INIMOS ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care nu se teme de primejdii; cu mult curaj; cu inima; curajos; indraznet. 2) Care este plin de bunavointa; bun la inima; marinimos; generos. 3) Care se irita sau se enerveaza usor; irascibil; iritabil. 4) Care depune mult suflet (intr-o activitate); cu multa inima; insufletit; inflacarat. /inima + suf. ~os

RANA rani f. 1) Vatamare locala a unui tesut organic, provocata de o trauma; plaga; leziune. ◊ bun de pus la ~ se spune despre o persoana buna la inima. A pune degetul pe ~ a arata care este situatia adevarata, fara ocolisuri si menajamente. 2) fig. Suferinta morala. [G.-D. ranii] /<sl. rana

BLAJIN, -A, blajini, -e, adj. (Adesea fig.) bun la inima; bland, pasnic, prietenos. ♦ (Despre figura, fire, manifestari ale oamenilor) Care exprima bunatate, blandete; binevoitor. – Slav (v. sl. blazenu).

BONUM VINUM LAETIFICAT CR HOMINIS (lat.) vinul bun inveseleste inima omului – „Eclesiatul”, 40, 20.

CALD¹ ~da (~zi, ~de) (in opozitie cu rece) 1) Care are o temperatura ridicata; care produce o senzatie de caldura. Aer ~. Soba ~da. ◊ Nici ~, nici rece asa si asa. 2) Care este facut de curand; proaspat. Paine ~da. ◊ A le spune ~de a spune minciuni, a spune brasoave. Bate fierul cat ii ~ nu scapa prilejul. 3) (despre obiecte de imbracaminte) Care tine caldura; calduros. 4) fig. Care porneste din inima. Discutie ~da. ◊ bun ca painea ~da bun la suflet; marinimos. 5) fig. Care are o intensitate deosebita; fierbinte. Sarut ~. /<lat. caldus

telisca s.f. (reg.) planta de leac, buna pentru dureri de inima; vrajitoare, vrotilica.

concordie f. (lat. concordia, d. con-, impreuna, si cor, c****s, inima. V. discordie). Unirea inimilor si a vointelor (buna intelegere, impogodire): a trai in concordie.

RAZbunA, razbun, vb. I. I. 1. Refl. si intranz. A-si face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit un rau, o nedreptate. ♦ A-si varsa focul, mania, necazul pe cineva. 2. Tranz. A da satisfactie cuiva care nu este in masura sa-si faca singur dreptate, pedepsind in numele lui pe cel de la care a suferit un rau. ♦ A rascumpara (4). II. (Pop.) 1. Refl. (La pers. 3) A se face vreme buna, a se lumina, a se insenina. ♦ (Despre nori) A se imprastia. 2. Tranz. (In expr.) A razbuna (pe cineva) de inima sau (refl.) a i se razbuna (cuiva) inima = a (se) inveseli. – Raz- + bun.

bunAVOINTA s. f. 1. Purtare sau atitudine binevoitoare fata de cineva; ingaduinta. 2. Tragere de inima; ravna, zel, sarg. [Gen.-dat.: bunavointei] – buna + vointa (dupa lat. benevolentia).

A SARA ~ez tranz. (mancaruri, alimente) A trata cu sare (pentru a da un gust bun sau pentru a conserva). ◊ A-si ~ inima a se linisti in urma unei razbunari. /<lat. salare

bunAVOINTA s. f. 1. Purtare sau atitudine binevoitoare; ingaduinta. 2. Tragere de inima (pentru a face ceva); ravna, zel, sarg. [Gen.-dat.: bunavointei] – Din buna + vointa (dupa lat. benevolentia).

INDURA, indur, vb. I. 1. Tranz. A suporta cu rabdare un necaz, o durere, o boala etc.; a patimi, a suferi. 2. Refl. A se arata milos, bun; a se indupleca. ♦ A-i fi mila cuiva de cineva. 3. Refl. A consimti, a-l lasa pe cineva inima sa..., a se hotari. – Lat. indurare (1 si dupa fr. endurer).

INIMOS, -OASA, inimosi, -oase, adj. 1. Curajos; viteaz. 2. bun, marinimos, generos. 3. Care sufera, care se consuma pentru ceva mai mult decat ar trebui; pasionat. 4. (Rar) Facut cu toata inima. – inima + suf. -os.

