JOBBER [dʒobə] (cuv. engl.) subst. Tip de dealer care actionat, pana in anul 1986, la bursa de valori si de marfuri si tranzactiona marfurile si actiunile pe baza comenzilor de vanzare-cumparare ale brokerilor, fara a avea contacte directe cu clientii. – Dealer care cumpara si vinde marfuri in contul sau.

OBLIGATAR (‹ fr., germ.) s. m. Persoana fizica sau juridica care a cumparat obligatiuni de la emitent sau de la bursa de valori, avand calitatea de creditor fata de emitent.

bursa² s. f. 1. piata capitalista care functioneaza permanent. 2. unitate specifica economiei de piata, unde se negociaza si se incheie tranzactii privind marfuri, valori mobiliare, valute si devize, asigurari etc. ♦ ~ neagra = comert clandestin, piata ilicita; a muncii = institutie unde se inregistreaza cererile de lucru ale somerilor; ~ de valori = bursa unde se negociaza titluri de valori. (< fr. bourse)

A COTA ~ez 1. tranz. 1) A insemna cu cote; a numerota conform unei anumite ordini. 2) (cursul la bursa al actiunilor, titlurilor de creanta etc.) A stabili pornind de la valoarea reala si de la valoarea de piata. 3) fig. (persoane) A trata cu consideratie; a aprecia; a considera; a respecta; a stima; a pretui. 4) (dimensiuni ale unor obiecte) A marca pe un desen tehnic. 2. intranz. (despre hartii de valoare, actiuni etc.) A avea o anumita valoare la bursa. /<fr. coter

COTA¹ s.f. 1. Parte cu care contribuie cineva la o cheltuiala comuna; parte cuvenita in urma unei imparteli. ♦ Parte dintr-un tot careia i se da o anumita destinatie; cota-parte, participatie. ◊ Cota bursei = lista valorilor cotate la bursa. 2. Altitudine a unui punct fata de nivelul marii. ◊ Cota apelor = nivelul unei ape curgatoare. 3. Distanta dintre un punct si un plan de referinta. ♦ Dimensiune indicata pe un desen. 4. Semne in cifre si in litere care arata locul unor carti, al unor documente etc. intr-o biblioteca, intr-o arhiva etc. [< fr. cote, cf. lat.med. quota – in ce cantitate].

AGIOTA vb. intr. a specula (la bursa) asupra valorilor sau marfurilor cu pret variabil. (< fr. agioter)

arbitraj n., pl. e (fr. arbitrage). Judecata de arbitri, sententa [!] arbitrala. Com. Operatiunea de a alege locu unde schimbu e mai avantajos p. schimbarea valorilor la banca. Schimbarea valorilor la bursa p. specula.

COTA¹ s. f. 1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuiala comuna sau care ii revine in urma unei imparteli. ◊ parte dintr-un tot careia i se da o anumita destinatie; cota-parte, participatie. ◊ contributie obligatorie, in produse agricole, impusa producatorilor de catre stat la termene si preturi fixate de el. 2. document de referinta care constata cursul valorilor inscrise la bursa², rezultate din cotatiile unei zile. ◊ cota bursei = nivelul cursului valutar la bursa. 3. altitudine a unui punct fata de nivelul marii; nivelul unei ape curgatoare. ◊ nivelul la care navigheaza un submarin. 4. (mat.) a treia coordonata carteziana a unui punct din spatiu. ◊ fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei constructii indicate pe un desen. 5. semn in cifre si litere care arata locul unor carti, documente etc. intr-o biblioteca, intr-o arhiva, a unei piese filatelice in cataloage sau reviste de specialitate. (< fr. cote, lat. quota)

CURS¹, cursuri, s. n. I. 1. Miscare a unei ape curgatoare in directia pantei; p. ext. albia, intinderea sau directia unei ape curgatoare. 2. (Inv.) Mers (repede). II. Fig. 1. Trecere, durata, interval (de timp). ◊ Loc. prep. In cursul... = in timpul cat dureaza ceva. In curs de... = in timp de... 2. Desfasurare, mers, directie a unor evenimente. ◊ Expr. A da curs unei cereri = a lua in considerare, a rezolva o cerere. III. Pret sau cost, la un moment dat, al unei hartii de valoare in raport cu alta hartie de valoare. ◊ Cursul actiunilor = pretul la care se vand si se cumpara actiunile la un moment dat. Cursul bursei = pretul la care este cotata la un moment dat, la bursa, o hartie de valoare, o valuta straina etc. ♦ Putere de circulatie a unei monede. – Lat. cursus (cu unele sensuri dupa fr. cours).

