INDESAT adj. 1. v. ingramadit. 2. v. doldora. 3. ghemuit, inghesuit, ingramadit. (Stateau ~ ca vai de lume.) 4. compact, dens, (pop.) vartos. (Capatana de varza ~.) 5. bondoc. (Om ~.) 6. batatorit. 7. apasat. (Cu pasi ~.)

INGRAMADIT adj. 1. ghemuit, indesat, inghesuit. (Stateau ~ ca vai de lume.) 2. burdusit, indesat, inghesuit, ticsit, (rar) tescuit, (reg.) bucsit. (Obiecte ~ intr-un geamantan.)

A DUCE duc 1. tranz. 1) (obiecte, fiinte) A cara dintr-un loc in altul (mai ales cu ajutorul unui mijloc de locomotie); a transporta. 2) (fiinte) A insoti mergand alaturi sau din urma. ~ copilul la scoala. ~ vitele la pascut. ◊ ~ pe cineva de nas (sau cu vorba, cu zaharelul) a minti pe cineva, amanand tot timpul indeplinirea unei promisiuni. A-l ~ capul (sau mintea) a se pricepe. 3) (linii) A imprima pe o suprafata plana; a trasa. ~ o perpendiculara. 4) (stiri, vesti, informatii) A comunica (printr-un intermediar); a transmite. 5):~ dorul a) a-i fi dor de cineva; b) a simti lipsa unui lucru. ~ grija a purta grija de; a avea raspundere pentru ceva sau cineva. ~ razboi, lupte a lupta; a se razboi. ~ la capat (sau la bun sfarsit) a indeplini; a termina. ~ in ispita a face pe cineva sa savarseasca fapte rele. 2. intranz. 1) (despre drumuri) A avea directia; a conduce; a indrepta. Soseaua duce la Chisinau. 2) (urmat, de obicei, de un circumstantial de mod) A avea un anumit mod de trai; a trai. A o ~ bine. A o ~ tot intr-un chef. ◊ A o ~ cu chiu cu vai (sau ca vai de lume) a trai foarte greu. A n-o mai ~ mult a nu mai avea mult de trait; a fi pe patul de moarte. 3) A avea drept rezultat. Aceasta nu duce la ceva bun. /<lat. ducere

VAI interj. Cuvant care exteriorizeaza sentimente (intense) de: a) durere, suferinta, deprimare, deznadejde; b) compatimire, mila, regret, necaz, ciuda; c) bucurie, placere, admiratie, entuziasm; d) nerabdare; e) surpriza. ♦ Loc. adj. si adv. (Substantivizat) ca vai de lume = (care se afla) intr-o stare foarte rea, in ultimul grad; (care este) foarte rau, foarte prost. ♦ (Substantivat, n.) Tanguire, planset, strigat jalnic; p. ext. suferinta, durere. ♦ Expr. A fi vai (si amar) de = a fi rau de cineva, a se afla intr-o situatie grea, jalnica. Cu chiu, cu vai sau cu chiu si vai = cu mare greutate, dupa multa osteneala; abia-abia. – Cf. lat. vae.

PLANGERE, plangeri, s. f. Actiunea de a (se) plange. 1. Plans¹, jeluire, tanguire. ◊ valea plangerii = lumea, pamantul (considerate uneori ca loc de suferinta). 2. Sesizare a unui organ de jurisdictie in vederea exercitarii controlului asupra unui act al administratiei de stat ori a refuzului unui organ de a-si indeplini atributiile legale. ♦ Exprimare a unei nemultumiri adresate unei autoritati; (concr.) act prin care se face aceasta incunostintare; reclamatie, jalba, cerere. – V. plange.