A SE INMUIA ma inmoi intranz. 1) A deveni (mai) moale; a pierde din tarie; a se flescai. Ceara s-a inm**at. 2) (despre ger) A deveni mai temperat; a scadea in intensitate. 3) (despre timp) A deveni (mai) cald. 4) A deveni ud; a se imbiba cu apa (sau cu alt lichid). Lutul s-a inm**at. 5) A deveni plin (de lacrimi); a se umezi. Ochii i s-au ~t de lacrimi. 6) fig. (despre persoane sau despre manifestarile lor) A deveni mai bun (sau mai putin dur); a se imbuna; a se imblanzi; a se indulci. Vocea i s-a ~t. ◊ A i ~ inima cuiva a se induiosa. 7) lingv. (despre sunete) A deveni palatal; a se palataliza. /in + a m**a

PLACERE, placeri, s. f. 1. Actiunea de a placea si rezultatul ei; stare afectiva, fundamentala, determinata de satisfacerea unor tendinte, a unor cerinte vitale; sentiment sau senzatie de multumire, de bucurie, provocate de ceva care satisface gustul sau dorinta noastra. ◊ Loc. adv. Cu placere = a) cu drag, bucuros, din toata inima; b) formula de raspuns la multumirile exprimate de cineva pentru un serviciu. Fara placere = in sila, fara voie. ◊ Expr. Fa-mi placerea... = fii bun..., te rog... 2. Distractie, petrecere; desfatare, agrement. 3. Dorinta, voie, chef, gust. ◊ Loc. adv. Dupa (sau de) placere = pe plac, dupa voie, dupa gust. – V. placea.

A RADE rad intranz. 1) A-si exprima buna dispozitie prin ras. ~ cu pofta. ◊ ~ in barba (sau pe sub mustata) a rade abia observat. ~ in pumni a rade pe ascuns. ~ cu hohote (sau cu lacrimi) a rade foarte tare. A-i ~ cuiva inima a simti o mare bucurie. A-i ~ cuiva norocul (sau soarta) a i se deschide cuiva o perspectiva luminoasa, promitatoare. 2) A-si bate joc (de cineva sau de ceva). ◊ ~ cuiva in nas (sau in fata, in obraz) a sfida fatis pe cineva. Rade harb de oala sparta (sau rade ruptul de carpit) se spune despre cineva, care critica pe altul pentru un cusur, pe care il are el insusi. Rad si cainii (sau ciorile, curcile etc.) de cineva se spune despre cineva care a ajuns de rasul tuturor. ~ de cineva (sau de ceva) a lua in ras pe cineva (sau ceva). /<lat. ridere

A RAPI~esc tranz. 1) (fiinte) A lua cu forta, ducand cu sine si tinand in stapanirea sa; a fura. 2) fig. (mai ales despre moarte) A lipsi de zile (smulgand dintre cei vii). ◊ ~ viata (sau zilele) a ucide. 3) (bunuri materiale) A-si insusi prin abuz de putere; a lua cu forta, insusindu-si in mod ilegal; a fura. ~ teritorii straine. 4) A face sa nu mai posede. ~ linistea. 5) fig. (persoane) A ademeni prin farmec; a atrage, cucerind atentia si seducand. Lectura l-a rapit complet. ◊ ~ inima a cuceri dragostea. /<lat. rapire

RAU² rea (rai, rele) 1) (in opozitie cu bun) Care are insusiri negative; lipsit de calitati bune. Purtare rea. ◊ Viata rea (sau trai ~) viata plina de greutati; trai zbuciumat. Vorbe rele barfeli; calomnii. Veste rea veste care intristeaza. ~ conducator de caldura (sau de electricitate) care nu transmite caldura (sau electricitate). A duce casa rea cu cineva a se certa tot timpul; a trai in dusmanie. A-si face sange ~ (sau inima rea) a se mahni; a se intrista. 2) Care este cainos la suflet; plin de rautate; avan. Om ~. ◊ Poama rea (sau soi ~) persoana cu apucaturi, deprinderi urate. ~ de mama focului foarte rau. ~ la inima lipsit de omenie; hain. 3) (despre actiuni, fapte ale oamenilor) Care contravine regulilor moralei. Purtare rea. Deprinderi rele. 4) (in superstitii) Care aduce sau prevesteste nenorociri. Semn ~. Vis ~. /<lat. reus

