea taiata, in vederea sortarii pe calitati si a formarii de pachete preambalate. 2. Suprafata formata de marginile taiate ale foilor unei carti, ale unui registru etc., uneori vopsita sau aurita. – Din fr. tranche.

ESANTION s.n. 1. Proba, mostra dintr-un produs, dintr-o marfa etc. 2. Multimea obiectelor socotite intr-o statistica; parte a unui univers analizat (statistic) pentru a determina prin ea calitatile universului. [Pron. -ti-on. / < fr. echantillon].

ACORD s.n. 1. Comunitate de vederi asupra unui punct determinat intr-o intelegere; invoire, intelegere. 2. Tratat, conventie intre state, care reglementeaza domenii determinate ale colaborarii internationale. 3. Remunerare a muncii prestate, fixata pe unitatea de produs realizat. ◊ Acord global = forma de organizare si de retribuire a muncii prin care se leaga nemijlocit marimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea si importanta muncii prestate. 4. Raport intre doua sau mai multe cuvinte ale caror forme trebuie sa concorde potrivit genului, numarului, cazului, conjugarii etc. 5. Armonie a mai multor sunete muzicale produse in acelasi timp. ♦ Disciplina care studiaza legile de baza ale suprapunerii sunetelor muzicale si inlantuirii lor. ♦ (Fiz.) Sintonie. [Cf. fr. accord, it. accordo].

JENA [jena], oras in partea central-estica a Germaniei (Turingia), la E de Erfurt, pe raul Saale; 100,4 mii loc. (1993). Mecanica de precizie; ind. electronica, optiva (uzinele „Carl Zeiss”) si chimico-farmaceutica. Fabrica de sticla (lentile, sticlarie de laborator). Universitate (1557). Planetariu. Gradina botanica. Biserica Sankt Michael (1390-1506); primarie (1775). Muzee. Mentionat documentar pentru prima oara intre 881 si 899; statut de oras din 1284. In apropierea orasului, la 14 oct. 1806, armatele franceze conduse de Napoleon I au invins armatele prusiene, conduse de printul de Hohenhole. ◊ Sticla de J. = sticla de buna calitate, avand rezistenta marita la caldura si socuri, cu aplicatii in domeniul chimiei (termometre), al opticii (lentile), industrial ori de uz casnic. produsa pentru prima oara de chimistul german F.O. Schott, care, impreuna cu E. Abbe si C. Zeiss, a intemeiat la J. un atelier de sticlarie (1884).

substare, substari, s.f. (inv.) 1. continut, fond, structura, esenta, miez. 2. realitate care exista prin sine insasi si care constituie suportul comun al calitatilor succesive; ceea ce e permanent, substrat care persista de-a lungul transformarilor. 3. specie de substanta caracterizata prin omogenitate, prin compozitie si structura constanta. 4. tesut sau produs organic format din celule, saruri, lichide etc. din care sunt alcatuite diferitele organe si parti ale corpului unei fiinte sau ale unei plante.

EGALIZATOR, -OARE I. adj. care egalizeaza. II. s.n. 1. amestec de rasina folosit in vopsitorie la netezirea si la obtinerea unui luciu superior al peliculelor (2). 2. produs chimic cu proprietati de egalizare (3) a colorantilor. 3. dispozitiv care regleaza presiunea apei, a aburilor intr-o conducta. 4. aparat electronic care permite, cu ajutorul unor filtre, obtinerea calitatii maxime la inregistrare sau la redare a unui casetofon. (< fr. egalisateur, /II/ egaliseur, /II, 4/ engl. equalizing)

IZOTOP (‹ fr. {i}; {s} izo- + gr. topos „loc”) s. m. (Atom sau nucleu atomic) care are acelasi numar atomic cu un alt atom (sau nucleu atomic), deci aceleasi proprietati chimice, insa difera de acesta prin numarul de masa, adica prin numarul de neutroni, precum si prin alte insusiri fizice. ◊ I. radioactiv = fiecare dintre izotopii unui element chimic care prezinta radioactivitate; radioizotop. Pot fi produsi si pe cale artificiala (in reactoare nucleare sau in acceleratoare de particule), Se utilizeaza in chimie, medicina (in tratarea cancerului), industrie (la procedeele de control al calitatii), biologie, geologie, cosmologie etc.

PERLA s.f. 1. Piatra pretioasa alba si foarte stralucitoare, produsa de anumite scoici in interiorul cochiliei; margaritar. ♦ (Poet.) Dinte foarte alb. 2. Element decorativ de forma sferica folosit la decorarea unor muluri. 3. (Med.) Formatie globuloasa. 4. (Fig.) Persoana sau lucru cu calitati exceptionale. ♦ (Ironic) Greseala, prostie rara. 5. (Poligr.) Perl. [< fr. perle, it. perla, germ. Perle].