KARAKORUM (KARAKORAM) 1. Sistem muntos in Asia Centrala, in NE Pakistanului, la granita cu China si India, intre extremitatea de NV a M-tilor Himalaya la S si M-tii Kunlun la E. Lungime: c. 800 km. Alt. medie: 6.000 m; alt. max.: 8.611 m (vf. K2, al doilea din lume dupa vf. Chomolungma). Puternic fragmentat de vai adanci si inguste; culmi cu ghetari (Siachen, Baltoro, Batura) si cu zapezi persistente. Sunt alcatuiti din trei culmi paralele, formate din granite, gnaisuri, roci sedimentare si metamorfice. Versantul sudic este acoperit de paduri pana la 3.500 m, iar pe cel nordic vegetatia este slab dezvoltata. 2. Localitate in Mongolia, la poalele muntilor Hangai-Changajn Nuruu (pe cursul superior al raului Orkhon). Capitala a Imperiului Mongol (1220-1260), fundata de Genghis-Han. Sit arheologic descoperit in 1889; sapaturile incepute in 1948 au scos la iveala bogate sanctuare ale samanilor si numeroase sculpturi in piatra.

KATMAI, parc national din pen. Alaska (14.887 km²), care include, alaturi de vulcanul omonim (alt.: 2.047 m; un crater cu diametrul de 3 km si adancimea de 1.000 m, unul dintre cele mai largi din lume; cea mai puternica eruptie avand loc la 5 iun. 1912) si un vast sistem de fumarole („valea celor zece mii de fumarole”), lacuri, ghetari, golfuri, fiorduri, varfuri muntoase, paduri, pasuni etc. Fauna este formata din ursi bruni, elani, vidre, nurci s.a. Declarat monument al naturii (1918) si parc national (1980).

CASCADA (‹ fr.) s. f. 1. Cadere naturala de apa pe cursul unui riu, fluviu sau torent provocata de o ruptura de panta in profilul longitudinal al vaii. Frecvente in regiunile calde si umede peste fostele praguri glaciare, in unitatile inalte de relief unde bancurile de roci dure alterneaza cu altele mai moi. C. cu cea mai inalta cadere de apa din lume este Angel (Venezuela, 979 m). In Romania cea mai inalta c. este Izvorul Cailor (M-tii Rodnei, 150 m). ♦ C. de hidrocentrale = grup de centrale hidroelectrice, in componenta unui sistem hidroenergetic amenajate in serie pe un curs de apa, ce pot avea sau nu lacuri proprii de acumulare. ♦ Expr. Cascada de ris = ris zgomotos, sacadat si prelungit. 2. (TEHN.) Montaj in c. = mod de legare a unor aparate, masini sau circuite electrice pentru a imbunatati factorul de putere sau pentru a modifica fara pierderi turatia acestora.

RAFOV, com. in jud. Prahova, situata in C. Ploiestiului, pe dr. vaii Teleajenului si pe raul Ghighiu; 5.493 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul R.). In martie 1857, la R. a fost pusa in functiune o rafinarie de petrol, cu o capacitate de 2.700 t pe an (printre primele din lume), conceputa de Alexe Marin, Theodor Mehedinteanu si Adolf Steege. In satul R. se afla Curtea Domneasca a lui Stefan Cantacuzino (1714-1715), conacul lui Costache Cantacuzino (prima jumatate a sec. 18) si biserica Sf. Nicolae (1742, cu picturi din 1748), iar in satul Goga, biserica Sf. Nicolae (1776, restaurata in 1866).

IERIHON (JERICHO, ARῙHᾹ), localitate situata pe dr. vaii Iordanului (la 7 km V de aceasta), la 10 km de tarmul NV al Marii Moarte, la 250 m sub nivelul marii si la 23 km NE de Ierusalim; aflat sub autoritatea palestiniana (din 1994); c. 13 mii loc. Aici au fost descoperite vestigiile uneia dintre cele mai vechi asezari urbane din lume, datand din Neoliticul preceramic (milen. 7 i. Hr.). Potrivit „Vechiului Testament”, zidurile lui s-ar fi surpat la sunetul trambitelor razboinicilor evrei, condusi de Iosua, care asediau orasul. Ruinele palatului arab construit de califul omeiad Hisham (724).