POFTA, pofte, s. f. 1. Dorinta puternica de a face sau a obtine ceva; nazuinta, dispozitie, chef, placere. ◊ Loc. adv. Cu pofta = manifestand multa placere, cu placere. ◊ Expr. A-si (mai) pune pofta-n cui, se spune pentru a arata ca cineva este nevoit sa renunte la un lucru mult dorit. Pe (sau dupa) pofta (sau pofta inimii ori sufletului, voii etc.) = pe placul sau pe gustul cuiva, conform cu dorinta cuiva, spre multumirea cuiva. ♦ Dorinta, impuls s****l; p. ext. dorinta exagerata, patima, viciu. ♦ (Inv.) Lacomie. 2. Senzatie de foame sau de sete; dorinta, chef de a bea sau de a manca un anumit lucru. ◊ Expr. De pofta sau (ca) sa-si prinda pofta = in cantitate foarte mica, numai cat sa guste. Pofta buna (sau mare)! urare adresata celor care mananca sau se duc sa manance. [Var.: (inv. si reg.) pohta s. f.] – Din pofti (derivat regresiv).

PASTRA, pastrez, vb. I. Tranz. 1. A tine la loc sigur, pazind cu grija, a pune bine; a tine in buna stare, a avea grija, a pune bine; a tine in buna stare, a avea grija de...; a tine in posesiunea sa. ♦ Spec. A conserva alimentele in buna stare, ferindu-le de alterare. ♦ A respecta, a nu calca, a nu viola (legi, norme de conduita, angajamente etc.) 2. A mentine, a face sa dureze. ◊ Loc. vb. A pastra tacere(a) = a tacea; a nu se destainui. ◊ Expr. A (-si) pastra calmul (sau sangele rece) = a ramane calm. A pastra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a pastra (pe cineva sau ceva) in amintire (sau in inima, in minte, in suflet) = a) a nu uita niciodata (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A ramane, a se mentine. 3. A nu divulga, a nu destainui (secrete, taine etc.). 4. A pune ceva deoparte, a-si rezerva pentru alta ocazie sau pentru un anumit scop. – Din bg. pastrja.

A FURA fur tranz. 1) (bunuri care apartin altcuiva) A-si insusi pe nevazute (in mod nelegal sau cu forta); a rapi. ◊ ~ (pe cineva) cu ochiul (sau cu privirea) a privi pe cineva pe ascuns si cu dragoste. 2) fig. A lua pe neasteptate sau pe nesimtite. Vantul i-a furat palaria. ◊ ~ (cuiva) o sarutare a saruta pe neasteptate (pe cineva). 3) fig. (persoane sau manifestarile lor) A coplesi fermecand. L-a furat frumusetea naturii. ◊ ~ inima (cuiva) a) a incanta (pe cineva); b) a face (pe cineva) sa se indragosteasca. ~ (cuiva) ochii (sau vederile) a ramane incantat, uitandu-se la cineva. /<lat. furare

SLOBOD ~da (~zi, ~de) pop. 1) (despre persoane) Care se bucura de libertate; care poate face ce vrea; liber. ◊ A avea mana ~da a fi darnic. Cu inima ~da linistit, impacat. 2) (despre oameni) Care are drepturi politice si cetatenesti depline; liber. 3) (despre state, popoare) Care nu se afla sub stapanire straina; nestapanit de alt stat; neatarnat; liber; suveran; autonom; independent. 4) si adverbial (despre actiuni) Care se efectueaza fara restrictii; care se face cu usurinta; fara efort; nestanjenit; nestingherit; liber. Respiratie ~da. A pasi ~. 5) Care nu este ocupat; liber. Odaie ~da. Drum ~. 6) (despre timp) Care poate fi folosit dupa bunul plac al cuiva; disponibil. Zi ~da. 7): Cu ~da cu desertul; fara incarcatura. /<sl. slobodi, svobodu