MARCA¹, marci, s. f. 1. Semn distinct aplicat pe un obiect, pe un produs, pe un animal etc. pentru a-l deosebi de altele, pentru a-l recunoaste etc. ♦ Tip, model, inscriptie (care indica sursa) de fabricatie. Marca de automobil. ◊ Loc. adj. De marca = de calitate superioara. ♦ (Inv.) Stema; blazon, emblema. ◊ Loc. adj. (despre oameni) de seama; marcant, distins. 2. Fisa de metal cu numar de ordine, cu care lucratorii isi dovedesc prezenta la lucru sau pe care o lasa in schimbul uneltelor primite. 3. Piatra sau bucata de sina vopsita in alb, asezata transversal intre doua linii de cale ferata care se intretaie, pentru a indica ramificatia liniei ferate si locul pana unde pot inainta vehiculele fara pericol de ciocnire. 4. Fig. Semn distinctiv, trasatura specifica, insusire caracteristica; particularitate. – Din ngr. marka, fr. marque. Cf. germ. Marke.

PROASPAT, -A, proaspeti, -te, adj. (Despre alimente sau produse alimentare) Pregatit sau recoltat recent; p. ext. care n-a fost supus unui procedeu de conservare. ♦ (Despre plante) Cules, rupt de curand; neofilit. 2. Fig. Tanar, fraged. ♦ Care are sau care pastreaza calitati de stralucire, de vitalitate, de tinerete, care exprima tinerete, sanatate etc. 3. Care exista sau a luat fiinta de putina vreme, care a fost facut, creat etc. de curand; de data recenta, nou. ◊ Loc. adv. (Reg.) Din proaspat = de curand. ♦ (Despre oameni) Care se afla intr-o anumita situatie sau care are o calitate de putina vreme. ♦ Care isi pastreaza noutatea; viu, actual. 4. (Despre aer) Neviciat, curat. ♦ (Despre apa) Adus de curand de la sursa, bun de baut; p. ext. rece. 5. Fig. Curat, pur, neintinat. 6. Cu forte noi; odihnit. – Din gr. prosfatos.

A CHELTUI ~iesc tranz. 1) (bani) A folosi in calitate de contravaloare (pentru marfuri, servicii prestate etc.). 2) (bani, avere) A folosi in mod nechibzuit; a risipi; a irosi. 3) (bunuri materiale) A intrebuinta pentru a-si satisface cerintele proprii sau pentru a obtine alte produse; a consuma. /<ung. kolteni

PRECIZIE, precizii, s. f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a masura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ◊ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de masura) foarte exact. ♦ Eroare maxima care se admite la efectuarea unui calcul, a unei masurari, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; in forma preciziune) Lamurire, informatie precisa; precizare. Asteptam noi preciziuni. [Var.: preciziune s. f.] – Din fr. precision, lat. praecisio, -onis.

KITSCH [pr.: kici] kitschuri n. 1) produse cu caracter de pseudoarta, caracterizate prin platitudine, imitatie superficiala a operelor de arta; lipsa de originalitate. 2) Reproducere sau copiere pe scara industriala a unor opere artistice, multiplicate si valorificate comercial. 3) Obiect (tablou, carte etc.) de proasta calitate. [Monosilabic] /< germ. Kitsch

SMANTANA f. 1) produs lactat gras, care se aduna deasupra laptelui fermentat natural sau se extrage cu ajutorul separatorului si care este folosit in alimentatie sau pentru prepararea untului. 2) fig. mai ales art. Ceea ce este mai de valoare, mai de calitate; frunte. [G.-D. smantanii] /<sl. sumetana

CARNE (lat. caro, carnis) 1. Tesutul muscular al corpului omenesc si al animalelor, impreuna cu tesuturile moi la care adera. ♦ C. vie = carne de pe care s-a jupuit pielea. ♦ Expr. A taia in carne vie = a) a taia, a lovi din plin, fara mila; b) a curma fara crutare un rau, a stirpi raul de la radacina. 2. (Ind. Alim.) Partea comestibila din corpul unor mamifere, pasari, pesti, crustacee etc. ♦ C. congelata = c. inghetata la o temperatura cuprinsa intre -12 si -20ºC, in vederea conservarii ei pe o perioada mai lunga (pina la c. sase luni). C. refrigerata = c. racita la o temperatura cuprinsa intre +4 si -2ºC, pentru a-si pastra calitatile initiale pe o perioada scurta (pina la trei saptamini). Extract de c. = solutie concentrata de substante nutritive, fara grasimi si albumine, obtinuta prin tratarea carnii slabe cu apa la temperatura de cel putin 90ºC, urmata de concentrarea produsului rezultat. 3. Partea interioara a pieilor, opusa fetei acestora. 4. Partea comestibila a unor fructe si legume; pulpa (3).

REBUT, rebuturi, s. n. produs care nu corespunde conditiilor calitative stabilite prin standarde, norme interne, contracte etc. si care nu poate fi utilizat direct in scopul pentru care a fost realizat, reprezentand o pierdere economica. ◊ Rebut recuperabil = rebut care, printr-o remaniere, poate fi adus la calitatea stabilita. – Din fr. rebut.