COTA, cotez, vb. I. Tranz. 1. A insemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. A stabili cursul actiunilor, titlurilor de creanta etc. (la bursa). ♦ A introduce efecte la bursa. ♦ Intranz. (Despre titluri, actiuni, hartii) A avea o anumita valoare, un anumit curs la bursa. 3. Fig. A aprecia, a pretui, a evalua, a considera. 4. A inscrie, pe un desen tehnic, prin linii si cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. – Din fr. coter.

CURS¹ ~uri n. 1) Miscare a unei ape curgatoare in directia pantei. 2) Intindere a unei ape de la izvoare pana la varsare. ~ul inferior. ~ul superior. 3) fig. Interval, durata de timp. ◊ In ~ de... in timp de... 4) Desfasurare a unui eveniment. In ~ul pregatirilor... ◊ Lucrari in ~ lucrari care se infaptuiesc. A da ~ unei cereri a inainta cererea spre rezolvare. 5) fin. Pretul care se stabileste la bursa (pentru valuta, hartii de valoare, polite etc.). 6) fin. Pretul unei unitati banesti straine, exprimat in unitati banesti nationale. /<lat. cursus, fr. cours

CURS s.n. I. 1. Expunere, predare a unei materii, facuta la o catedra de invatamant superior sau forma unui ciclu de lectii sau prelegeri; (p. ext.) ora sau totalitatea orelor de program afectate acestei expuneri. 2. Volum care reuneste un ciclu de lectii sau de prelegeri. II. Pret al unitatii banesti dintr-o tara, exprimat in unitatile banesti din celelalte tari; pret variabil, stabilit la bursa, pentru valuta, hartii de valoare etc. [Cf. lat. cursus, fr. cours].

SPECULATIE s. f. 1. faptul de a specula (II); teoretizare abstracta, metafizica, rupta de practica si de experienta. 2. (fin.) tranzactie de bursa, din vanzare-cumparare de valori cu scopul de a obtine castiguri mari. ◊ afacere bazata pe inselatorie; specula (2). (< fr. speculation, lat. speculatio)

TAKE-OVER TEIC-OUVAR/ s. n. practica curenta prin care o corporatie mai puternica acapareaza una mai slaba impotriva vointei celei din urma printr-o operatiune de bursa care ridica peste noapte valoarea actiunilor corporatiei, facand ca oferta sa fie irezistibila pentru actionari. (< engl. take-over)

SPECULA s.f. 1. Exploatare constand in dosirea de marfuri si vinderea lor cu suprapret in momentele cand lipsesc de pe piata. 2. Tranzactie de bursa constand in vanzare-cumparare de valori cu scopul de a obtine castiguri mari; speculatie. [< specula].

COTA vb. tr. 1. a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. a stabili cursul valutelor straine, al hartiilor de valoare si al pretului marfurilor la bursa. ◊ a introduce efecte la bursa. 3. (fig.) a aprecia, a pretui, a evalua. 4. a inscrie pe un desen tehnic, prin linii de cota si cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. (< fr. coter)

SPECULA, specule, s. f. 1. Comert ilicit care consta in vinderea sau revinderea, cu preturi exagerate, a unor marfuri. 2. Tranzactie de bursa care consta in cumpararea (si vanzarea) valorilor, cu scopul de a obtine castiguri din diferenta de curs. – Din specula (derivat regresiv).

cota f., pl. e (fr. cote, d. lat. quota, a cita. V. cotidian). Parte de impozit ori suma pe care trebuie s´o plateasca fie-care. Semn pentru a clasa fiecare obiect intr´un inventar. Cifra care arata nivelu pe un plan: cota apelor. Fig. Cota bursei, lista care arata suirea sau scoborirea valorii efectelor publice.

CULISA s. f. 1. parte a unei scene de teatru inapoia decorurilor. ◊ (fig.; pl.) aranjament secret, dedesubturile unei situatii, actiuni. ♦ in ~ e = in ascuns, in secret. 2. scobitura dreapta in care aluneca o piesa mobila; ghidaj. 3. partea mobila a tubului unui instrument muzical de suflat din alama. 4. tiv, pliu la o haina, la o stofa, prin care trece un cordon ori un siret ce se strange. 5. (fin.) bursa neoficiala care functioneaza pe langa bursa oficiala, la care se efectueaza tranzactiile cu valorile mobiliare neadmise la cotare. (< fr. coulisse)

bursa², burse, s. f. Institutie unde se negociaza hartii de valoare si valute straine sau unde se desfasoara tranzactii de marfuri. ◊ Expr. A juca la bursa = a cumpara si a revinde efecte de bursa², cu scopul de a realiza un venit de pe urma urcarii sau scaderii pretului lor. ♦ bursa neagra = comert clandestin. bursa muncii = institutie care inregistreaza cererile de lucru si mijloceste angajarile. – Din fr. bourse.

bursa (burse), s. f. – 1. Institutie unde se negociaza hirtii de valoare, tranzactii de marfuri. – 2. Alocatie baneasca lunara. Fr. bourse. – Der. bursier, s. m.; debursa, vb., din fr. debourser; ramburs, s. n., din vb. urmator; rambursa, vb., din fr. rambourser.