EXPLOZIE s.f. 1. Detonatie produsa prin descompunerea unei substante explozive sau prin expansiunea unui gaz; reactie fizico-chimica rapida in care se produce o cantitate mare de gaz la temperatura inalta, efectuandu-se si un lucru mecanic. 2. Trecere brusca a unui fenomen de la vechea lui calitate la una noua, prin distrugerea calitatii vechi. 3. (Fig.) Manifestare, izbucnire violenta a unui fenomen, a unui sentiment etc. ♦ Explozie demografica = crestere brusca a unei populatii. 4. Iesire brusca a aerului din aparatul fonator dupa ce a fost oprit de un obstacol. [Gen. -iei, var. esploziune, exploziune s.f. / cf. fr. explosion, lat. explosio].

BRANZA, (2) branzeturi, s. f. 1. produs alimentar obtinut prin coagularea laptelui cu ajutorul cheagului sau al unor coagulanti sintetici. Frate, frate, dar branza-i pe bani (= in afaceri nu poate fi vorba de sentimentalism). ◊ Expr. Branza buna in burduf de caine, se spune despre un om plin de calitati, care insa nu le foloseste in scopuri bune. A nu face nici o branza = a nu face, a nu ispravi nimic; a nu fi bun de nimic. (Duca-se, du-te etc.) opt cu a branzei sau opt (si) cu a branzei noua, se zice cand scapi (sau doresti sa scapi) de o persoana suparatoare. 2. (La pl.) Diferite feluri de branza (1).

CREMA, creme, s. f. 1. Preparat culinar de consistenta unei paste, obtinut din lapte, oua si zahar, cu adaos de cafea, ciocolata, vanilie etc., care se serveste ca desert sau se adauga ca ingredient la unele prajituri. ♦ (Cu determinari) Lichior fin. 2. produs obtinut prin emulsionarea unor grasimi, ceruri, gume etc. cu apa, uleiuri eterice si ingrediente, in vederea utilizarii in tehnica, cosmetica sau medicina; alifie. ♦ Crema de ghete = preparat asemanator cu o alifie, pentru uns si lustruit incaltamintea din piele. 3. Fig. Ceea ce este bun, de frunte, de calitate superioara. – Din fr. creme.

TITLU s.n. 1. calitate obtinuta de cineva in urma unor studii speciale sau in urma unei performante sportive. ♦ Titlu de glorie = merit, renume, fala. ♦ (In oranduirea feudala si capitalista) Demnitate, rang. 2. Cuvant sau text situat in fruntea unei carti, a unui capitol etc. indicand rezumativ materia care se trateaza; (p. ext.) orice lucrare editata. ♦ Partea scrisa de la inceputul unui film, care indica numele acestuia, realizatorii si studioul care l-a produs. ♦ (La pl.) Traducerea dialogului imprimata pe filmele vorbite in limbi straine. ♦ Cu titlu de = Cu caracter de, ca... 3. Capitol in textele de legi, in regulamente etc. 4. (Jur.) Titlu de proprietate = act scris care stabileste dreptul de proprietate al cuiva asupra unui bun; (ec.) titlu de credit = document scris consacrat prin acte normative si reprezentand o obligatie de rambursare la scadenta a unei anumite sume de bani. 5. (Fig.) Baza legala, drept. 6. Cantitatea de metal nobil dintr-un aliaj, exprimata in parti la mie; titru (2). [< lat. titulus].

BRANZA f. produs alimentar, preparat din lapte coagulat separat de zer prin scurgere. ~ de vaca. ◊ A nu face nici o ~ a) a nu realiza nimic; b) a nu fi bun de nimic; a nu valora nimic. A alege ~a (sau urda) de zer a separa binele de rau. A strica ~a (cu cineva) a rupe relatiile, a se certa (cu cineva). A nu face ~ cu cineva a nu putea ajunge la vreo intelegere cu cineva. ~ buna in burduf de caine se spune despre o persoana care poseda multe calitati, dar nu le foloseste in scopuri bune. Frate, frate, dar ~a-i cu (sau pe) bani in chestiuni de afaceri nu se tine cont de relatiile de rudenie sau de prietenie. Zgarie-~ om zgarcit. [G.-D. branzei] /Orig. nec.

NOU³ noua (noi) (in opozitie cu vechi) 1) Care este facut de curand; care exista de putin timp; proaspat; recent. ◊ ~-nout absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului in curs. Paine noua. 3) si fig. Care exista de putin timp; recent. Carte noua. ◊ Luna noua a) luna in faza ei initiala, in forma de secera subtire; b) timpul cat dureaza aceasta faza. (Copil) ~-nascut (copil) care s-a nascut de curand. Ce mai (e) ~? ce noutati mai sunt? Nimic ~ nici un fel de noutati. 4) (despre persoane) Care a venit undeva de curand (si este inca necunoscut sau putin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai inainte. Metoda noua. 6) Care difera (in mod esential) de ceea ce a fost in trecut. Vremuri noi. 7) Care tine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehnica noua. 8) (inaintea unui substantiv) Care prin calitatile sale aminteste de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adauga la cele de mai inainte. Forte noi. /<lat. novus