BOOM s.n. 1. Ridicare rapida si mare a valorilor pe piata; lovitura economica de rasunet, reusita (mai ales economica). 2. Inviorare brusca a activitatii economice in tarile capitaliste, creata si intretinuta prin intensificarea speculatiilor la bursa, prin umflarea preturilor marfurilor si a cursului hartiilor de valoare. ◊ Boom militar = avant artificial al productiei, provocat de militarizarea economiei si de uriasele cheltuieli militare facute pe seama contribuabililor. 3. (Sport) Actiune ofensiva. [Pron. bum, scris si bum. / < americ. boom].

CURS² s. n. 1. pret variabil, stabilit la bursa, cu care se cumpara si se vand valutele si hartiile de valoare. 2. pret al unitatii monetare dintr-o tara, exprimat in unitatile banesti ale altei tari. ♦ in ul = pe perioada; a da ~ unei cereri = a rezolva o cerere. (< lat. cursus, fr. cours)

bursa² (‹ fr.) s. f. Piata si institutie unde se negociaza hirtii de valoare. ♦ B. comerciala = locul unde se coteaza in mod oficial piata bunurilor si serviciilor: marfuri, asigurari, frahte (navluri) etc. ♦ B. de valori = piata specializata in operatiuni de vinzare-cumparare a valorilor imobiliare. Acest fel de piata permite statului, colectivitatilor, intreprinderilor publice sau private sa obtina profituri necesare unor noi investitii. ♦ Expr. a juca la b. = a cumpara si a revinde la bursa cu scopul speculativ de a obtine cistiguri din diferenta de pret ce s-ar ivi prin schimbarea favorabila a cursului. ♦ B. neagra = comert clandestin. ♦ bursa muncii = (in unele tari) institutie care inregistreaza cererile de lucru si mijloceste angajarile.

bursa² ~e f. 1) Reuniune periodica a unor persoane pentru a negocia hartii de valoare si valute straine sau pentru a incheia tranzactii de marfuri. 2) Institutie unde au loc asemenea reuniuni. ◊ ~ neagra comert clandestin. ~a muncii institutie care inregistreaza somerii si mijloceste angajarea lor la lucru. [G.-D. bursei] /<fr. bourse

BAISSE [BES] s. f. speculatie la bursa practicata la operatiuni de vanzare pe termen, constand in vanzarea titlurilor de valoare sau a marfurilor la un curs ridicat cu scopul de a le rascumpara, la expirarea termenului, la un curs mai scazut. (< fr. baisse)

COTA vb. I. tr. 1. A numerota potrivit unei anumite ordini. ♦ A stabili, a marca valoarea unei marfi, a unor efecte de schimb etc. ♦ A introduce un efect la bursa. 2. (Fig.) A aprecia, a pretui, a evalua. [< fr. coter, it. quotare].

bursa f., pl. e (fr. bourse, it. borsa, d. lat. byrsa, pop. bursa, d. vgr. byrsa, pele, punga de pele. V. Birja). Stipendiu, pensiune platita de stat ori de un particular p. intretinerea unui elev ori unui student. Suma de 500 lei vechi in Turcia (V. punga). Loc unde se fac operatiuni financiare asupra valorilor publice, obligatiunilor, actiunilor s.a. (numit pop. pin porturi si borsa, dupa it. borsa, si turc. borsa, ca si soma ild. suma). – In vechime zarafii isi asezau mesele pe pietele publice ale marilor orase. La Ierusalim, Hristos, vazandu-i facind schimb chear in tinda biserii, i-a alungat batindu-i cu funia uda. Burse cu intelesu de astazi nu exista de cit din seculu 16. Primu oras care a avut bursa a fost Bruges (Belgia), unde un negustor invita la casa lui ca sa incheie afaceri. Ca semn de recunoastere a casei, pusese la intrare o punga (lat. bursa) sculptata pe o peatra. Apoi s’au infiintat burse la Anvers, Lyon, Tuluza, Roma s.a. Cea dintii cladire de bursa publica a fost inaugurata de regina Elisabeta la Londra in 1571.